8 matches
-
precum datorită și altor fenomene a societății "moderne”, au avut ca rezultat nașteri puține și încetinita întineririrea populației, iar numărul bătrânilor în raport cu cei tineri, în creștere. Lumea occidentală a îmbătrânit! Există contradicții majore, între nou și vechi, între tinerele generații cibernetizate, care percep realitatea între această și-un virtual exploziv ... și vechile generații rămase în urmă, mai ales în fostele țări comuniste. Dacă nu se vor găsi noi forme de redistribuire, a plus valorii și reducerea masei monetare, deținută de câteva
LUMEA OCCIDENTALA A IMBATRANIT ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Lumea_occidentala_a_imbatranit_viorel_muha_1368213107.html [Corola-blog/BlogPost/344612_a_345941]
-
proteză, dorință, întrupare, evoluție, neodarwinism, mecanologie, infomedicină Teoreticieni-cheie: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Michael Heim, Robert Wilson, Allucqère Stone, Stelarc 1.1. Raportarea ființei umane la tehnologietc "1.1. Raportarea ființei umane la tehnologie" Una dintre ipostazierile ontologiei virtuale este organismul cibernetizat sau cyborgul. Conceptului i s-a asigurat popularitate în special în imaginarul science-fiction de tip literatură și cinematografie cyberpunk, dar și în studiile culturale americane care alătură, în manieră transdisciplinară, științele cognitive, astronomia, medicina și disciplinele umaniste. Cyborgul este un
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
timp dorind, paradoxal, să depășească limitele corporal-umane. Oricât de mult insistă discursul cyborgic în transgresarea și în eliberarea trupului de necesitățile și de barierele pielii, arta cyborgică nu face decât să scoată la lumină noi și crude limitări ale corpului cibernetizat. Sau, în alte cuvinte, cu cât încearcă trupul să se adapteze spațiului tehnologic virtual, cu atât mai mult sunt amplificate natura și condiția umane în ambiguitatea lor. În această direcție de interpretare, performările lui Stelarc chestionează relația corpului uman cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a uita de misterul existenței umanului (vezi Bowring, 2003 pentru o critică a modurilor în care se realizează o apropriere a vieții prin intermediul biotehnologieiă. Prin urmare, ontologia virtuală a cyborgului nu cunoaște doar problematicile existențiale și perceptive ale trupului cibernetizat, ci se suprapune cu chestiunile vulnerabile ale ideologiilor identității virtuale. Identitatea se prefigurează în cyberspațiu și în lumile virtualității tehnologice ca eliberare de limitele corporalității și ca libertate de alegere. Astfel, se aplaudă pretutindeni modurile în care identitatea, în cadrul rețelei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atitudinea urbanistului francez, că această gândire nu vede decât latura dezastruoasă posibilă în contextul noilor tehnologii, precum Slavoj Zizek (vezi interviul în Gutmair și Fluor, 1998Ă, de pildă, nu întrevede decât isteria din versiunile „paranoice” ale cyberspațiului. Pentru Virilio, umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge la perspectiva virtualizării globale a „bombei informatice” (procesul de mondializare a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poziții etice critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și masculin. Această mișcare nu este lipsită însă de paradoxuri, în contextul în care se admit în continuare ipostazierile masculine și feminine și se face apel la cybercultura destrupării și la transcendentalism cyberspațial simultan cu recursul la obsesia corporalității, inclusiv cibernetizate, la categoriile fizice și psihologice ale sexualității și ale dorinței senzorial-viscerale. Determinismul biologic (binară al genului masculin și feminin pare a fi înlocuit de un nou determinism, unul tehnocultural, care propune apariția unui al treilea gen: genul neutru al cyborgului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de conectări existențiale și de întreruperi comportamentale, de racorduri social-politice la corpurile și identitățile hibride, biologice și tehnologice. Sunt atât eliberatorii și maleabile, cât și constrângătoare și limitative. Balanța dintre libertate și noile forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o direcție sau în cealaltă în funcție de prezența sau de lipsa responsabilității umane. Identitatea postumană hibridată intră în paradigme existențiale și reprezentaționale virtuale, relaționând noțiuni ale corporalității, ale subiectivității sau ale politicii de practicile culturii vizuale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]