32 matches
-
de vizită pentru cineva care se va reclama avangardist... - să dea peste un colega de șaisprezece ani abia trecuți, care scrie de vreo opt. Merg la Terasă (Oteteleșanu, pesemne) și iată aleea scriitorilor salutată om cu om, de tînăra lor cimotie. Tonul, cîteodată forțat, n-ai ști să spui dacă ascunde emoția unui învățăcel abia ieșit dintre foi de manual, cînd încă mai crede că toți scriitorii sînt morți (au mai pățit-o și alții...), sau o reverență lucrată mai tîrziu
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
Nică, din Ardeal în Pipirig, acum șaizeci de ani trecuți, unde se pomeneau școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar în Iași să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul ademenitor, înscriindu-se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
urmă și o avut un fecior - Lisandru - care la rândul lui o lăsat grea o fată din sat și o trebuit s-o ieie de nevastă... Si uite așa, din tată-n fiu, jumătate din satul meu îi plin de cimotia lui Stup. Cealaltă jumătate cred că îi plină de cimotia lui Hliboceanu - a presupus Pâcu, râzând sacadat. Nu-i chiar așa, dar ceva-ceva ar fi adevărat - s-a împăunat Hliboceanu, în hohotele de râs ale cărăușilor. Luna încă nu-și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui o lăsat grea o fată din sat și o trebuit s-o ieie de nevastă... Si uite așa, din tată-n fiu, jumătate din satul meu îi plin de cimotia lui Stup. Cealaltă jumătate cred că îi plină de cimotia lui Hliboceanu - a presupus Pâcu, râzând sacadat. Nu-i chiar așa, dar ceva-ceva ar fi adevărat - s-a împăunat Hliboceanu, în hohotele de râs ale cărăușilor. Luna încă nu-și adunase stelele ca să plece la culcare, când moș Dumitru și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea mai tare fază cu podurile cu frații? - ... au fost mai multe... - Ei, nu, asta le lasă binișor în urmă pe toate. Acum două duminici, vânzoleală mare, mascați, pompieri, au aruncat hodrobelele cimotiilor să poată intra, să tragă furtunul cu apă... Ce crezi că era? ridic din umeri. - Un rusnac care scosese frumușel la vânzare, pe tarabă, lângă țăranii cu varză, barabule, fasole... două kalașnikovuri, grenade, cartușe, încărcătoare... Le aliniase omu’ și-aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fie operată... Adio mamă!” ― Și? ― “Aveți cai buni. Urcați-o În căruță și... galop la spitalul din Dorohoi, cu biletul acesta...” Să știți că m-au ascultat dumnezeiește... Peste vreo două săptămâni, Însă, m-am trezit din nou cu toată cimotia la dispensar... De această dată erau pașnice... Ei, da’ povestea-i lungă... Poate altădată. Acum aș vrea să știu cum vă simțiți, domnule profesor? ― Cât se poate de bine... ― Am totuși o Întrebare. ― Care ar fi aceea? ― De unde până unde
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Trebuie să știi că pentru acești oameni familia este un lucru la care ei țin foarte mult. ― Așa voi face, domnule profesor. Cât despre dragostea lor pentru cei din familie, m-am convins acolo, la dispensarul din Pomârla. Întâlnirea cu cimotia bolnavului operat a fost liniștită. Când țiganca șefă de grup l-a văzut, le-a făcut atente pe celelalte: ― Mooo! Uiti-l pi domnu’ doctoru’! Spuni. Ti rugăm. Ci faci barbatu’ meu? L-ai opirat? ― L-am operat și așteptăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l faci cadou, căă... voi aveți aur să vă acoperiți și casa cu el! Și apoi, voi avea mai multă grijă de bătrân... În cele din urmă, foindu-se pe scaun și frecându-și mâinile, piranda a continuat: ― Noi toatî cimotia ti rugăm sî Îl laș’ pi barbatu’ meu sî vii acasî, cî de-amu’ s-o lecuit... Asta numa’ dacî vrai... Doctorul s-a uitat repede la ceas. ― Ooo! S-a făcut târziu și trebuie să fiu În salon. ― Domnu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
arcuri ca o jucărie. „Prietene, Întâi ia seama că această căruță cu coviltir nu este una oarecare, ci e căruța bulibașei. Apoi, că Împreună cu prietenul tău ați intrat Într-un joc pe care Îl vor controla doar cei doi și cimotia lor. La orice ceas din zi sau din noapte, va trebui să ieșiți În Întâmpinarea dorințelor lor. Să sperăm că nu vor abuza, ci vi se vor adresa doar atunci când va fi nevoie” - l-a atenționat gândul de veghe pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
s au retras În lungul uliței Muzelor, unde sus, În deal, aștepta o căruță cu doi cai frumoși... „Uite că trebuie să fac și lucruri mai mici. Și asta de hatârul unor oameni simpli, dar cu mare suflet. Își iubesc cimotia peste măsură” - gândea profesorul. Abia a ajuns În cabinet și s-au auzit bătăi În ușă. ― Poftește. ― Să trăiți, domnule profesor - a salutat Gruia de cum a trecut pragul. ― Bine ai venit. Spune-mi Întâi dacă ai trecut pe acasă. ― Da
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îvațat-o acolo pi front...” ― Așa-s părinții... Grijulii. Și unde mai pui că aici ai de-a face cu un cercetaș get-beget. Știi tu cine mă aștepta la intrarea În spital? ― Dacă stau și mă gândesc bine, cred că... toată cimotia bulibașei. ― Nu, nu, nici chiar așa. Doar piranda cu o femeie mai tânără, mama Stăncuței. Asta Însă n ar fi nimic, dar... ― ??? ― Piranda m-a rugat - așa cum știe neamul lor să roage - s-o operez eu pe copilă. ― Și dumneavoastră
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vei face echipă cu... ― Cu cine, tati? ― Cu profesorul, Într-o operație de... apendicită. ― Cred că glumești, tati. ― Nici pomeneală. Avem de operat o copilă, nepoată a bulibașei pe care Îi știi și tu... Asta o facem la rugămintea Întregii cimotii a lor. Ei? Ce zici? Mă ajuți să ies din Încurcătură? ― Da’ ce? Te Îndoiești, tati? ― Nu mă Îndoiesc, dar mă temeam să nu mă refuzi - a răspuns profesorul râzând. ― Să nu crezi că nu am avut emoții venind Încoace
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
stră-străbunica mea,/ mai jună cu un lustru decât Pașoptul, - anul/ întreg e-nscris în steiul alb-sur, sub care ea// își doarme somnu-n cripta ticsită ca o rodie,/ în cimitirul Ťnostruť din Turnu Severin, -/ și ea o Urdăreancă... Prin care-aș fi cimotie/ cu cel ce-a scris rondeluri, cu negru pe velin// ca o împletitură de viță pe-un perete,/ cu ochiuri apriate și cam emfatic duct/ pe vremea când a scrie era să pui pecete/ pe foi, ca dedesubtul vreunui salvconduct
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
pe denainte porții mănăstirii Trii Sfetitelor, piste podul gospod al Uliții cei Mari, a căriia bucată de loc este începutul... drept în capul podelilor... Podului Vechiu, unde se împreună cu podul Uliții Mare”. --Cred că ai băgat de seamă, dragule, că cimotia Ghiculeștilor se rânduiește la domnia Moldovei, ba și la tronul Țării Românești, cum spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Iară când au fost în luna lui april în 13 dzile, în anul 7241 (1723) au și sosit veste de la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
până la urmă l-au scos, dar...Dar omul nu mai răsufla...Era mort ca toți morții...L-au dus acasă și după priveghiul rânduit au pornit cu mortul spre groapă...Preotul și dascălul cântând cele cuvenite, iar nevasta cu toată cimotia bocindu-l...Au ajuns la țintirim și, pe când groparii s-au apucat să coboare sicriul în groapă, deodată aud bătăi strașnice în scândura sicriului și strigăte ca din gură de șarpe: „Deschideți, măăăi!!!” Auzind acestea, groparii s-au speriat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
când printre cei care au fost de față la întocmirea zapisului s-au numărat și niște Bașotești: Pătrașco Bașotă logofătul al doilea și Gheorghie Bașotă vistiernic al doilea. Aha! Păi cum să nu-ți aduci aminte când îi vorba de cimotia Bașoteștilor? Dacă nu ți-ai fi amintit, atunci ai fi scăzut în ochii mei. Așa ceva nu se poate întâmpla. Știi doar că sunt născut pe moșia lui Anastasie Bașotă, ultimul descendent pe linie bărbătească a Bașoteștilor. Știu, fiule, știu. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să ne uităm la casele din jurul mănăstirii Dancu, care n-au avut liniște niciodată. Adică ce înseamnă „N-au avut liniște niciodată”? Adicătelea mereu au fost ba dăruite cine știe cui, ba vândute, ba moștenite și împărțite între frați sau cu toată cimotia răposatului. Acum am priceput, părinte. Și pentru că aceste case nu au stat în mâna stăpânilor prea multă vreme, nici vornicii de poartă nu au stat degeaba. Au tot avut treabă cu hotărnicirea locurilor acestor case. Știu la ce te-ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împresurat de Irimia și Ștefan armașul, iar cel de al doilea „asupra mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisească adevărul cum și în ce chip au împresurat acel loc”. Și cine erau jeluitorii? Dacă îți mai aduci aminte, părinte, este vorba de cimotia lui Ochincă, despre care am mai vorbit noi cândva. După umila mea credință, înalt preasfântul Iacov nu trebuia să facă chiar „o carte de blăstăm” pentru niște neînțelegeri între mahalagii. Ca om al cinului călugăresc, eu cred că menirea sfinției sale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
denaintea a mulți boieri mari...cum au vinit înaintea lor giupîneasa Alexandra, fata vornicului Ureche...ce...au vîndut ...casile din Iași ce sîntu împotriva mănăstirii Barnovschii vodă”. N-ar fi rău dacă sfinția ta mi-ar arăta care sunt casele cimotiei Ureche. Apoi casele lui Grigore Ureche se întind de aici din poarta mănăstirii Barnovschi vodă până la Ulița Sfânta Vineri. Așa că pe lângă pivnița dăruită celor două mănăstiri mai sunt destule acareturi care să fie împărțite între cei trei urmași ai vornicului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
giumătate de sat din Văcotești, partea de sus cu tot locul și hotarul”. Numai că atunci când nu-i să fie, nu-i și pace. Vinovatul este „părintele răposatul Ghedeon” - mitropolitul - care „au scos la vânzare acea giumătate de sat”. Atunci cimotia lui „Corlat uricariul” nu a lăsat să se înstrăineze jumătatea de sus din satul Văcotești și drept urmare o cumpără și - ai să te miri, părinte - dar ei au „dat-o iarăși în danie sfintei Mitropolii... pentru sufletul nostru, și părinților
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cred că îți mai amintești de „niște dughene... cu pivniță de piatră... din Ulița Rusască”. Cum să nu, părinte? Ei află tu că la 25 mai 1709 (7217), adică după vreo 82 de ani, Toader Vârnav biv stolnic, cu toată cimotia lui, i-au adus în fața lui Mihai Racoviță voievod pe călugării de la mănăstirea Barnovschi, pe motiv că le-au împresurat o pivniță de piatră și niște dugheni „ce sântu în târgul de Gios, la Ulița Rusască”. Vodă însă spune: „am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Arăm întâi în grădină și pe urmă mergi la Crâșma din drum. Poate că doar primăvara asta mai ari tu... De la toamnă... Să dea Dumnezeu să fie așa. După o vreme, a început să dea pe la ei câte unul din cimotia lor sau câte un vecin... Apoi dacă îți intră omul în casă trebuie să-l omenești cu un rachiu? Trebuie! Că așa se cuvine la casă de oameni gospodari. Uneori mai veneau și musafirii cu câte o sticlă în traistă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce am vrut să zic. Ai? Am priceput. Numai că nu m am dus în război de capul meu. Am mers la porunca majestății sale regele. Ce majestate? Ce rege? Poate nu știi că regele s-a dus cu toată cimotia lui... Ba știu. Să nu fii obraznic și impertinent, că se găsește ac și de cojocul tău! Mai bine să-mi spui de ce iei în de... iei peste picior noua orânduire. Eu nu prea am timp să iau în derâdere
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
din Ghiol de la Lintițaru.Uite numai așa îți mai dai seama că s-au dus, doar când mai vorbești despre cei care nu mai sunt. - Bă, se auzi strigătul lui Țongu. Io vă știu de neam de hoți, din toată cimotia voastră. Hoți, bandiți și turnători securiști. De pă vremea ceapeului v-am urmărit, cum și ce făceați. Puteam să vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]