70 matches
-
notele clare, precise și foarte necesare mai ales pentru înțelegerea unor termeni tehnici (p. 148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași z nelu@hotmail.com; nelu@uaic.ro CICERO, Paradoxa Stoicorum. Paradoxurile stoicilor, ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, indice și postfață de TRAIAN DIACONESCU, prefață de GHEORGHE VLĂDUȚESCU, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, 127 p., ISBN 978-973-8455-39-9 Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
îți vei continua viața ca și pînă acum, fie te vei concentra astfel, încît să pui în practică cele învățate. Ai, în sfîrșit, posibilitatea de a înfăptui un miracol și de a trasa cu totul alte linii directoare vieții tale. CICERO SAU DEMOSTENE? În antichitate au existat doi oratori minunați: Cicero și Demostene. Cînd Cicero își termina tirada, oamenii se ridicau în picioare exclamînd: " Ce discurs minunat!" Pe de altă parte, atunci cînd Demostene își termina discursul, oamenii se ridicau imediat
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
specificity of instituțional forms and insisting on Milton's choice of a sort of virtuous commonwealth of letters founded on Cicero's teachings and admitted: "He of course advocates the ancients aș a touchstone of political wisdom, but turns to Cicero and De Officiis în particular for specific remedies. He also sees the solution to a political crisis aș residing în the cultivation of virtue, the point of which în turn is to ensure that individuals will serve the commonwealth more
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
nu cred! Tot ce avem astăzi lipsă, Face parte din întreg. Depinde de care termeni, Folosim Planeta Albastră, Nu vă fie teamă, semeni, Viața e în mâna noastră! Lumea e un teritoriu vast, Dar și plină de contrast. Un filosof, Cicero anume, A zis: ce răsare și apune. Referință Bibliografică: Lumea noastră / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 452, Anul II, 27 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LUMEA NOASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354711_a_356040]
-
e pe cale de dispariție, locul lor e luat de efemerele e-mail-uri și SMS-uri Scrisoarea și statutul el literar a stârnit de-alungul veacurilor multe discuții. Abordăm subiectul din punctual de vedere al scrisorii particulare, “familiară “, așa cum au făcut-o celebră Cicero, Doamna de Sevigne, Voltaire, cum avea s-o reprezinte cu succes la noi : Al.Odobescu, M.Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, etc. La prima vedere și în accepția comună, ea ni se relevă ca un simplu mesaj ce emană de la
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
descurajate de la viața publică; ele trebuie să știe că nu se pot amesteca nepedepsite în lucruri ce nici sânt în stare să le priceapă. Dar să venim la articolul din "Independance belge". Din acel en-tete de 4 1/2 linii cicero mare se vede lesne că nu luăm deloc responsabilitatea pentru exactitatea din punt în virgulă a corespondenței; zicem numai că acest ziar primește amănunte care-l privesc du reste, dar cari desigur vor spori stima de care ne bucurăm în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui John Rawls, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică, vol. I, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cătineanu, Tudor, Constructe, Editura Sinapsa, 2000. Ceterchi, Ioan; Craiovan, Ion, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura All, București, 1998. Cicero, Opere alese, vol. II, traducere de Aristotel Pârcălăbescu, Editura Univers, București, 1973. Collin, Denis, Marile noțiuni filosofice. Justiția, dreptul, Editura Institutul European, Iași, 1999. Craiovan, Ion, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Editura All, București, 2001 Crăciun, Dan, Etica
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
209, 210, 211, 212 Bentham, J., 20, 25, 26, 47, 48, 59, 67, 77, 81, 94, 210, 226 Buber, M., 29 Buckle, S., 33, 34, 35, 39 C Cătineanu, T., 17, 100, 101, 104, 106, 107, 111, 113, 121, 122 Cicero, 33, 35, 36, 85, 209 Clarke, S., 144 Comte, A., 48, 49, 50, 68 Constant, B., 112 D d'Aquino, 36, 37, 61, 75, 215 Djuvara, M., 50, 70, 71, 72, 134, 173, 180 Dostoievski, F.M., 168 Durkheim, E., 129
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
II 1 2286 CATILINA .................... CATILINA E-un vierme-n planul lumei... Monolog: Răutatea și egoismul conduc; popoarelor - izvor de mărire și de decădere. CIC[ERO] Se face că e ademenit de vorbele lui Catilina pentru a-l fulgera în urmă. [CICERO] Aici e Roma eternă, tu - trecător. AMANTĂ Freja, o sclavă din Germania, puritate și dulceață germanică. Mitologie și gândiri nordice. O lume nordică în capul unei blonde fete. El - pasiv* față de ea. Ea - iubire inspirată. * [CATILINA] Dacă dreptatea e pieirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la o îndriptățire egală, prin o mai lungă durată a tonului el se transpune în acea liniște care-i e, drept spunând, neapărată la reprezentarea afectului, pentru ca să nu dea peste cap și să nu șteargă claritatea în espresiune. Precum observa Cicero în locul nostru, e [un] estrem în urcarea vocei, precum e un ton infim (tiefsten). Mai sus deja am dedus din o lege mai superioară cauza de ce vocea nu poate merge până la aceste estreme. Atât tonul infim cât și cel estrem
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care au fost la început savanții Sorbonei, deci oamenii Bisericii, devin laici în secolul al XVII-lea și depind de cancelar, ministrul regelui. Cenzorul regal îi înmînează autorului scrisori de privilegiu, iar dacă acestea nu depășesc două pagini în caractere cicero, o permisiune din partea locotenentului de poliție e de-ajuns. Chénier vedea în literații secolului al XVIII-lea "o adunătură de vulturi guvernați de curci" cenzorii, colegii celor dintîi (mulți dintre aceștia erau ei înșiși literați). Dar controlul se exercita indirect
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
omenesc, adică, așa cum se zicea odinioară într-o accepție mai apropiată de etimologie, geniul. Unde nu e stil, nu e spirit. Din cauza degenerării în care căzuse, retorica e astăzi cu totul discreditată, dar când exista ca disciplină și dădea un Cicero sau un Bossuet, ea era știința mișcării spiritului; lipsa unei atari discipline se simte nu rareori în proza limbii noastre. Marea proză presupune totdeauna, premeditat sau nu, dar niciodată cu totul inconștient, o retorică. Noi am avut, de la Caragiale încoace
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). În fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis): titulul Despre datorii ne trimite la Ambrozie și poate chiar la Cicero; e prezent în această scriere și Tertulian ce pare să fi fost relativ citit în Spania vizigotă. Isidor e și autorul unei Rânduieli monastice (Regula monachorum) al cărei conținut e legat de cel al cărții a treia din Despre datorii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). în fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis); titlul Despre datorii ne trimite la Ambrozie și poate chiar la Cicero; e prezent în această scriere și Tertulian, ce pare să fi fost citit destul de mult în Spania vizigotă. Isidor e și autorul unei Reguli monastice (Regula monachorum) al cărei conținut e legat de cel al cărții a treia din Despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și o anumită reticență. Iar acesta nu este un fapt izolat. Exegeții lui Lactanțiu, în majoritate, ezită să se angajeze până la capăt pe calea elogiilor. Autorul Instituțiilor este apreciat „pentru stilul său ciceronian” (Pico della Mirandola îi acordase supranumele de „Cicero creștin”) pentru bogăția informațiilor și justețea argumentelor; aprecierile se opresc însă aici. Eticheta aplicată pentru eternitate acestui tratat pare a fi cea de „mediocru perfect”. Cu toate că este greu de dărâmat o prejudecată uneori acreditată de specialiștii de primă mână, îndrăznim
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
kósmo" = „ordine universală”), așa cum spuseseră pitagoreicii pe care Platon îi considera „adevărații înțelepți”, stăpânitorii „cunoașterii esențiale”. 21. M. Heidegger, „Doctrina lui Platon despre adevăr”, în M. Heidegger, traducere de T. Kleininger, Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987. 22. Cicero, Despre orator, II, 94 (citat și parafrazat de Marrou, op. cit., p. 136. Capitolul Vtc "Capitolul V" Enkyklios paideiatc "Enkyklios paideia" 5.1. Curriculumul supremtc "5.1. Curriculumul suprem" Aceasta este marea creație curriculară a Antichității și, poate, a tuturor timpurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Caracterul lui Ulise a fost pus sub semnul întrebării în Antichitate, mai ales în operele lui Pindar și Platon. Chestiunea este minuțios analizată de W.S. Stanford în „Studies in Characterization of Ulysses”, Hermathema, 73/1949, pp. 33-51. 4. Vezi Cicero, De oficiis, III, 26. Dar Cicero nici nu avea dreptate în aprecierea sa, după cum se poate deduce limpede din Hippias Maior, dialogul platonic. 5. Apud Buffière, care citează Scolia HMQR la Odisseia, I, 1, op. cit., p. 294. 6. Se poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al filozofilor, o proprietate inalienabilă. Nu poți să-i deposedezi de așa ceva, nici pe cei de altădată, nici pe cei de acum. Nu poți să depășești rostirea filozofică dacă este vorba să formulezi ceva absurd. Cam aceasta cred că vrea Cicero să ne comunice aici. Or, când un filozof recunoaște el însuși așa ceva, este demn de luat în seamă măcar pentru acest lucru. Știm însă că, pe vremea lui Cicero, termenul absurdum nu desemnează doar ceva prostesc, inept, cum s-ar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
câștigat al filozofilor, o proprietate inalienabilă. Nu poți săi deposedezi de așa ceva, nici pe cei de altădată, nici pe cei de acum. Nu poți să depășești rostirea filozofică dacă este vorba să formulezi ceva absurd. Cam aceasta cred că vrea Cicero să ne comunice aici. Or, când un filozof recunoaște el însuși așa ceva, este demn de luat în seamă măcar pentru acest lucru. Știm însă că, pe vremea lui Cicero, termenul absurdum nu desemnează doar ceva prostesc, inept, cum sar putea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
obiectiv. Figura se armoniza cu textul, căci numai un om plin de candoare își poate permite să ceară, pe atîta cîtime de foi, mîna unei femei. Grave, scrisorile de acest gen nu impresionează pe cele cărora li se adresează. Nu Cicero, ci Hannibal a cucerit Italia. Cu vioiciunea care le stă în caracter, femeile ghicesc fără de greș stupiditatea și, din această pricină, pe autorii de scrisori, ele îi respectă cu dispreț. În vreme ce bărbatul rămîne convins că fiecare cuvînt al său a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio (c) 2014 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CICERO, MARCUS TULLIUS Somnivm Scipionis = Visul lui Scipio / Marcus Tulius Cicero ; introd., trad. și note de Traian Diaconescu ; Commentarii in Somnivm Scipionis = Comentarii la Visul lui Scipio / Ambrosius Theodosius Macrobius ; studiu introd., trad. și note de Anca Negru ; pref. vol. de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Macrobius, Ambrosius Aurelius Theodosius II. Negru, Anca (ed. ; trad.) III. Diaconescu, Traian (pref. ; trad.) 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA MARCUS TULLIUS CICERO Somnivm Scipionis Visul lui Scipio Introducere, traducere și note de Traian Diaconescu AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de Anca Negru Prefață de Traian Diaconescu INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]