71 matches
-
Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
nu cred! Tot ce avem astăzi lipsă, Face parte din întreg. Depinde de care termeni, Folosim Planeta Albastră, Nu vă fie teamă, semeni, Viața e în mâna noastră! Lumea e un teritoriu vast, Dar și plină de contrast. Un filosof, Cicero anume, A zis: ce răsare și apune. Referință Bibliografică: Lumea noastră / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 452, Anul II, 27 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LUMEA NOASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 by http://confluente.ro/Lumea_noastra_mihai_leonte_1332908109.html [Corola-blog/BlogPost/354711_a_356040]
-
Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
e pe cale de dispariție, locul lor e luat de efemerele e-mail-uri și SMS-uri Scrisoarea și statutul el literar a stârnit de-alungul veacurilor multe discuții. Abordăm subiectul din punctual de vedere al scrisorii particulare, “familiară “, așa cum au făcut-o celebră Cicero, Doamna de Sevigne, Voltaire, cum avea s-o reprezinte cu succes la noi : Al.Odobescu, M.Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, etc. La prima vedere și în accepția comună, ea ni se relevă ca un simplu mesaj ce emană de la
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Genul_epistolar_ca_literatura_post_fest_al_florin_tene_1335592838.html [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
și specii: discursul/oratio (Cicero); minitratatul moral (Cicero); analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius); satiră (Horatius); elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); oda (Horatius); poemul mitologic (Ovidius); românul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru artă discursului și a portretului (Cicero, Ț. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în românul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice influențele de doctrina literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau); - să identifice trăsăturile specifice unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4. BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
și Georgice, traducere de G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1997; Texte literare - suport (traducere și comentariu) 1. Lucretius, De rerum natura, III, 1-30; 2. Catullus, Carmina, Ad Lesbiam, Otium molestum est, În Ciceronem; 3. Caesar, De bello Gallico, VII, 1-7; 4. Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; În Catilinam, I, 1-6; 5. Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-56; 6. Horatius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-37; 7. Titus Livius, Ab Urbe condita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ȘCOALĂ DE ȘOFERI AMATORI" "SEVERMIND" - Ș.A. "TRANSPORT LOCAL MARFĂ" - Ș.A. Localitatea Orșova "SOCIETATEA MIXTĂ DE TRANSPORT ORȘOVA" - Ș.A. Localitatea Strehaia "TRANSPORT MIXT" Localitatea Vinju Mare "SOCIETATEA COMERCIALĂ DE TRANSPORT MIXT" - VINJU MARE - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Drobeta-Turnu Severin "CICERO" - Ș.A. "CRONOS" - Ș.A. "DECEBAL TRADE" - Ș.A. "SECOM" - Ș.A. "UNIVERSAL SERVICE" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Baia de Arama "FLORAL" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Orșova "GOLF TRADE" - Ș.A. "SOCIETATEA DE GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIVA ORȘOVA" - Ș.A. - Sub autoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4 BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
și specii: discursul/oratio (Cicero); minitratatul moral (Cicero); analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius); satiră (Horatius); elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); oda (Horatius); poemul mitologic (Ovidius); românul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru artă discursului și a portretului (Cicero, Ț. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în românul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice influențele de doctrina literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau); - să identifice trăsăturile specifice unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4. BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
47, bl. 5B, sc. 2, apt. 21, sector 1 țel: 6105963 12016 CHIVULESCU MONICA (n.1963) 259 S.C. ECO-TECH SERV S.R.L. Str. Segarcea GABRIELA nr. 5, bl. A13, sc. 4, et. 3, apt. 57, sector 6 țel: 7814093 0744320536 28004 CICERO DIANA CRISTINA (n.1964) 0614489/4201 S.C. SYNTETIS CONTA S.R.L. Bd. Chișinău nr. 75, sector 2 27415 CICORTAS SIMONA ELISABETA PAULA (n.1969) 4457 S.C. SPECIAL CONT OFFICE S.R.L. Aleea Dealul Macinului nr. 2, bl. A41, sc. A, et. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4 BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și Georgice, traducere de G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1997; Texte literare - suport (traducere și comentariu) 1. Lucretius, De rerum natura, III, 1-30; 2. Catullus, Carmina, Ad Lesbiam, Otium molestum est, În Ciceronem; 3. Caesar, De bello Gallico, VII, 1-7; 4. Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; În Catilinam, I, 1-6; 5. Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-56; 6. Horatius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-37; 7. Titus Livius, Ab Urbe condita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
terminată (1340), susține discuții asupra poeziei, artelor și autorilor clasici. În ziua de 8 aprilie 1341, senatorul Orso dell'Anguillara îl încoronează ca ""Magnus poeta et historicus"". În 1343, în trecere prin Verona, descoperă primele 16 cărți ale Epistolelor lui Cicero adresate lui Atticus și Brutus Albinus. Aflat în Parma, în ziua de 19 mai 1348 îi parvine vestea morții Laurei, în timpul marii epidemii de ciumă care bântuia în vestul Europei. În Florența, se întâlnește în 1350 cu scriitorul Giovanni Boccaccio
Francesco Petrarca () [Corola-website/Science/298430_a_299759]
-
și specii: ● discursul/oratio (Cicero); ● minitratatul moral (Cicero); ● analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); ● epopeea (Vergilius); ● satiră (Horatius); ● elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); ● oda*) (Horatius); ● poemul mitologic (Ovidius); ● românul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru artă discursului și a portretului (Cicero, Ț. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în românul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, poeții**) creștini); - să identifice influențele de doctrina literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau); - să identifice trăsăturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
testamentul, ignorând pericolele care te amenință dela fiecare fereastră, roagă-te ca soarta să fie milostivă cu tine și să nu-ți cadă în cap decât conținul unui țucal care se golește.”" <br>"Orașul sălbatic" Trebuie menționat că, după cum relatează Cicero Horațiu și Juvenal la etajele superioare stăteau de obicei oameni mai săraci care nu dispuneau de sclavi pentru diferite servicii și trebuiau să se deplaseze singuri pentru ducerea deșeurilor la locurile de colectare. Trecătorii murdăriți sau răniți nu puteau face
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
discurs este ținut la 5 decembrie, discurs la care iau parte oameni politici importanți ai vremii: Decimus Silamus ce propune pedeapsa cu moartea, Caesar ce prevede închiderea conjuraților în diferite municipii și confiscarea bunurilor, Cato ce votează executarea conspiratorilor și Cicero care intervine și susține pedeapsa cu moartea și confiscarea bunurilor. - Catilina este silit să plece și devine "hostis publicus", dar îi dă instrucțiuni lui Lentulus pentru continuarea acțiunilor.
Conspirația lui Catilina () [Corola-website/Science/333955_a_335284]
-
antichității. „Întreaga sa activitate ca om politic și ca filozof — informează Strabon — s-a desfășurat la Rodos" (XIV, 2, 13). Aici au venit mulți oameni de vază din toate colțurile lumii ca să îi audieze prelegerile, printre care se numără însuși Cicero. În strînse relații de prietenie s-a aflat cu el și Pompeius (XI, 1, 6) al cărui istoriograf a ajuns mai tîrziu. Poseidonios a fost un om activ, preocupat de viața publică; el a fost pritan în Rodos, iar prin
Poseidonios () [Corola-website/Science/313172_a_314501]
-
mulți cercetători acceptă acest punct de vedere, problema nu a fost niciodată rezolvată în mod definitiv. Friedrich Marx, unul dintre editorii germani din secolul al XIX-lea al lucrărilor clasice latine a emis ipoteza că nici autorul volumului Rhetotica nici Cicero nu au produs lucrări originale, dar au utilizat materiale care proveneau de la școala din Rhodos. Nici unul dintre ei nu ar fi utilizat direct aceste materiale dar ar fi reprodus versiuni revizuite de retorii ale căror cursuri le-au urmat, singura
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
masa vecniciei venerabilul său părinte, Moișe Rosu sin Dreicop Leiba. [5 decembrie 1878] ["ÎNTR-UN STUDIU DE POLITICĂ... Într-un studiu de politică contimporană intitulat Martirii de la 48 și salvatorii de la 66 d. G. Mîrzescu espune pe 37 de pagine cicero istoricul scurt al ministerielor perîndate dela suirea Măriei Sale pe tron și până astăzi. {EminescuOpX 155} Nervus probationis espus în broșura d-sale este că pricina agitărilor și răsturnărilor ministeriale provine nu atât din deosebirea de principii cât mai cu seama
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
specificity of instituțional forms and insisting on Milton's choice of a sort of virtuous commonwealth of letters founded on Cicero's teachings and admitted: "He of course advocates the ancients aș a touchstone of political wisdom, but turns to Cicero and De Officiis în particular for specific remedies. He also sees the solution to a political crisis aș residing în the cultivation of virtue, the point of which în turn is to ensure that individuals will serve the commonwealth more
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
fi mereu copil. Căci ce este viața omului, dacă ea nu se împletește, prin istoria evenimentelor trecute, cu viața înaintașilor?”" El considera că pentru ca cineva să se poată numi cu adevărat istoric trebuie să îndeplinească anumite condiții, să respecte ceea ce Cicero numește “legile istoriei”. Prima este să nu se spună neadevăruri, a doua - să se îndrăznească întotdeauna scrierea adevărului, a treia - să se scrie fără părtinire și fără ură. Este necesar să se respecte succesiunea cronologică, iar faptele să fie localizate
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
descurajate de la viața publică; ele trebuie să știe că nu se pot amesteca nepedepsite în lucruri ce nici sânt în stare să le priceapă. Dar să venim la articolul din "Independance belge". Din acel en-tete de 4 1/2 linii cicero mare se vede lesne că nu luăm deloc responsabilitatea pentru exactitatea din punt în virgulă a corespondenței; zicem numai că acest ziar primește amănunte care-l privesc du reste, dar cari desigur vor spori stima de care ne bucurăm în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]