47 matches
-
tautocronismul. El demonstrază pe cale pur geometrică faptul că o curbă pe care corpurile aflate în mișcare, pornind cu viteză inițială nulă din poziții distincte, ajung într-un punct la același moment de timp, trebuie să fie în mod necesar o cicloidă. "Pe o axă a cărei cicloidă este așezată pe perpendiculară și al cărui vârf se află în partea de jos, ori de coborâre, în care un organ mecanic ajunge la punctul cel mai de la vârf după ce a plecat din orice
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
faptul că o curbă pe care corpurile aflate în mișcare, pornind cu viteză inițială nulă din poziții distincte, ajung într-un punct la același moment de timp, trebuie să fie în mod necesar o cicloidă. "Pe o axă a cărei cicloidă este așezată pe perpendiculară și al cărui vârf se află în partea de jos, ori de coborâre, în care un organ mecanic ajunge la punctul cel mai de la vârf după ce a plecat din orice punct de pe cicloidă, sunt egale la
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
axă a cărei cicloidă este așezată pe perpendiculară și al cărui vârf se află în partea de jos, ori de coborâre, în care un organ mecanic ajunge la punctul cel mai de la vârf după ce a plecat din orice punct de pe cicloidă, sunt egale la fiecare ..." Această soluție a fost mai târziu folosită pentru a iniția problema curbelor brahisticrone. Jakob Bernoulli a rezolvat problema pe bază de calcul într-o lucrare cu titlul " Acta Eruditorum " din 1690, care este considerat fiind prima
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
după variabila y, găsindu-se soluția: Unde formula 27. Această integrală reprezintă aria unui sector de disc, care în mod natural se poate descompune în aria unui triunghi și a unei pene circulare Forma ecuațiilor parametrice de mai sus corespund unei cicloide cu o parametrizare neobișnuită. Pentru separarea variabilelor algebrice de cele trancedentale, se definește un nou parametru prin relația formula 30. Folosind această schimbare de parametru, se găsesc ecuațiile parametrice standard a unei cicloide în variabilele formula 23, formula 32 și parametrul formula 33
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
Forma ecuațiilor parametrice de mai sus corespund unei cicloide cu o parametrizare neobișnuită. Pentru separarea variabilelor algebrice de cele trancedentale, se definește un nou parametru prin relația formula 30. Folosind această schimbare de parametru, se găsesc ecuațiile parametrice standard a unei cicloide în variabilele formula 23, formula 32 și parametrul formula 33
Tautocronă () [Corola-website/Science/323736_a_325065]
-
cerc care se învârte. Din 1658 începe din nou să se gândească la probleme de matematică din cauza durerilor care îi chinuiau somnul. Pascal îi provoacă pe Wren, Laloubère, Leibniz, Huygens, Wallis, Fermat cu două probleme: calculul ariei oricărui segment de cicloidă și centrul de greutate al oricărui segment, probleme pe care Pascal le rezolvase folosind calculul îndivizibililor al lui Cavalieri, în scrisorile către Carcavi. Pascal s-a ocupat și de filozofie, considerând că progresul științific este scopul existenței omenirii. Oscilând între
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
acestora. De asemenea, a elaborat metoda de determinare a rădăcinilor întregi ale unei ecuații, prin descompunerea în factori a termenului liber. O altă descoperire importantă a lui Descartes o constituie regula semnelor la ecuațiile algebrice. În 1638 a dedus cuadratura cicloidei și a studiat reprezentarea funcției formula 1 numită foliul lui Descartes. Prin ideile sale îndrăznețe și novatoare, Descartes a contribuit la dezvoltarea mecanicii. Astfel, s-a ocupat de teoria ciocnirii corpurilor, a întreprins cercetări asupra căderii corpurilor. În optică, a enunțat
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
mai mare : 1/60 000. Alte experiențe efectuate mult mai târziu au confirmat definitiv egalitatea celor două mase : inertă și grea. I.9.2. Pendulul cicloidal. Huygens a arătat că un pendul simplu poate fi de terminat să descrie o cicloidă și, în aceste condiții, oscilațiile sunt izocrone pentru orice amplitudini. De aceea, un astfel de pendul poartă denumirea de pendul cicloidal. Pentru ca pendulul simplu să descrie o cicloidă se folosesc două limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
arătat că un pendul simplu poate fi de terminat să descrie o cicloidă și, în aceste condiții, oscilațiile sunt izocrone pentru orice amplitudini. De aceea, un astfel de pendul poartă denumirea de pendul cicloidal. Pentru ca pendulul simplu să descrie o cicloidă se folosesc două limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
aceea, un astfel de pendul poartă denumirea de pendul cicloidal. Pentru ca pendulul simplu să descrie o cicloidă se folosesc două limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită proprietăților geometrice ale cicloidei, firul descrie cicloida AB. Pentru amplitudini mici, perioada pendulului cicloidal coincide cu perioada pendulului simplu a cărui lungime este l
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită proprietăților geometrice ale cicloidei, firul descrie cicloida AB. Pentru amplitudini mici, perioada pendulului cicloidal coincide cu perioada pendulului simplu a cărui lungime este l=2h. În concluzie, pendulul cicloidal se obține dintr un pendul simplu cu unele modificări, iar oscilațiile lui sunt izocrone pentru
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită proprietăților geometrice ale cicloidei, firul descrie cicloida AB. Pentru amplitudini mici, perioada pendulului cicloidal coincide cu perioada pendulului simplu a cărui lungime este l=2h. În concluzie, pendulul cicloidal se obține dintr un pendul simplu cu unele modificări, iar oscilațiile lui sunt izocrone pentru orice amplitudini, perioada
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
și cronică. Autorii notează că din punct de vedere diagnostic, cazurile seamănă cu psihoza ciclică. Cu toate aceste ei notează o serie de aspecte ce o diferențiază: 1. psihoza canabică are o bipolaritate mai puțin explicită a simptomatologiei decât psihoza cicloidă; 2. mai mulă confuzie decât schimbări de dispoziție se notează În cazul psihozei canabice; 3. istoric familial mai puțin evident (1/11); 4. un caracter agresiv și destructiv mai pronunțat În cazul psihozei canabice. Cele 11 cazuri raportate În studiul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
6.75, 6.76. Față de cazul mașinii cu alimentare simetrică, unde în regim permanent, pentru o sarcină dată hodograful este un cerc, în cazul alimentării nesimetrice acesta descrie o curbă care diferă destul de mult de un cerc, având aspectul unei cicloide similară unei roți dințate cu un număr mare de dinți, plasați pe un diametru mediu a cărei dimensiune este cu atât mai mică cu cât gradul de nesimetrie este mai mare. Aceste cicluri-curbe, în general nu se suprapun și justifică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
diferențial și integral (alături de Leibniz (1646 -1716) contribuind la dezvoltarea și cunoașterea acestor domenii) introducând metode de integrare a funcțiilor raționale. Împreuna cu fratele său Jacques a inițiat cercetări ce aveau să conducă la apariția calculului variațional (problema izoperimetrelor, descoperirea cicloidei). Contribuții la dezvoltarea mecanicii (principul deplasările virtuale), a astronomiei (elaborând o teorie despre maree), a chimiei, a opticii. Este primul autor al unui manual de calcul integral Lectiones mathenaticae de methodo integralium alüsque (1742) precum și al manualului de calcul diferențial
În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
a n arce. A determinat ecuația diferențială a geodezicelor unei suprafețe (1698) și a arătat că planul osculator al unei linii geodezice pe o suprafață este perpendicular pe planul tangent. A determinat geodezicele unei suprafețe de rotație. A arătat că cicloida este o curbă brahistocronă, cuastica ei este tot o cicloidă și a calculat causticele diferitelor curbe. A introdus noțiunea de traiectorie de unghi și a stabilit ecuația lănțișorului (1691), problemă propusă de fratele lui Jacques în 1690. Deși a scris
În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
suprafețe (1698) și a arătat că planul osculator al unei linii geodezice pe o suprafață este perpendicular pe planul tangent. A determinat geodezicele unei suprafețe de rotație. A arătat că cicloida este o curbă brahistocronă, cuastica ei este tot o cicloidă și a calculat causticele diferitelor curbe. A introdus noțiunea de traiectorie de unghi și a stabilit ecuația lănțișorului (1691), problemă propusă de fratele lui Jacques în 1690. Deși a scris multe lucrări fundamentale principala sa operă este considerată a fi
În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
său în matematică Jacques, care nu se va sfârși până la moartea lui Jacques), în 1696, a dat un adevarat impuls pentru dezvoltarea calculului variațional, pe care o vor face Euler și Lagrange (1736-1813) mai târziu. În 1696 a arătat că cicloida este și branhistocrona, precum și că pentru o cicloidă, caustica este o cicloidă generat de un cec cu raza jumătate din raza cercului inițial. La indemnul lui Jean Bernoulli (1730), Euler a generalizat problema geodezicelor pentru curbele al căror plan osculator
În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
sfârși până la moartea lui Jacques), în 1696, a dat un adevarat impuls pentru dezvoltarea calculului variațional, pe care o vor face Euler și Lagrange (1736-1813) mai târziu. În 1696 a arătat că cicloida este și branhistocrona, precum și că pentru o cicloidă, caustica este o cicloidă generat de un cec cu raza jumătate din raza cercului inițial. La indemnul lui Jean Bernoulli (1730), Euler a generalizat problema geodezicelor pentru curbele al căror plan osculator formează cu planul tangent la suprafața un unghi
În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
Jacques), în 1696, a dat un adevarat impuls pentru dezvoltarea calculului variațional, pe care o vor face Euler și Lagrange (1736-1813) mai târziu. În 1696 a arătat că cicloida este și branhistocrona, precum și că pentru o cicloidă, caustica este o cicloidă generat de un cec cu raza jumătate din raza cercului inițial. La indemnul lui Jean Bernoulli (1730), Euler a generalizat problema geodezicelor pentru curbele al căror plan osculator formează cu planul tangent la suprafața un unghi care nu este drept
În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
care se temea atât, acelor încuviințări vagi ale ochilor și sprâncenelor, acelor inflexiuni evanescente ale glasului, acelor mici înfiorări ale aripioarelor nasului ei. Așa își imagina tânărul ucenic psihologia fetei pe care-o iubea: proiecții și epure de desen tehnic, cicloide și hiperbole, o geometrie de cauciuc, extensibilă și totuși precisă, de la care, dacă-i cunoști legile și-i stăpânești tehnologia, poți obține fiecare din miile de efecte și combinații cu putință. Și dacă, spu-nînd uneori o vorbă sau apăsîndu-i brațul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea mult din propria experiență sau din sfaturile altora. Aceasta explică și dificultățile de reeducare a acestora
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]