46 matches
-
își construiesc numeroase orașe în apropriere de numite tumuli, movile așezate peste camerele mortuare, unde se găseau sarcofagele suveranilor. Cel mai cunoscut rege al Frigiei a fost Midas, acest a cerut sprijin împăratului asirian, Sargon al II-lea împotriva triburilor cimeriene invadatoare. Strabon ne relatează că în timpul asedierii Gordiumului de către cimerieni, Midas se sinucide înghițind sânge de taur. Incediul ce a devastat orasul Gordium, după primele interpretări a avut loc in circa 700 î.Hr. Cu ajutorul datării cu carbon-14 și a dendrocronologiei
Gordium () [Corola-website/Science/326929_a_328258]
-
Republica Romană. Cea mai mare parte a orientului a fost în cele din urmă ocupată de Parthia, însă cultura elenistică a rezistat în locuri depărtate, cum ar fi Regatul greco-bactrian din Bactria sau Regatul indo-grec din nordul Indiei sau Bosforul cimerian. Cultura elenistă a rămas dominantă în partea răsăriteană a Imperiului Roman până la creștinarea acestuia și perioada de tranziție către Imperiul Bizantin. Sfârșitul perioadei elenistice este considerat anul 31 î.Hr., când regatul Egiptului ptolemeic a fost înfrânt de romani prin Bătălia
Civilizația elenistică () [Corola-website/Science/303917_a_305246]
-
Ταυρίς", iar în latină: "Taurica") au fost denumirile date altădată de grecii antici peninsulei Crimeea. „Taurizii” erau băștinașii cimerieni, ulterior amestecați cu sciții și elenizați, constituind „regatul Bosforului”, cu centrul de-o parte și de alta a strâmtorii Kerci („Bosforul Cimerian” - „bosfor” însemnând "strâmtoare" în limba greacă veche, de la "bous" sau "buzō" : « a strânge », și "poros" : « trecere ») care leagă Marea Neagră (atunci „Pontul Euxin” adică "marea primitoare") cu Marea Azov (atunci „lacul Meotid” adică "mlăștinos"). propriu-zisă era mai întinsă decât regatul, dar
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
popor stabilit pe coasta de sud a peninsulei Crimeea, care a trăit în munții Crimeii și pe fâșia îngustă de pământ dintre munți și Marea Neagră. Ei au dat numele peninsulei cunoscute în Antichitate ca "Taurida", "Taurica". Deoarece îngheța iarna, „Bosforul Cimerian” este o strâmtoare care nu era navigabilă decât vara, și care nu a avut niciodată importanța „Bosforului Traciei” (actualul Bosfor), deși vasele grecești ajungeau până la gurile fluviului "Tanais" (Don). Apa era atât de puțin adâncă, încât în epoca Greciei Antice
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
amestecet cu tracii și misii. Triburile trace, din care făceau parte și geții, ocupau un spațiu vast, învecinându-se la nord cu triburile germanice, la nord-est cu cele slave, la vest cu triburile germanice și celtice, la est cu triburi cimeriene și scitice, iar la sud cu triburile ilirice și cu grecii. Este foarte posibil ca cele mai multe dintre informațiile vechi despre geți să se fi pierdut de-a lungul timpului. Primele informații scrise despre aceștia le găsim în lucrarea intitulată "Înconjurul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Grispo Pict #4 - Radoslav Parvanov Călugăriță (Prima elevă) - Teodora Duhovnikova Călugăriță (A doua elevă) - Shelly Varod Călugăriță - Tezdjan Ahmedova Călugăriță - Uliana Vin Călugăriță - Yoanna Temelkova Călugăriță - Nadia Konakchieva Călugăriță - Petya Mlluseva Călugăriță - Ruslana Kaneva Călugăriță - Gloria Petkova Călugăriță - Zdravka Krastenyakova Cimerian vârstnic, Uran - Stanislav Pishtalov Prison Clerk - Velimer Velev Călugăr - Zhaidarbek Kunguzhinov Călugăr - Eric Laciste Călugăr - Brian Andrew Mendoza Călugăr - Nuo Sun Călugăr - Kim Do Quarter Master - Bashar Rahal Maliva - Gisella Marengo Marique tânără - Yoana Petrova Den Barman - Vladimir Vladimirov Călăreț
Conan Barbarul (film din 2011) () [Corola-website/Science/323283_a_324612]
-
ca urmare a crizei din 2014 a intrat, în urma unui referendum controversat, în cadrul Rusiei. Crimeea ocupă peninsula omonimă din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. În antichitate peninsula era cunoscută în lumea greco-romană drept Regatul Bosforan ("Regnum Bosfori") sau Bosforul Cimerian. Populația era un amestec de triburi și ramuri de triburi traco-cimeriene și scitice. La acestea s-au adăugat mai apoi negustorii greci și apoi romanii - militari, administratori, negustori, clerici etc. Alt nume care i se mai dă în antichitate dar
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
apoi romanii - militari, administratori, negustori, clerici etc. Alt nume care i se mai dă în antichitate dar și mai târziu este acela de "Chersonez", mai târziu rămas pentru partea sudică dintre râul Bug și Nipru. În secolele VI-XII Bosforul Cimerian, numit și Bosforan sau Chersonez, este ținta mai multor atacuri din partea slavilor păgâni. În secolul al XIII-lea tătarii invadează Europa, cucerind printre altele și cea mai mare parte a Bosforului Cimerian, care va fi cunoscut de atunci înainte mai
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
Bug și Nipru. În secolele VI-XII Bosforul Cimerian, numit și Bosforan sau Chersonez, este ținta mai multor atacuri din partea slavilor păgâni. În secolul al XIII-lea tătarii invadează Europa, cucerind printre altele și cea mai mare parte a Bosforului Cimerian, care va fi cunoscut de atunci înainte mai ales sub numele de "Crâm" sau "Crimeea". Principatul de Mangop a rămas ca parte a Imperiului Roman de Răsărit (numit astăzi, incorect, Imperiul Bizantin) până la sfârșitul secolului al XV-lea. Ultimii apărători
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
vremurilor moderne, Editura Academiei Române, București, 2002. 804. Conform istoricilor Petre Ș. Năsturel (805) și Matei Cazacu (806), martirajul Sfântului Ioan cel Nou nu a avut loc la Cetatea Albă (Moncastro, Akkerman, Bilhorod), de pe Nistru, ci la Orașul Alb de la Bosforul cimerian („Belyi grad k Vosporu”), anticul Panticapaeum, medievalul Bosporus, actualul Kerci de la Marea Azov. 805. Petre Ș. Năsturel, „Une prétendue śuvre de Grégoire Tsamblak : «Le Martyre de Saint Jean le Nouveau»”, Actes du Premier Congrès international des études balkaniques et sud-est
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Salmoxian Moesic Al preoților armelor Salii și legiuitorii Salmoxioi din Moesia, Și-n Codexul Segetusian al Cronoșilor de la Sarmisegetuza Și-n Codex Catensis al celor de la Cotul Munților către Nord Și-n Codicele Geților Hațegani din cele zece Comune Pastorale Cimeriene Cu sanctuarul în Cogaionul Munte-Hațeg întru care numele lor de Salmoxioi fost-au date moșinelor, apelor și pășunilor. I-ai invocat pe toți strigând numele locurilor pe unde paști, Ai umblat de Sâmbra Zimbrei Roșii cu Brad în Creștet, Cuprinde
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Cavalerii Kabyri Ghebeleisis Jubilan șBucurosul,ț Păstorul Cu Oi Multe mândre coarne de aur purtând Singure să se apere de lupi, de mocanii cei lacomi. șAurelius Gavrilă Bălanț Eroul Cvaler Kabir, vocea Demosului un milion de nume Salmolsis, Comunele Pastorale Cimeriene, cu numele tale: Mendru, Mândru-Loc Bărbat Mândru, Oier Mândru, Cel ce urcă pe Iedera Edenului îmbrățișând Pomul Gnosei sale Mândru- Cedru Mândrucel Cu Mândrul Fiu al Mărului pe El urcă Iedera Raiului, Cavaler Kabyr Mândru Nume de Apă Clară șde
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
au atribuit în mod succesiv unor state diferite. Poate și Poloniei? Consulți o enciclopedie, un atlas istoric; nu, nici o legătură cu Polonia; în perioada dintre cele două războaie mondiale, zona aceasta constituia un stat independent: Cimeria, capitala Orkko, limba națională cimeriana, aparținând limbilor de origine botno-ugrică. Articolul „Cimeria“ din enciclopedie se încheie cu fraze prea puțin încurajatoare: „În succesivele împărțiri teritoriale între puternicii săi vecini, tânăra națiune nu a întârziat să fie ștearsă de pe hartă; populația autohtonă a fost dispersată; limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de origine botno-ugrică. Articolul „Cimeria“ din enciclopedie se încheie cu fraze prea puțin încurajatoare: „În succesivele împărțiri teritoriale între puternicii săi vecini, tânăra națiune nu a întârziat să fie ștearsă de pe hartă; populația autohtonă a fost dispersată; limba și cultura cimeriană nu au mai evoluat.“ Ești nerăbdător să dai de urma Cititoarei, s-o întrebi dacă și exemplarul ei e la fel cu al tău, să-i comunici rezultatele ipotezelor tale, informațiile pe care le-ai cules... Cauți în carnețel numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
încă ce este, semnul a ceva... — Iată, din acest punct de vedere și eu... — Deși, nu pot nega, chiar și aici un element de mister nu lipsește... Iar tu: - Sigur, vedeți, misterul ar fi după mine acesta: e un roman cimerian, da, ci-me-ri-an, nu polonez, autorul și titlul nu ar fi trebuit să fie cele care sunt. N-ați înțeles nimic? Așteptați să vă explic. Cimeria, 340.000 locuitori, capitala Orkko, resurse principale: turba și subprodusele ei, compușii bituminoși. Nu, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
vorbim despre treaba asta, despre aceste circumstanțe — coincidențe — discordanțe. Aș dori să vă văd numaidecât; unde locuiți? Unde vă convine să ne întâlnim? Eu pot fi acolo într-o clipă. Iar ea, tot calmă: - Cunosc un profesor care predă literatura cimeriană la Universitate. Am putea merge să-l consultăm. Așteptați să-i telefonez, să-l întreb când ne poate primi. Ai ajuns la Universitate. Ludmila l-a anunțat pe profesorul Uzzi-Tuzii de vizita voastră, la institutul lui. La telefon, profesorul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu știi nimic, în vreme ce el s-ar putea să știe mai mult ca tine. Dumneavoastră, domnule profesor, o cunoașteți pe Ludmila, nu-i așa? — O cunosc... De ce mă întrebați?... Ce doriți să știți?... Devine nervos. Dumneavoastră vă interesați de literatura cimeriană sau... - și parcă ar vrea să spună: „...Sau de Ludmila?“, dar nu-și încheie fraza; iar tu, sincer vorbind, ar trebui să răspunzi că nu mai poți deosebi interesul tău pentru romanul cimerian de interesul pentru Cititoarea romanului. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Devine nervos. Dumneavoastră vă interesați de literatura cimeriană sau... - și parcă ar vrea să spună: „...Sau de Ludmila?“, dar nu-și încheie fraza; iar tu, sincer vorbind, ar trebui să răspunzi că nu mai poți deosebi interesul tău pentru romanul cimerian de interesul pentru Cititoarea romanului. Pe de altă parte, reacția profesorului la numele de Ludmila, adăugată la confidențele lui Irnerio, aruncă o lumină misterioasă, creând în jurul Cititoarei o curiozitate neliniștitoare, nu prea diferită de cea care te leagă de Zwida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
citești cu o zi înainte, și pe care l-ai lăsat deocamdată deoparte; iată-te lansat în urmărirea tuturor acestor umbre, cele ale imaginației și cele din viața ta. — Eu voiam... noi voiam să vă întrebăm dacă există vreun scriitor cimerian care... — Luați loc, spune profesorul, calmat pe neașteptate, sau mai degrabă cuprins de o neliniște stabilă și cumva obstinată, care-i dizolvă neliniștile întâmplătoare și labile. Spațiul e strâmt, pereții acoperiți de biblioteci; o bibliotecă, neavând de ce să fie sprijinită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe care trebuie să te așezi sunt separate de un fel de culisă; ca să vă vedeți unul pe altul, trebuie să întindeți gâtul. — Suntem izolați în boxa asta... Universitatea se mărește și noi ne restrângem... Suntem Cenușăreasa limbilor vii... Daca cimeriana mai poate fi considerată o limbă vie... Dar tocmai asta e valoarea ei! exclamă, într-o izbucnire afirmativă, imediat diluată; faptul de a fi o limbă modernă și o limbă moartă în același timp... Condiție privilegiată, chiar dacă nimeni nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ele... Nu doar ca să studieze limba, nimeni nu mai vrea să facă asta... Vor să dezbată probleme, să coreleze idei generale cu alte idei generale. Colegii mei se adaptează, urmează curentul, își intitulează cursurile „Sociologia limbii Țării Galilor“, „Psiholingvistica occitanei“... Cu cimeriana nu se poate. — De ce? — Cimerienii au dispărut de parcă i-a înghițit pământul. Dă din cap, adunându-și toată răbdarea ca să repete un lucru spus de sute de ori. Acesta este un institut mort, al unei literaturi moarte, într-o limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
au dispărut de parcă i-a înghițit pământul. Dă din cap, adunându-și toată răbdarea ca să repete un lucru spus de sute de ori. Acesta este un institut mort, al unei literaturi moarte, într-o limbă moartă. De ce să mai studiezi cimeriana astăzi? Eu sunt primul care înțelege asta, sunt primul care s-o spună: dacă nu vreți, nu veniți, din partea mea institutul ar putea fi desființat. Dar să vii aici ca să... Nu, asta e prea de tot. — Ca să ce? — De toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la cursul acesta, nu vin la seminarii, nimeni nu se interesează vreodată de literatura cimerienilor, îngropată în cărțile din bibliotecile astea, ca în mormintele dintr-un cimitir... Pe mine tocmai mă interesa... Venisem să vă întreb dacă există un roman cimerian care începe... Nu, mai bine să vă spun imediat numele personajelor: Gritzvi și Zwida, Ponko și Brigd; acțiunea începe la Kudgiwa, dar poate e doar numele unei întreprinderi; apoi, cred că se mută la Petkwo, pe Aagd... Oh, îl găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întrupărilor lui Buddha. Din păcate, nu s-a găsit nici un plan sau ciornă care să explice cum intenționa Ahti să dezvolte întâmplarea. Deși mutilat, sau poate tocmai de aceea, Ițindu-se de pe coasta abruptă este textul cel mai reprezentativ al prozei cimeriene, prin ceea ce prezintă și mai ales prin ceea ce ascunde, sustrăgându-se, lipsindu-ne de ceva, dispărând... Vocea profesorului e pe punctul de a se stinge. Întinzi gâtul să te convingi că e tot acolo, în spatele dulapurilor ce-l separă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de plafonieră. — Continuă unde? întrebați voi, pironiți pe marginea abisului. Dincolo de ce...? — Cărțile sunt treptele pragului... Toți autorii cimerieni l-au trecut... Apoi începe limba fără cuvinte a morților, care spune lucruri pe care numai limba morților le poate spune. Cimeriana e ultima limbă a celor vii... e limba pragului! Aici se vine pentru a trage cu urechea la lumea de dincolo... Ascultați... Nu mai ascultați nimic, voi doi. Ați dispărut și voi, turtiți într-un colț, lipiți unul de altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]