38 matches
-
reprezentate prin următoarele tipuri: tipul somatic, reprezentând personalități cu afecțiuni somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea nu au aceeași semnificație cu cea a situațiilor-limită descrise de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cauze ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după: lipsă de afectivitate sau hiperactivitate (hiperkinetism), autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată, minciună, atitudini obscene, tendințe de a se constitui În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Harieta). Boala sa mintală nu a fost paralizia generală progresivă, pentru care a fost tratat eronat cu mercur, ci psihoza maniac-depresivă ereditară, așa cum i s-a pus, de fapt, primul diagnostic, la prima sa internare. întreaga viață a fost un cicloid, pendulând între extreme: "Vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru"12. Frapa combinația de modestie și (hiper)conștiință a valorii sale: "Acest amestec straniu, de sfială și trufie, îl făcea susceptibil, iritabil, solitar. Toată atitudinea sa în societate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și epici și romancierii, care, într-o măsură, le sunt echivalenți. Unul dintre tipologii germani, Kretschmer, separă poeții (care sunt leptosomi și predispuși la schizofrenie) de romancieri (care sunt picnici din punctul de vedere al structurii fizice și maniaci-depresivi sau "cicloizi" din punct de vedere temperamental). Există fără îndoială o pereche tipologică alcătuită din ..posedați", adică din 121 poeții care lucrează automat sau sub presiunea propriilor lor obsesii și viziuni .profetice și din "creatorii" adică din scriitorii care sunt în primul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mișcărilor corpului la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
discută, în acest secol, despre biotipul psihologic. Shakespeare, și aici, a fost un precursor. "De-ar fi mai gras", spune Cezar când i se propune un comandant... "ăștia sunt mai vii, mai pe placul ostașilor", monologhează Cezar, lansând parcă biotipul cicloid, personalitate care, după 1927 (Kretschmer), a rămas un exemplu de patografie indiscutabilă ca valoare clinică. Falstaff constituie și el o veridică prezentare exhaustivă a aceluiași prototip, cu mult înainte de a fi asimilat de psihiatrie. Și despre Cehov știm că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
caracterului. În aceiași ani, Kretschmer a descris raporturile dintre biotipurile picnic și astenic, respectiv dintre boala bipolară și schizofrenie. El este autorul unei punți de legătură între normalitate și psihoză prin secvența persoană normală - patologie - psihoză: schizotim - schizoid - schizofrenie; ciclotim - cicloid - psihoză maniaco-depresivă. A descris și caracterul ca o structură ce coalizează reacțiile afective și volitive individuale. Cunoașterea lor - în condiționare reciprocă și interdependență cu variabilele sanguine - ar putea oferi repere predictive pentru tulburările psihopatologice. Jaspers (1896Ă a adus o contribuție
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unii autori drept neclasificabile, iar de către alții, un teritoriu cu atribute de unicat ce integrează diferențele și asemănările interindividuale. Astfel, Kraepelin (1904Ă, Bleuler (1924Ă și Kretschmer (1926Ă au descris tipuri temperamentale sau structuri personologice de tip astenic, schizoid, ciclotimic sau cicloid, care reprezentau stări precursoare sau forme atenuate ale psihozelor schizofrenice sau afective. Pe de altă parte, Schneider (1923Ă descrie o categorie de personalități psihopatice complet distincte de celelalte tulburări psihopatologice. Aceste descrieri clasice, deși au fost estompate timp de decenii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
etichetată după comportamentul dissocial. În 1915, el distingea ca tipuri: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul, antisocialul și certărețul. Kreschmer a descris persoanele anormale, în funcție de forma corporală și bolile psihice fundamentale tot într-un număr finit de tipuri, esențiale fiind schizoidul, cicloidul și epileptoidul. Schneider a descris amănunțit zece clase tipologice de persoane psihopate, care au ghidat tipologia medicală a tulburărilor de personalitate din clasificările ICD. Acestea sunt: hipertimicul, depresivul, nesigurul de sine, fanaticul, apaticul (lipsit de stimă de sineă - instabilul afectiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cambula ("Pleuronectes flesus") este un pește marin de fund din familia pleuronectidelor. Corpul este asimetric și turtit lateral și are o lungime de până la 48 cm. Partea dreaptă, acoperită cu solzi cicloizi și plăci osoase, are o culoare verzuie sau brună cu pete stelate. Pe ea sunt situați ochii. Cealaltă parte este aproape goală, de culoare deschisă. Capul este mic, dinții sunt așezați pe ambele fălci. Cambula se hrănește cu nevertebrate de
Cambulă () [Corola-website/Science/311632_a_312961]
-
masiv este alungit, cilindric, ușor comprimat lateral, cu spatele gros. Înălțimea corpului este egală cu lungimea capului și se cuprinde de 3,8—4,0 ori în lungime. Corpul și capul cu excepția botului și bărbiei este acoperit de solzi mari cicloizi, lipsiți de striuri radiare, însă prevăzuți cu cercuri concentrice fine (circuli). Solzii sunt sferici, netezi și se desprind ușor. Capul este mare și constituie o treime din lungimea corpului; el este comprimat lateral și este acoperit cu solzi pe lături
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
temperate și reci ale emisferei nordice. Forma generală a corpului este lungă și aproape cilindrică la juvenili și speciile mai mici, dar comprimată lateral și înaltă la reprezentanții mai bătrâni ai speciilor mai mari. Corpul este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Capul este alungit și prevăzut cu un bot lung, lat și turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este foarte mare, ocupând o jumătate a capului, înarmată cu numeroși dinți fixați pe mai multe oase: premaxilar, vomer, palatine, oasele faringiene și
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
iar înotătoarele perechi nu sunt mari. Înotătoarele ventrale sunt bine dezvoltate, cu poziție abdominală. Razele (radiile) înotătoarelor sunt moi. Înotătoarea caudală cu 40-50 raze și 17 (mai rar 16) raze ramificate. Linia laterală este completă și dreaptă, toți solzii sunt cicloizi, dar solzii de pe linia laterală și de pe alte parți la unele specii, sunt în mod caracteristic zimțați sau în formă de inimă (cordiformi). Canalul infraorbital senzorial cu opt sau mai mulți pori. Oasele nazale prezente. Au 10-20 raze branhiostege și
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
cm) larg răspândiți în apele tropicale și temperate din oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană și Marea Neagră. Corpul lor este alungit, fuziform sau oval, mai mult sau mai puțin înalt și comprimat lateral. Corpul acestor pești este acoperit cu solzi cicloizi sau slab ctenoizi, cu excepția fălcilor și a bazei cozii. Capul este adesea mare. Botul și regiunea suborbitală fără solzi, obrajii solzoși, preoperculul cu sau fără solzi și fără spini sau striuri pe marginea posterioara, operculul solzos fără spini (zimți). Ochii
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
culoare destul de variată, cu corpul alungit, comprimat lateral. Lungime maximă 2,3 m ("Cheilinus undulatus"), multe specii sunt sub 15 cm, iar cele mai mici pot fi de 4,5 cm ("Minilabrus striatus" din Marea Roșie). Corpul este acoperit cu solzi cicloizi (netezi la atingere) de talie mijlocie sau mare. Gura este terminală, relativ mică, mai mult sau mai puțin protractilă, adesea înzestrată cu buze groase, bine dezvoltate. "Gomphosus" are un bot alungit. Fălcile și oasele faringiene inferioare sunt prevăzute cu dinți
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
de pe coastele de est a Oceanului Atlantic, regiunea litorală a Mării Mediterane și sudul Mării Negre, destul de rar semnalat pe coastele românești. Are o talia obișnuită de 10-20 cm, cel mult 25 cm. Corpul este alungit și comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mărunți. Capul este lipsit de solzi. Botul este alungit, cu gura terminală, mică, prevăzută cu buze subțiri și cu dinți neegali, dispuși pe două rânduri, unii dintre ei având forma de canini. Înotătoarea dorsală cu 9 (excepțional 8) spini și
Pește păun () [Corola-website/Science/330714_a_332043]
-
apele tropicale, subtropicale și temperate calde ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific, unele specii pătrund în apele salmastre și râurilor de coastă. Au un corp alungit, comprimat lateral, cu un peduncul caudal subțire. Corpul este acoperit cu solzi mici, subțiri, cicloizi. Linia laterală este completă, dreaptă în regiunea anterioară și posterioară, curbată în regiunea mijlocie și prevăzută cu plăci osoase (scutele), care prezintă țepi. Înotătoarea dorsală este continuă sau divizată într-o înotătoare anterioară scurtă, cu cu 4-8 spini și una
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
pectorală), cu 1 spin și 5 raze moi, de la moderat lungi la unele specii până la rudimentare la altele sau lipsesc la "Parastromateus niger" și "Parona signata". Înotătoarea caudală adânc bifurcată cu lobi egali la cele mai multe specii. Majoritatea speciilor au solzi cicloizi (netezi la atingere) mici, subțiri, uneori greu de observat, și acoperă tot corpul (dar sunt absenți pe anumite zone ale corpului la unele specii) și se extind uneori pe înotătoare; solzii sunt de obicei absenți pe unele zone ale capului
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
pelagici, răpitori, de talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mărunți sau golaș. Unele specii au un corselet în spatele capului, acoperit cu solzi groși de talie mijlocie. Premaxilarele sunt în formă de cioc, falca superioară este neprotractilă. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Înotătoarea dorsală lungă, cu partea anterioară formată din
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Corpul acoperit parțial cu solzi cicloizi mici, subțiri sau deseori golaș, fără solzi. Unele specii au un corselet în spatele capului, acoperit cu solzi groși de talie mijlocie. Înotătoarea dorsală de obicei lungă, cu partea anterioară formată din raze neramificate, slabe. Majoritatea speciilor au două înotătoare dorsale
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
sau baracudele (Sphyraenidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mică sau mijlocie, răspândiți în apele temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul fusiform, asemănător cu o săgeată, acoperit cu solzi mărunți, cicloizi. Capul este alungit, cu un bot ascuțit. Gura mare orizontală este înarmată cu dinți mari pe ambele fălci și palatine. Falca inferioară este mai lungă decât cea superioară. Au două înotătoare dorsale scurte și larg separate. Înotătoarea anală este mult
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
sau mijlocie, cu o lungime totală de la 30 cm până la 200 cm. Au un corp alungit, fusiform, ușor comprimat, aproape cilindric, asemănător cu o săgeată. Corpul și capul (pe partea superioară și pe părțile laterale) sunt acoperiți cu solzi mărunți, cicloizi (netezi la atingere). Capul alungit, cu un bot ascuțit. Ochii, situați lateral, sunt mari. Gura mare și largă, tăiată aproape orizontal, cu fălcile alungite. Falca inferioară (mandibula) este considerabil mai lungă decât falca superioară (maxila). Maxilare fălcii superioară sunt fixate
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov. Lungimea obișnuită 30-50 cm; maximală 91 cm. Greutatea obișnuită 2-3 kg; maximală 10-12 kg. Are corpul alungit fusiform, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi mici. Solzii din spatele capului și regiunea pectorală formează un scut numit corselet. Capul mare este comprimat lateral și are botul alungit și ascuțit. Gura mare așezată oblic este prevăzută cu numeroși dinți puternici. Au două înotătoare dorsale apropiate, dintre care
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă. Familia salmonidelor cuprinde specii de mărime medie și mare. Au corpul alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mici, deși și rezistenți; capul gol, lipsit de solzi. Se caracterizează prin prezența aproape constantă a unei înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Înotătoarele ventrale în poziție abdominală. Înotătoarea dorsală scurtă, cu cel mult 16 radii, iar
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
în apele stătătoare reci. Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este relativ înalt, alungit, fusiform, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]