9 matches
-
Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvență mare o au și vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcții înregistrează frecvențe reduse. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distribuția vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului orașului Timișoara, ca urmare a faptului că sunt antrenați poluanții emanați de unitățile industriale de pe platformele din vestul și sudul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
C) și cea mai scăzută, inclusiv și pentru tot teritoriul Moldovei, la 20 ianuarie 1963 când mercurul din termometre a coborât până la -35,4°C.. Temperaturi maxime s-au semnalat în 1998 (36,7°C). În perioada rece, predominarea vremii ciclonale și de pătrunderea maselor de aer cald și umed determină apariția depunerilor de gheață (polei, chiciură), a moinelor și cețurilor. Frecvența medie a zilelor cu polei este de 3-7 zile/an, maximul a fost semnalat în iarna anilor 1968-1969, când
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
va deplasa dinspre locul de maximă presiune (anticiclon) înspre locul de minimă presiune (ciclon/depresiune barică). Odată ce pe suprafața terestră se află zone cu presiune diferită, desigur că masele de aer vor migra, conform legilor, dinspre ariile anticiclonale înspre ariile ciclonale. Așadar, principalele mase de aer se vor deplasa dinspre paralelele de 30° înspre Ecuator, dinspre paralelele de 30° înspre paralelele de 60° și dinspre paralelele de 90° înspre paralelele de 60°. Masele de aer reprezintă cantități uriașe de gaz atmosferic
Circulație atmosferică () [Corola-website/Science/335854_a_337183]
-
apoi urcă înspre partea superioară a troposferei. Astfel, deplasarea circulatorie a maselor de aer impune evidențierea a patru mari sectoare în traseul acestora. Urmărind două mase de aer care pornesc dinspre o arie anticiclonală și se deplasează înspre două arii ciclonale diferite, vom constata mai multe sectoare diferite: Urmărind două mase de aer care se deplasează dinspre două arii anticiclonale diferite și ajung într-o arie ciclonală, vom constata mai multe sectoare diferite:
Circulație atmosferică () [Corola-website/Science/335854_a_337183]
-
de aer care pornesc dinspre o arie anticiclonală și se deplasează înspre două arii ciclonale diferite, vom constata mai multe sectoare diferite: Urmărind două mase de aer care se deplasează dinspre două arii anticiclonale diferite și ajung într-o arie ciclonală, vom constata mai multe sectoare diferite:
Circulație atmosferică () [Corola-website/Science/335854_a_337183]
-
a localității, determină existența influenței climatice după cum urmează: influența climatului central - european, influența climatului montan și mediteranean, care determină în această zonă un climat aproximativ mediteranean. Deși așezată între dealuri și văi în localitatea Nădrag se simte destul de bine influența ciclonal care vin din marea mediterană toamna sunt calde, provocând totodată desgheț timpuriu de-a lungul văilor. Urmărind temperatura aerului în perioada anilor 1926 - 1927 și în perioada anilor 1966 - 1970 de exemplu se constată existența unei temperaturi medii anuale de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-29șC în luna februarie și -0.5șC în iulie). Temperatura medie anuală este de -16 șC, iar cantitatea anuală de precipitații este de cca 400mm, cu un maxim înregistrat în lunile de iarnă când este caracteristică cea mai pronunțată activitate ciclonală. Aceste condiții climatice au transformat arhipelagul într-un vast deșert de gheață, cu o pondere a ghețarilor actuali care depășește 50% din suprafața acestuia. Cea mai mare calotă glaciară din Rusia Arctică se găsește în insula Komsomolets - Calota glaciară Academia
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
începând din anul 1973, permite înțelegerea aprofundată a variațiilor sezoniere și mai ales a tendiței de evoluție a banchizei antarctice în contextul climatic actual. Vânturile din Oceanul Austral au direcție predominantă de la vest la est, transformându-se adesea în furtuni ciclonale devastatoare, cu rafale puternice de vânt ce generează o dinamică a apei caracterizată prin valuri enorme. Contrastul termic dintre vasta calotă antarctică și apele Oceanului Austral stă la baza intensificării acțiunii acestor vânturi. Sectorul oceanic cuprins între 40ș latitudine sudică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]