100 matches
-
o jucărie cu care ne dăm de-a dura prin haos fluierând nătângi prin spațiul imponderabil ne credem aeronave desuete cu inimi și cu plămâni de fier extraterești blestemați cu sentimente de vânzare femeile au țâțe de agată și ochi ciclopici meduze cu o mie de membre care ard caloriile dragostei prin sipeturi de safire așteptate-n zaimf de mirese cu lăutari și chimbale orientale cu mandoline și gogomani într-o ciumă bubonică dansând haotic și trăgând praful de heroină pe
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_s_a_retras_in_sine_ion_ionescu_bucovu_1383292371.html [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
nostru, încins cu brâuri de nori și furtuni și de iradieri mortale, ba chiar c-un inel de particule fine abia vizibile de-aproape, el e-un colos ce-și spionează cei șaizeci și șapte de sateliți supuși, printr-un ciclopic ochi, ce-i uriași și viu, căscat în marea Pată Roșe a globului lichid de hidrogen fierbinte și de heliu, rotindu-se cât mai grăbit să-i vadă cât mai des pe toți: pe Io cel vulcanic, pe Europa, Ganimede
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cerului văd melci târându-se anemic atât de liberi în nevederea lor mută fluturii au aripi surde și mii de culori care strigă ca la un zbor de condor prăbușit sunetul ierbii ce crește din pământul verde deplin sparge timpanul ciclopic al nopții ca un șarpe unduind în apele clare solitar stele își ciocnesc veacul de singurătate comete sterpe ale universului a(s)muțit am (de)căzut din mine într-o tăcere adamică atât de simplist se tace când orbii cai
LINIŞTE ACADEMICĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407866888.html [Corola-blog/BlogPost/360127_a_361456]
-
D. Ion Barbu și-a fixat locul în tânăra noastră literatură mai ales printr-un vers impecabil de natură pur plastică. Nimic fluid și solubil, nimic muzical, ci totul aspru, dur; poezie de blocuri granitice înfipte solid într-o construcție ciclopică; poezie fără mister,cu largi acorduri împietrite...Și simboliștii l-au folosit uneori ca pe un focar de sugestiune; simbolul nu trebuia însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare: sufletul e plin de peșteri adânci, orice zgomot exterior e „un pas, o șoaptă, un suspin”, destinul înaintează prin hrube lăuntrice, jilave, întortochiate, excaladând mormane de blocuri răsturnate, printr-un peisaj ciclopic: „E un dedal de săli, de gropi și coridoare, Ce urcă, se sucesc și se coboară, Cu ioezere de ape în vâltoare, Cu năruiri de bolți ce te doboară...” După „modul tandric” considerat de „Gândirea” drept trăsătură caracteristică a credinței
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Nu sunt, adică, simple “naturi statice”. Ele urmează marele spectacol al naturii de pe paralela 45 românească, în rostogolirea de miresme și de culori a anotimpurilor, și animată, în plus, de prezența oamenilor și de fenomenele meteorologice. Fără să aibă dimensiunile ciclopice ale “reportajelor” lui Geo Bogza, peisagistica lui Grigore Gociu este esențializată și sugestivă, cu nimic mai prejos decât mediul forest, fabulos și inițiatic în care centaurul Chiron practica, în beneficiul tinerilor ahei din antica Eladă, kalokagathia; creșterea tinerilor frumoși și
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
înainte sau înapoi? De-o parte și de alta a străzii sunt parcate alte mașini, care, fierbinți, prind a deveni o pastă gri-fer, gata să se prelingă pe asfalt. Nici o adiere. Soarele e un cubilou cu fontă topită, având ochiul ciclopic spre noi, și care stă să-și răstoarne lava clocotită peste această stradă. Atmosferă halucinantă. Sunt clipe când te simți ca și cum te-ai afla într-un spațiu absurd și fără ieșire”. De remarcat în acest pasaj, distilata artă de tip
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_dar_de_la_r_zoltan_terner_1386231073.html [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
insula acestor monștri, fiii lui Poseidon, cu totul lipsiți de sensibilitate morală și străini de simțămintele omeniei și ale ospitalității. Ca și eroul homeric, Bloom își petrece o vreme (în după-amiaza zilei care constituie timpul acțiunii romanului) într-o peșteră ciclopică - aici reprezentată printr-unul din locurile tradiționale de întâlnire ale irlandezilor - o cârciumă, și de unde nu va izbuti să scape decât urmărit de furia și agresivitatea torționarilor săi. Finalul capitolului reproduce grotesc scena în care ciclopul Polifem aruncă o stâncă
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
de Troy, Dejun la vânătoare Pe locul Orangeriei realizate de François Le Vau în 1664, în care, la 18 august 1674 s-a jucat piesa lui Jean Racine, Iphigenie, Jules Hardouin-Mansart a ridicat, între 1683 și 1686, seria de terase ciclopice, noua Orangerie. Potrivit Jurnalului marchizului de Dangeau, Ludovic al XIV-lea a vizitat-o în noiembrie 1685 și „a găsit-o de o admirabilă măreție”. În schimb, el a criticat marmura monumentală a lui Bernini, reprezentând un cal, care fusese
Serbări fastuoase la Versailles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105845_a_107137]
-
vorbesc, pentru că el modelează aerul, nu din afară, ci dinăuntrul fluierelor sale”. Iată o încolonare a doi artiști, între cer și văzduh, care modelează în formă, cuvânt și sunet două elemente materiale și deopotrivă ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
din ochii visului) sau se doresc conștientizate: „Și eu tot un ochi sunt / al liniștii asurzitoare / scuturat de foc / din glob în glob /până peste marea / noapte care trece...”( Și eu tot un ochi sunt), înțelegând proiecția unui ochi, posibil, ciclopic, care privește, deopotrivă, timpul și veșnicia. O proiecție-transfigurare, prin ardere, prin aprindere - consonante sonor sfredelitoare (Quinta essentia, Un mare vis), active, vibrante. Ca și la Blaga, limbajul poetic negulescian este întrețesut de metafore stilizate: „M-am întâlnit /într-o domnie
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
spinării. Ne-a fost stricat sângele de barbarii nordului și de roțile căruțelor cu câinii acestora. Neuronii se zbat în ceaune mari când sunt pregătiți de un popă îmbrăcat în sutana întunericului, vampir în fața uriașelor camere și aruncați pe ecrane ciclopice, ca apoi să fie împroșcați ca un lichid limfatic în fiecare lăcaș în serile vieții. Am aterizat în mileniul neputinței și “vom fi religioși s-au nu vom fi deloc” căci dumnezeirea ne-a fost furată pentru ca să trăim fără zile
INTROSPECȚIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1481739049.html [Corola-blog/BlogPost/367005_a_368334]
-
scriind cărți că: „Ospețele Nemuririi", „Enigmele Civilizației Dacice", „Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", „Magistralele Tehnologice ale Civilizației Dacice", publicindu-si cercetările chiar și la conferințe NATO. El, Andrei Vartic, ridică valul nepăsării de pe trecutul nostru dacic. În timp ce se plimbă, acum 7-8 ani, în jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, descoperă în huma acestora o veritabilă Ghiara de Sfinx; fiind un om corect, el cheamă Institutul de Arheologie din Cluj, care, trimite pe cineva ce sosește peste noapte, o ridică și... dispare. „Ei, așa or fi legile pe
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cuiul_dacic.html [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
se potrivește, se cade și se cuvine.» N. Iorga, «Istoria Bucureștilor», 1939, p. 5. Mesajul peste timp al savantului român își găsește și astăzi o amară împlinire. În ultimul timp capitala noastră a fost supusă unei adevărate invazii de clădiri ciclopice compuse din sticlă și oțel ce au creat - în acordul autorităților de resort - adevărate zone dizarmonice, toate dezvoltate pe fundalul dramatic al unor grave amputări petrecute sub regimul ceaușist, când s-a pierdut o bună parte a patrimoniului material și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185387_a_186716]
-
este o lucrare neterminată a savantului B.P. Hasdeu. Cartea s-a vrut un dicționar etimologic al limbii române. Datorită vastității întreprinderii (a fost descrisă drept „monumentală” și „ciclopică”) și circumstanțelor exterioare, Hasdeu a ajuns doar până la cuvântul "„bărbat”", publicând doar patru volume. La baza genezei lucrării se afla una din primele sarcini ale Academiei Române, aceea de a crea un dicționar al limbii române. Primele persoane încredințate cu această
Etymologicum Magnum Romaniae () [Corola-website/Science/333047_a_334376]
-
primăvară, servește ca bază pentru practicarea schiului. Accesul poate să fie cu telecabina din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la Cabană Piatră Arsă. Păstrând legătură cu Sfinxul, ele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman” fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii că și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți modelatori au fost apă și vântul
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
noi ca aburul amintirilor". Eugen Barbu scria în 1971 în România Liberă: "Vrăjitorul modern nu mai scoate dintr-un sac minunile sale. El are un aparat de fotografiat cu care ne restituie realități pe lângă care trecem nepăsători. Cu ajutorul ochiului său ciclopic, iată, revedem incinta sacră a Sarmisegetuzei așa cum a rămas ea peste timp. Miclea face să reînvie o istorie care ne este de un milion de ori scumpă. Mă gândesc cu pietate la munca lui". Ioan Grigorescu spunea despre "România -Pământuri
Ion Miclea () [Corola-website/Science/328147_a_329476]
-
ce par să închidă valea. Este împresurata de ziduri de stâncă. În imediata vecinătate domină abruptul vârfului Colcovan (Piatră fetelor) numit și Piatră Șoimului - deoarece ascunde într-o firida neaccesibila locul de cuibărire al șoimilor. Pereți verticali (numiți și "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii și care sunt formați pe alternante de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrișuri slab consolidate), dispuse vertical. Este un grup de 7 contraforturi de gresie întrepătrunse de vai împădurite, situate asemenea dinților
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
construcții despre care putem afla mai multe date. Palatul este diferit de cel cretan prin accentuarea funcției de protecție a locuitorilor. Astfel acesta este construit ca o fortăreață înconjurat de ziduri înalte și groase din piatră brută, nefasonate numite ziduri ciclopice și prevăzut cu turnuri de apărare. palatele au porți de intrare(exmplu:Poarta leilor-Micene), coridoare boltite din piatră, o cameră centrală de formă dreptunghiulară numită megaron și curți interioare. Megaronul este o sală de dimensiuni mari de obicei 12-10 metri
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pe pietrele de morminte din acea perioadă; aici se afla palatul regal, care cuprindea un megaron (sala tronului, specifică culturii miceniene). În jurul anului 1350 î.Hr., fortificațiile Acropolisului și ale orașului au fost construite într-un stil cunoscut sub numele de "ciclopic", crezându-se că pietrele ar fi fost aduse și prelucrate de către niște uriași fabuloși, cu un singur ochi (Ciclopi). În interiorul acestor ziduri, parte din care se mai văd încă, s-au construit atât morminte-galerie (Cercul Funerar A), cât și temple
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
din aceste obiecte, unele declarându-le fără nici o dovadă ale lui Agamemnon (mai târziu, cu ajutorul datării cu carbon, s-a scos la lumină adevărul). În jurul anului 1350 î.Hr., zidurile cetății au fost reconstruite, fiind denumite de cei de mai târziu ciclopice (construite de ciclopi). Palatele regale a fost de asemenea reconstruite (probabil de mai multe ori), fiind asemănătoare cu restul palatelor din Grecia Aheeană. Toate palatele regale includeau și un megaron. Într-un templu, a fost găsit un scarabeu al reginei
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
defuncților. Către 1400 î.en., mormintele cu "tholos"-falsa cupolă, de dimensiuni impresionante (ca cel de la Micene care măsura 13 metri înălțime și 15 metri diametru) deveneau semnul unui statut singular în ierarhia socială. Mormintele cu "tholos", citadelele-palat sau zidurile ciclopice indicau prezența unor regi care dominau asupra aristocrațiilor (ale căror morminte indică un statut de subordonare față de cele ale regilor cu tholos) si asupra populației din teritoriile care depindeau de centrele fortificate. Căpeteniile miceniene dispuneau de arhive și de o
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
din teritoriile care depindeau de centrele fortificate. Căpeteniile miceniene dispuneau de arhive și de o ierarhie funcționarească și militară, asigurându-le controlul economic și politic asupra teritoriului aferent. Cetățile din timpul epocii miceniene au fost construite folosind stilul de piatra ciclopică, cu intrări și porți largi. Aceste cetăți au fost sedii administrative pentru conducătorii. Pe culmile cetăților s-au construit palatele regilor. Planul de bază a acestor palate a fost similar cu structurile minoice, cu diferite camere pentru funcții diferite . Clădirile
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
Cele mai importante orașe-state miceniene includeau Micene (locul de origine al lui Aggamemnon), Tirint(locul nativ al lui Heracle) și Pylos(locul nativ al lui Nestor) . Pylos, situat în apropiere de mare, a fost singurul oraș-stat, care nu avea ziduri ciclopice, prin urmare, nu a fost o cetate ca Micene si Tyrint. Deoarece Grecia era predominată de munți, cea mai bună formă de transport era pe mare. Iliada expune asediul Troiei în Asia Mică de către ahei. Legenda spune că Elena, regina
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
recomandat de parcurs doar vara. Ciupercile de piatră numite „Babele” — monumente ale naturii — aflate chiar în fața cabanei, precum și Sfinxul din imediata apropiere, constituie atracții importante, explicând afluența turiștilor la cabana Babele. Păstrând legătura cu Sfinxul, Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”, fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, ca și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători apreciază că agenții modelatori au fost apa și vântul
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]