11 matches
-
1 Introducerea progresului tehnic Articolul 5 Promovarea progresului tehnic în toate sectoarele economiei naționale se realizează prin afirmarea revoluției tehnico-științifice, valorificarea celor mai noi cuceriri ale științei, introducerea și extinderea tehnologiilor avansate, a mecanizării și automatizării, a electronizării, robotizării și cibernetizării proceselor de producție. Articolul 6 Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie coordonează și răspunde de întreaga activitate de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic, în vederea aplicării cuceririlor științei și tehnicii în toate ramurile și domeniile activității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106675_a_108004]
-
asigurarea pregătirii profesionale a personalului muncitor în structura pe meserii și specialități și perfecționarea continuă a acesteia, corespunzător exigentelor revoluției tehnico-științifice contemporane, gradului de înzestrare tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale cu utilaje și instalații de înaltă tehnicitate, extinderii automatizării, cibernetizării și robotizării producției, precum și sporirii complexității proceselor economice. ... Articolul 24 Perfecționarea pregătirii profesionale se face diferențiat pe categorii de personal în raport cu specialitatea, nivelul de pregătire, funcția deținută în cadrul procesului de producție, urmărindu-se însușirea cunoștințelor necesare realizării sarcinilor de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106675_a_108004]
-
și de munca intelectuală obositoare și monotonă necesară conducerii în ansamblu a proceselor de producție, de munca de organizare a producției în cadrul unui întreg sistem de fabricație, sau al unui complex industrial sau chiar al unei ramuri industriale. Prin urmare cibernetizarea, prin care se înțelege aplicația practică a ciberneticii, presupune existența unor pachete de programe înregistrate în memoria unei mașini, pe baza cărora se fac comanda și reglarea mașinilor care intervin în procesul de producție, asigurând funcționarea lor automată. Cel mai
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
structura pe ramuri și subramuri a economiei naționale, în structura sortimentală a producției ș.a. Căile de sporire a productivității muncii reprezintă modalitățile de folosire, la un moment dat, a factorilor ce influențează eficiența cheltuirii muncii. Dintre acestea reținem: • automatizarea, robotizarea, cibernetizarea proceselor de producție și promovarea, pe această bază, a tehnologiilor noi și modernizate; • modernizarea capacităților de producție existente; • înnoirea producției; • perfecționarea organizării producției și a muncii; • pregătirea și perfecționarea pregătirii resurselor umane; • cointeresarea materială a muncii, atît sub raportul stimulării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
un proces de permanentă expansiune. Sub acțiunea lor apar mereu domenii noi care, pentru rezolvarea problemelor practice respective , apelează tot mai mult la matematică. Sintetic vorbind, una dintre caracteristicile fundamentale ale revoluției tehnico-științifice actuale constă în „matematizarea științelor” și în cibernetizarea vieții în ansamblu, ultima însemnând extinderea efectelor ciberneticii în diferite domenii de activitate umană, inclusiv în activitatea sportivă. Problema matematizării științelor este în fond un proces istoric natural care are ca temei faptul că, în raport cu alte științe, matematica oferă posibilitatea
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
corpul a constituit un obiect pentru examinarea anatomică a organismului, dezvoltarea științei anatomiei având la bază metafora biologico-mașinică a organizării corporale. Cuplarea dintre trup și artefact nu a fost niciodată lipsită de dileme identitare și sociale (vezi Scarry, 1994Ă, iar cibernetizarea nu face decât să adâncească aceste problematici. Corpul însuși a fost socotit de-a lungul timpului o metaforă a mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și științific sau socio-cultural, în timp ce subiectul uman s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru alți cercetători de specialitate, asumarea noii condiții postumane este o conștientizare necesară: „A fi cyborg este condiția secolului XXI, și nu o opțiune de identitate legată de stilul de viață”. (Lovink, 2004Ă Acest capitol va analiza în continuare accepțiile cibernetizării sau ale postumanizării electronice 3 ca prezențe materiale în spațiul virtual. Procesele de protezare (inserarea de proteze corporale sau interfațarea cu tehnologiile computeruluiă sunt urmărite cu precădere în cele ce urmează, deși fragilitatea delimitării acestor procese este asumată întrucât acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este caracterizat prin ambivalență: pe de o parte se produce antropomorfizarea artefactului tehnologic (computerul este supus umanizării pentru ca procesul simbiozei să pară cât mai „natural”Ă, devenit un „umanoid” cu o interfață prietenoasă, iar, pe de altă parte, se realizează cibernetizarea umanului prin analogia ființei umane cu un calculator. Termenii psihologici 8 ai subiectivismului și ai iraționalității (conotate diacronic cu feminitateaă sunt implicați în procesele de seducție și de plăcere, neputând fi în totalitate opuși fenomenelor de depersonalizare și de raționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau cu Descartesă în contextul existenței electronice sunt însoțite și contrabalansate de revendicările dimensiunilor corporalității în practicile tehnoartistice. Dincolo de aceste tendințe ale extinderii corporale sau ale amputării prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului corporal, extinderea simțurilor dincolo de limitele pielii ori de îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și corpul avataric
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate fi formulat umanismul astăzi datorită impactului tehnologic. Umanismul se folosește
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
observă faptul că limitele de „gen” sunt păstrate chiar dacă bariera dintre om și mașină este depășită. Pe de o parte, reprezentarea cyborgului feminin este masculinizată, ca în exemplul personajului Sarah Connor, „femeia falică” din filmul „Terminator”. Pe de altă parte, cibernetizarea umanului este contradictorie întrucât, deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]