87 matches
-
domeniului de procurare a hranei” este mai mult decât o condescendență. - Și mai zici că omul ar fi perfect! Oare nu tocmai religia împinge imperfecții bogătași hrăpăreți? - Ai rămas dator. Defectul principal al omului este ... ? - Că rupe echilibrul natural de ciclizare al hranei așa numitul lanț trofic. Orice ființă este un bucătar care în timpul cât trăiește prepară hrana pentru sine și celelalte vietăți. Chiar după moarte corpul devine o suculentă păpică. Întreruperea acestui ciclu natural poate duce la dispariția unor specii
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
de carbon, rezultând energie. În celule pot fi sintetizați, pornind de la acetilcoenzima A, toți acizii grași cu excepția acizilor linoleic, linolenic și arahidonic, care sunt reuniți sub denumirea de vitamina F și trebuiesc aduși prin alimentație (sunt acizi grași esențiali). Prin ciclizarea acidului arahidonic se formează acidul prostanoic, din a cărui structură derivă prostaglandinele, care au importante roluri funcționale în diverse țesuturi. Fosfolipidele sunt substanțe complexe în a căror compoziție intră acizi grași, acid fosforic, compuși azotați. Pot fi de proveniență endogenă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Studiul (co)polimerilor obținuți In urma sortării prin sitare, se obțin perle ( Figura 2) cu dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
valorile masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru copolimeri cu grade de reticulare mici, reacțiile de ciclizare nu limitează accesul monomerului vinilic la dublele legături atașate. Aceste legături iau parte efectiv la procesul de reticulare și determină formarea unor rețele cu densități de reticulare mai mari
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru copolimeri cu grade de reticulare mici, reacțiile de ciclizare nu limitează accesul monomerului vinilic la dublele legături atașate. Aceste legături iau parte efectiv la procesul de reticulare și determină formarea unor rețele cu densități de reticulare mai mari dec=t cele teoretice. Pentru copolimerii cu grade de reticulare ridicate
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
serii de copolimeri. Tabelul 1 prezintă compoziția copolimerilor reticulați de tip poli(CPMI-co DVB) sintetizați. Din cauza comportării specifice a copolimerizării reticulante, reactivitatea efectivă a legăturilor pendante este diferită de reactivitatea lor chimică, ca urmare a corelărilor spațiale ce rezultă în urma ciclizărilor și a efectelor de excludere de volum. Copolimerizarea/reticularea dintre RPhMI cu DVB are loc conform schemei de reacție 1. De fapt polimerii rezultați sunt structuri polimere ternare datorită componentei etil stirenice (EtSt) care însoțește divinilbenzenul (DVB) în amestecul de
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
fracția de unități structurale implicate în acest proces. Variația densității de reticulare, q, funcție de cantitatea de DVB (figura 5) și respectiv funcție de solvent (figura 6), arată cum variază structura reticulată a polimerilor funcție de condițiile de sinteză. Prezența diluantului favorizează apariția ciclizărilor, ceea ce determină o limitare a participării legăturilor duble pendante din interiorul ciclurilor intramoleculare. Valorile reținerilor de solvent cresc cu creșterea cantității de reticulant (probele 1-3 ). Probele cu un conținut mic de DVB (probele 1 și 2) au mase moleculare mari
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
pusă în evidență de câteva caracteristici specifice polimerilor cu structură permanent poroase, așa după cum se observă în Introducerea diluantului produce câteva efecte speciale asupra proprietăților copolimerilor sintetizați. Astfel, creșterea cantității de diluant (scăderea fg), duce la creșterea probabilității reacției de ciclizare și implicit la scăderea reacțiilor de reticulare. Diferențele care apar între densitatea specifică și cea aparentă precum și valorile diferite ale porozității structurilor obținute arată că atât cantitatea cât și calitatea diluantului contribuie la formarea structurii macroreticulare a perlelor /36/. Astfel
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii dintre două
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
a copolimerilor reticulați rezultați. Astfel, proba A6, cea mai stabilă din punct de vedere termic, a fost realizată în prezența celei mai mici cantități de mediu inert, iar calitatea termodinamică a acestuia a permis realizarea unui echilibru între reacțiile de ciclizare și reticulare. Concluzii Utilizând tehnica polimerizării în suspensie au fost preparați noi copolimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de trimetilolpropan triacrilat și N-p-carboxifenil-maleimidă. Caracterizarea acestor copolimeri a permis studierea relației sinteză-proprietăți. Mecanismul de copolimerizare reticulantă radicalică este complex
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
o fluorescență nativă. Progresele farmacocinetice au incitat analiștii să dezvolte reacții chimice care să permită o detecție fluorimetrică. Din numărul mare și varietatea reacțiilor prezentăm câteva exemple. - Derivarea prin reacții chimice ce implică reactivi nefluorescenți Apariția fluorescenței se poate datora ciclizării suplimentare ce favorizează delocalizarea electronică. - Derivarea prin reacție cu un cromofor fluorescent Acest tip de reacție tinde să înlocuiască reacțiile precedente care au inconvenientul de a modifica în totalitate structura moleculei de dozat. In farmacocinetică, conservarea integrității moleculei este o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
polimer, cum ar fi Nmetilpirolidona, împiedică apariția de conformații favorabile imidizării prin formarea unor legături de hidrogen cu grupele reactive. De aici rezultă faptul că filmul poate conține și segmente neciclizate și se pot produce degradări. Alte efecte negative ale ciclizării termice constau în faptul că au loc eliminări de volatile (H2O) în timpul încălzirii, care pot cauza neomogenități în filmul final. Imidizarea chimică, mai puțin folosită, are loc în prezența unui amestec de anhidridă acetică și piridină ori trietilamină [9]. Dificultățile
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
un proces în trei etape, plecând de la reacția 4-nitroftalonitrilului cu fenoxizii de potasiu ai bisfenolilor utilizați: hidrochinonă, metilhidrochinonă, clor hidrochinonă sau fenil hidrochinonă. Biseterdinitrilii au fost hidrolizați la biseterdiacizi cu soluție etanolică de KOH, care mai departe au fost supuși ciclizării cu anhidridă acetică rezultând biseteranhidridele corespunzătoare. Polieterimidele 10, care conțin segmente ce provin de la dianhidridele menționate, au fost sintetizate printr-un procedeu în două faze. În prima fază, prin reacția dianhidridei cu diamine aromatice, rezultă un acid poliamidic, care este
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
-binaftil cu diferite diamine [27]. Dianhidrida aromatică s-a preparat prin reacția de substituție aromatică nucleofilă a 1,1,-bis-2-naftolului cu N-fenil- 4clorftalimida, N-metil-4-nitroftalimida sau 4nitroftalonitril în solvenți aprotici polari, urmată de hidroliza produșilor rezultați (biseterimide sau biseterdinitrili) și apoi ciclizarea acizilor tetracarboxilici corespunzători. Polimerii sintetizați au fost solubili în solvenți precum cloroform, piridină, dimetilformamidă. Polieterimidele derivate de la p-fenilendiamina au fost parțial cristaline în timp ce restul polimerilor au fost amorfi. Temperatura de tranziție sticloasă a polimerilor s-a situat în domeniul 255-294
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
putut fi prelucrate sub formă de filme. Multe din filme au fost transparente și flexibile. Polimerii au avut temperaturi de tranziție sticloasă în intervalul 241-277°C. După încălzire în atmosferă de azot la temperaturi între 420-550°C ei au suferit ciclizare termică la poli(eter-benzoxazoli). Polimerii ciclizați la structura benzoxazolică nu au prezentat pierderi în greutate până la 500°C, în atmosferă de azot. 2.4. Polieterimide derivate de la biseteranhidride pe bază de bisfenoli care conțin unități flexibile S-a observat faptul
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
în solvent Nmetilpirolidonă (Schema 2.12). Reacția se desfășoară în două trepte, așa cum s-a descris în capitolul 2.2. Soluția vâscoasă de acid poliamidic 20' se supune încălzirii la temperatura de 185-200°C, sub agitare, astfel încât să se realizeze ciclizarea termică a grupelor de acid poliamidic și să se formeze ciclurile imidice. Apa rezultată din procesul de ciclodeshidratare este eliminată prin trecerea unui curent slab de azot prin vasul de reacție. Structura polieterimidelor fluorurate precum și a acizilor poliamidici precursori a
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
deoarece au stabilitate termică și hidrolitică. Polieterimidele aromatice sunt polimeri de înaltă performanță datorită excelentei stabilități termice și chimice. Două metode sunt folosite pentru obținerea de polieterimide. Prima metodă implică policondensarea monomerilor biseteranhidridă și diamină, generând acid poliamidic, urmată de ciclizare termică, cu formarea de cicluri imidice. Cea de a doua metodă implică reacțiile de substituție aromatică nucleofilă ale ftalimidei fluoro- sau nitrosubstituite cu fenoxizi. Datorită reactivității înalte a grupelor aminice și a celor de anhidridă nu s-au putut obține
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
în prezență de K2CO3, în Nmetilpirolidinonă ca solvent, la 150°C, a condus la obținerea diaminelor 65b și respectiv 65c [93]. 2-(4-Dimetilaminofenil)-5-(3,5diaminofenil)-1,3,4-oxadiazol, 65d, s-a preparat prin reducerea derivatului dinitric corespunzător, rezultat din ciclizarea produsului obținut în urma reacției dintre clorura acidului 3,5-dinitrobenzoic și p- dimetilaminobenzhidrazidă [94]. 2-(4-Fluorfenil)-5-(3,5-diaminofenil)-1,3,4oxadiazol, 65e, sa obținut printr-o secvență de reacții, conform schemei 2.23 [91]. Clorura acidă a acidului 3,5-dinitrobenzoic
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
1,3,3,3-hexafluor-2,2-bis-[(3,4-dicarboxifenoxi)fenil]-propan, la temperatura camerei, în N-metilpirolidonă ca solvent. În faza a doua, soluția de acid poliamidic rezultată a fost încălzită, sub curent de azot, la 180-185°C, timp 4 h pentru realizarea ciclizării la structura imidică respectivă. Apa de imidizare a fost eliminată cu un curent slab de azot, folosit în același timp și ca mediu inert [91]. Polimerii sintetizați au fost ușor solubili în solvenți organici polari ca N-metilpirolidonă, N,N-dimetilformamidă
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
96]. Pentru a studia influența ciclului 1,3,4oxadiazol asupra proprietăților polimerilor sintetizați s-au preparat două polieterimide, 67a și 67e, prin aceleași procedee, folosind 4,4'- (1,4-fenilendiizopropiliden)bisanilina în locul diaminelor 65. În cazul copolimerilor ce conțin segmente siloxanice, ciclizarea acizilor poliamidici la structurile imidice corespunzătoare a fost realizată în amestec m-xilen/N-metilpirolidonă, la temperatura de reflux. Pentru a minimiza separarea de faze care poate să apară între segmentele poliimidice și polisiloxanice, s-a folosit în sinteză un oligomer
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
4-oxadiazol este format în timpul sintezei monomerilor. Legăturile eterice aromatice rezultă în timpul procesului de sinteză a polimerului. Puritatea polimerilor astfel formați este mai mare decât în cazul obținerii lor din polihidrazide, care sunt supuse unui tratament termic ce poate conduce la ciclizare incompletă, pot rămâne impurități sau pot avea loc reacții de reticulare. Sinteza poliarileterilor se realizează în prezență de K2CO3, deoarece această baza slabă, în contrast cu hidroxizii alcalini, reduce reacțiile secundare. Întrucât prezența apei generată de formarea fenoxizilor cauzează reacții secundare și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Sinteza compușilor 77 s-a realizat și prin reacția diclorurilor acide corespunzătoare acizilor dicarboxilici menționați cu dihidrazide, în N- metilpirolidonă/LiCl la temperatură scăzută (Schema 3.3) [18]. Schema 3.3. Obținerea polimerilor 78. Polioxadiazolii 78 s-au obținut prin ciclizarea polihidrazidelor 77 prin tratament termic, prin încălzire la temperaturi de 300380°C. Polimerii rezultați au temperaturi de tranziție sticloasă în intervalul 190-216°C și sunt stabili termic până la 450°C în aer și azot. 3.2. Caracterizarea poli-1,3,4oxadiazol-eterilor
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
îmbunătățește solubilitatea polimerilor. O serie de polimeri semiscalari 109 a fost obținută plecând de la biseteranhidride și tetraamine (3,3'diaminobenzidină și 3,3',4,4'tetraaminodifenileter) folosind solvent pclorfenol, la 180°C timp de 10 ore. Pentru a obține o ciclizare cât mai completă la ciclul imidazopirolonic, polimerii au fost supuși unui tratament termic la 280°C timp de o oră. În unele cazuri au fost obținuți doar compuși cu structură aminoimidică și imidazopirolonică [8]. Policondensarea s-a realizat la temperatura
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]