500 matches
-
ale politicii mondiale. Fukuyama e optimist: oamenii își vor folosi rațiunea - așa cum au făcut de milenii - pentru Marea Reconstrucție; și nu doar rațiunea. Rolul benign al revenirii la religiozitate (cartea fiind scrisă în 1999, înaintea tragediei din 11 septembrie), al ciclicității morale îi dau speranțe. "Nimic nu ne garantează că mișcarea ciclică va reveni pe curba ascendentă. Singurul temei al speranței noastre sunt extraordinarele capacități înnăscute ale omului de a reface ordinea socială." Toate sursele ordinii sociale - natura, autoorganizarea, religia și
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
simulate?) pentru a recupera eternul deficit existențial sunt neconvingătoare. Niciodată încheiata călătorie spre Nănești este abandonată și poemul cu care se deschide ciclul petrecere de pietoni reiterează în cheia relativității motivul căutării. Diferența nu constă în înțelepciune decât în măsura în care conștientizează ciclicitatea demersului și inevitabilul eșec: tramvaiul „venea cu atâta putere / încât rămăsese-ncremenit pe loc. / n-o să uit niciodată așteptarea aceea / și nici spaima că se va opri de-și va da drumul. // pornise brusc, cu năile sforăitoare, / cu farurile ațintite-asupră-mi, / venea
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
și resurse într-o stare de conjuncție, de sinergie, cum să le faci să devină compatibile și vitale sub raportul mesajului. Cum le relaționezi, cum le potențezi. Cum combini estetic și aplicativ principiul variației, cu cel al repetitivității sau al ciclicității, continuitatea cu discontinuitatea, unitatea cu diversitatea, întregul cu partea. În esență, cum obții coerența și îndeosebi, atracțiozitatea. Muzica parcurge în zilele noastre un proces de recablare și de recalibrare la propria-i esență și putere de trasmisie; de recuperare a
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
obiecte amintind de curgerea ireversiblă a timpului. Ceasuri peste ceasuri, așezate frumos unele lângă altele, ca la muzeu. Unele se pornesc, altele mai fac un popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
degrabă în trepte. Fiecare mare încercare (război, cataclism sau criză economică), îi va determina pe oameni să-și schimbe punctul de vedere asupra vieții în general, și a scării valorilor în particular. Pe de altă parte, se poate spune ca ciclicitatea este și ea responsabilă de revenirea crizelor economice și a războaielor, dar din punct de vedere spiritual, lucrurile sunt mult mai complicate decât par la prima vedere. Dacă la scară mondială, aceste încercări au rolul de a echilibra spiritual omenirea
DE CE APAR NENOROCIRILE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380711_a_382040]
-
de ani, de cele mai multe ori, după logica de tip "revoluționar" a curentelor care vin și pleacă: să negăm norma artistică deja existentă și să impunem o alta, diferită, nouă, mai bună etc. Dacă ar fi să credem cu religiozitate în ciclicitatea acestui fenomen, astăzi, promoția 2000 ar trebui să fie o generație"1. Să fie, oare, așa? În ce măsură putem vorbi de Generația 2000 ca întreg coerent, și cât din aceasta reprezintă doar o proiecție îfracturistă' a indivizilor ce o constituie în
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
au grația fragilă a jucăriilor. Absența constrângerilor realismului face transparentă rama mitică: miniaturii pastorale îi urmează expulzarea din spațiul protector: maturizarea, școala, și finalmente războiul fiind semnele unei graduale instaurări a vârstei de fier. Casa bunicilor nu poate supraviețui unei ciclicități mitice. Melancolia finalului trimite către această conștiință a inevitabilității declinului - irumperea în ultima secvență a persoanei întâi plasează întreaga arhitectură textuală în armătura memoriei. Scrisul se legitimează, finalmente, ca modalitate de salvare a unui timp cristalizându-se în imagini. Tentativa
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
o poezie care place, Passionaria Stoicescu scrie o poezie a momentului, ea aruncă mănușă conștientă de un risc căruia nu-i estimează totuși extensia. Ceea ce dă impresia de abilitate poetica nu e decît un travaliu al limbajului. Sperînd să surprindă ciclicitatea fenomenelor poeta trage cuvintele de păr, exercițiu care-și găsește un deznodămînt "fericit" în interiorul aceluiași poem. În Fericită a nefericită poeta se dă de gol ("Din toate evidentele-ntinate numai albul nu poate fi demonstrat"), este speriată și foarte timidă, speră
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
existența indivizilor. Pozitivul și negativul, favorabilul și contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății, în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor, după cum și în însăși ciclicitatea naturii. Privind lucrurile în această lumină, stilul pamfletar-trivial în care este creionat în continuare portretul fostului regim comunist, îngropat în țările est-europene, se dovedește nu numai caduc, ci lipsit de valoare istorică. Nu caricatura e necesară, ci obiectivitatea sociologică, imparțialitatea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
preferă să „filozofeze” scriind: „Pozitivul și negativul, favorabilul, contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor după cum și în ciclicitatea naturii.” În articol, urmează o lungă și confuză încercare de „periodizare” a perioadei comuniste din România, care în opinia autorului cuprinde două mari faze: - prima - cea a „comunismului rău” până în anul 1965, când s-a instalat la putere Ceaușescu și
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
cu zi este mai cu seamă secțiunea intitulată Cotidianul ca repetiție și obișnuință : "Una dintre semnificațiile cele mai cotidiene ale cotidianului este cea de repetiție, rutină, banalitate, care sfîrșește cel mai adesea în plictis. Ea este legată de o anumită ciclicitate (...) și este exprimată adeseori prin termenul rutină a cărui înrudire cu roata ori cu ruta ne trimite imediat la imaginea unui drum în formă de cerc, un drum care se întoarce mereu de unde a plecat, a cărui finalitate este de
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
exemplu, metafora telurică a drumului e sugestivă în egală măsură pentru sentimentul trecerii, al curgerii (ca și acvatice), dar și pentru cel al stabilității, pe care trecerea timpului îl recuperează prin înscrierea existențelor succesive în tiparul unei anumite circularități și ciclicități. (O ambiguitate asemănătoare poate fi ușor identificată și în poezii mai programatice, dar nu total asfixiate de program, precum Ctitorii sau chiar La zăvoi, în care mobilitatea apei e echilibrată de prezența albiei simbolice, care face din curgere o paradoxală
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
uman: Fericirea. Oricum, e un semn că nu-i cu putință să ieși din menghina Samsarei. Că inițierea în suferință (sau în fericire) nu se încheie câtă vreme ești viu, nu se încheie, poate, nici dincolo de moarte. Un semn că ciclicitatea (și dialectica) durere-bucurie este nelimitată. Și că decizia nu-ți aparține. Semne, semne, semne. Semioticianul (Corina e semiotician), romancierul, și semnele lor. Conlucrând la eșafodajul de rezistență al edificiului estetic. Oare “traseul inițiatic” va fi reiterat, pe alte coordonate, în
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
chiloți super pe care vreau să-i iau neapărat la preț întreg. Dacă stau, totuși, să mă gîndesc bine, nu știu dacă voi putea fugi de la serviciu să rezolv cu chiloții, mi-am dorit mult jobul ăsta de consilier cu ciclicitatea modei la Ministerul de Machiaj, Accesorii și Coafură și nu-mi vine să chiulesc. Plus că mă pasionează cu adevărat cercetarea științifică despre Dialogul, consonanțele, asonanțele, armoniile și disarmoniile dintre roz și lila din antichitate până în moda contemporană care mi
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
Neamțului a fost dărâmată. Urmează 1802, deci după 64 de ani, un cutremur extrem de mare. Urmează 1838, deci după 36 de ani, tot de suprafață. Deci suprafață, adânc și iar suprafață. Urmează 1940, deci după 102 ani. Deci, care e ciclicitatea? Nu există! Au mai fost cutremure, dar nu au fost semnificative. (...) Și urmează 1977. Lumea uitase de cutremure. Acum urmează un cutremur de mare adâncime care ar însemna să fie prin 2040", a mai spus Mărmureanu. Specialistul susține că după
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
porțiune din eternitate. De fapt tot un interval între două fenomene oarecare dar care pot însemna ceva pentru eternitate. De exemplu viața nașterea și moartea unei aglomerări stelare. În rest timpul în sine nu are importanță. Toate fenomenele au o ciclicitate în evoluția lor care se repetă la infinit pe durata existenței suportului pe care se află. Absolut toate entitățile, nu numai omul ci și elefantul sau astrul ceresc care ne furnizează lumina zilei s-au născut, au permanent o clipă
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
de timp bilateral, reunind două tipuri formale: linearitatea - corespondent aspectului de timp deschis, ieșind divergent sau radiant dinspre conținutul său de continuitate, ca succesivitate în ireversibilitate; circularitatea - ca timp tinzând reversiv-epicentric înspre conținutul său de continuitate, aspectând o succesivitate în ciclicitate. Raportat fiecăreia dintre cele trei etape/perspective-reper formale (U.L.S. - dpc) menționate, adecvarea Mins se vădește caracterial prin diferite expresii de continuitate, respectiv de abordare unificatoare, unitară și totodată corentă expresiv a datului muzical, într-un mod de reliefare interpretativă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
desfășurării ei, ca succesivitate temporală. footnote>, sub diferite aspecte de consecvențialitate, ca invarianță/stabilitate timpo-tempică prin repetitivitate periodică sau de pulsație - în șir de timpi metrici (tm) singulari sau împerecheați în formule ritmice -, ori prin succesivități înlănțuite în perioade de ciclicitate. Mins își poate concepe astfel o strategie de conservare energetică pe un parcurs-interfață de formă netedă (regulată). Chiar și presupunând că pe L-dpc ar fi înșiruite, netradițional,<footnote Condiția de fezabilitate Mins în-parcurs pretinde o foarte bună însușire/asumare a
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
fără de nume, rezerve ale deplinei naturi, negrăitele sume extatic să te numeri și numărul fă-l ca să piară. Cum să evităm stingerea definitivă și să intrăm în circuitul eternității ? Trebuie, afirmă Rilke "să murim neîncetat în Euridice": să intrăm în ciclicitatea perenității proprie muzicii: sunet, apunerea sunetului, renaștere într-un nou sunet, datorită necesității interne a armoniei care însemnează suirea către un nou raport; iar acest lucru, în dublu sens: muzica, așa cum a gândit Pitagora, este un raport al numerelor; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sine din mers. Oprirea ar însemna încremenire, înghețul tanatic. c. Condiția sine qua non a realizării înveșnicirii vieții omului este să se reușească totodată atingerea unui alt absolut cel axiologic, cel etic. Empedocle afirma că întregul cosmos evoluează sub semnul ciclicității iubire-ură, armonie-dizarmonie, creație-distrugere; iar Heraclit era mai pesimist: "totul se face și se distruge prin discordie". Cervantes nota în Don Quijote " Omul este cum l-a lăsat Dumnezeu, uneori și mai rău decât atâta", iar Shakespeare în finalul Sonetului 121: "The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a răului esențial lumii, în postumele Confesiuni, Demonism, Mureșanu, apoi cu imposibilitatea unirii dintre lumea Cătălinilor și sfera hyperionică, în Luceafărul, pentru a culmina cu spaima de a exista din Bolnav în al meu suflet: imposibilitatea de a ieși din ciclicitatea existențială, odată ce ai avut neșansa de a te naște, revenind la nesfârșit în aceeași formulă fatidică viață-suferință-moarte, pe întreaga derulare a timpilor. Astfel, imposibilul formulei ontologice a omului atinge absurdul. Un absurd tragic. Acesta este adevăratul teatru al absurdului, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
premiu pentru un poet din altă țară decît România. În jurul unui astfel de premiu ar trebui să existe, din umbră, o armată de oameni dispuși să lucreze pe toată perioada premergătoare acordării premiului și după aceasta în așa fel încît ciclicitatea să nu cadă în sincope greu de înnodat. Dacă Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu", prin astfel de demersuri, va deveni brand românesc în ansamblul brand-urilor de acest gen în cele douăzeci și șapte de state al Uniunii Europene
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
și 1951, îi vor urma, secvențial, cele care circumscriu intervalele 1952-1953, 1954, 1955-1956, 1957-1958, 1959-1960. Obsedantul - pentru Marin Preda și se pare că nu numai pentru el - deceniu apare defalcat după cel mai la îndemână dintre criterii. E adevărat că ciclicitatea unei reviste, mai ales a uneia aflate sub presiunea omagială a timpurilor totalitare, creează adesea senzații de înnoire și de schimbare de macaz. E tot așa de adevărat că o parcurgere și o fișare ulterioară a colecțiilor de presă impun
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
M.P.: Pe urmă, le lucrez. Le transcriu pe coli din ce în ce mai mari, cu un scris din ce în ce mai caligrafic, și, pe măsură ce le transcriu, ele devin tot mai bune, pentru că mut versurile, schimb versurile, adaug cuvântul care lipsește, tai, le dau rotunjime, le dau ciclicitate. Deci, peste faza aia fierbinte, de lavă, de inspirație, necontrolată, vine munca, cea care e pe jumătate inspirație, iar pe jumătate e și meșteșug, de ce să ne ascundem?! D.P.: În sfârșit, nici acum nu ajung poemele la computer? M.P.: Nu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
multe limbi și bibliografie cu corp 8 trebuie să existe pe undeva, lucrarea nu mi s-a înfățișat, cazuri, firește, cunosc cu ghiotura, din antichitate și până la zilele noastre - și asta fără să fi dat o specială atenție fenomenului în ciclicitatea sa și nici în substanță, capitole la care se cere un har al clasificării, dublat de visul galeș al fișierului. Nu neapărat și un punct de vedere. De altminteri pentru acesta nu e nevoie de nimic, nici măcar de cultura unui
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]