1,195 matches
-
institui sărbătoarea ce se lasă mai degrabă ghicită decât văzută. Parcă aș fi vrut ca veselia la care aspiră secvența carnavalului să fie susținută de "turtă dulce - panorame - tricoloruri - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare"... (Moșii - tablă de materii). Or, tocmai din această serie de combinații se naște toposul specific caragialian, aflat la interferența a două universuri - cel real și cel moftologic - interferență ce nu poate fi detectată în spectacol
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
d. Nu lipsesc formulările exacte și simple sau comparațiile, destul de puține totuși, cu poeții români. Minusurile acestui demers critic: abundența citatelor (deși asimilarea informației este evidentă), alăturarea uneori nepotrivită, disonantă a autorilor (vezi François Lyotard - Ioan Buduca, Gèrard Genette - Mihai Cimpoi), precum și lipsa unei oarecare incisivități - autoarea trece cu vederea nereușitele și punctele slabe, e prea blândă. Toate acestea însă deranjează prea puțin. Una peste alta, Ultima epifanie este un eseu corect, exact, fără pretenția de a schimba radical opțiunile sau
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori prețuiți nu numai în Basarabia ca de ex. poeții G. Vieru, V. Levițchi, prozatorii I. Druță, V. Vasilache sau criticii și istoricii literari M. Cimpoi, V. Coroban. De asemenea numărul mare de articole consacrat tinerilor scriitori este îndreptățit cu prisosință. Apar astfel unii pentru prima dată într-un dicționar scriitori și critici din ultimele generații ca Mircea Cărtărescu, Ioan Groșan, Florin Iaru, Dan C. Mihăilescu
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
literatura de avangardă. De asemenea trebuie spus un cuvînt de laudă pentru informația "la zi" a autorilor articolelor. Apărut în 2001, SRS conține titluri din ultimii doi ani, 1999 și 2000 ( la Eminescu, volumul Dulcea mea doamnă, 2000, sau M. Cimpoi, Mă topesc în flăcări, 1999, la Emilia Galaicu-Păun, Poezia după poezie, 1999, la Horia Vintilă, A murit un sfînt, 2000, la Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, 1999, la C. Țoiu, Barbarius, 2000, al V. Zografi, Viitorul e maculatură, 1999, sau chiar
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente, fie de cuvinte ambigue sau de creații fără sens care (în combinație mai ales cu anumite verbe) par a sugera scenarii obscene, contrazise ipocrit de o soluție banală: cimpoiul, căciula, opinca... Efectul e comic, tocmai prin contrastul dintre o înșiruire plină de aluzii și un răspuns perfect imprevizibil și chiar absurd (“Mic mundur / Se suie pe picitarcă, / Și picitarca / Pe mic mundur / Nu se suie” = Cloșca și motanul; “Titirișca-prișca
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod firesc, dă ilustrații ale unor instrumente populare: cobză, telincă, trișcă, fluier cu dop, caval, nai, bucium, cimpoi, drâmbă, buhai, daira. Proverbele sunt prezente în toată lucrarea, unele dintre ele figurând ca motto-uri la unele capitole: Apa trece, pietrele rămân, Apa trage la matcă și românul la teapă, Să nu dea Dumnezeu românului cât poate răbda. Nu
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Primăriei Municipiului Iași Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - Deschiderea oficială în prezenȚa Primarului mun. Iași, Gheorghe Nichita, a Primarului mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a Ministrului Culturii din Rep. Moldova, Boris Focsa și Președintelui Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, acad. Mihai Cimpoi Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 12.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Primăriei Municipiului Iași Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - Deschiderea oficială în prezenȚa Primarului mun. Iași, Gheorghe Nichita, a Primarului mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a Ministrului Culturii din Rep. Moldova, Boris Focsa și Președintelui Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, acad. Mihai Cimpoi Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 12.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Alexandru Mușina Cumpănă Cimpoiul veșted luncii i-ar mai cînta, dar ce Să îi mai cînte astăzi, cînd vlaga i s-a dus? Semințele-s în Pîntec. Acolo,-n polul plus, Se zămislesc planete de-o vară, care se Vor arăta pe boltă cînd
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
Mecca: ai casei trec rapid pe lângă masa din bucătărie făcându-și cruce când îi văd goliciunea, în timp ce FMI-ul cere strângerea șurubului, iar domnul Tăriceanu strângerea curelei. -Vezi, bade, consensul ? Iacă-tă-l, mă atenționează prietenul. De regulă, cu stomacurile transformate în cimpoaie scoțiene, doar a bunicului scoțând sunete, precum ale taragotului lui Dumitru Fărcaș interpretând Doină și joc transilvan, ai casei lasă baltă televizorul și se retrag strategic spre locurile de dormit, unde nu sunt televizoare, nici video, nici arome culinare, ci
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
fost încă anii avangardei, ai proiecției în viitor, poate că în anii �80 era necesar să mai privim înapoi. Astăzi trăim doar în prezent." l Revista focșăneană PRO SAECULUM, nr. 1(15) se deschide cu un eseu al lui Mihai Cimpoi Eminescu și literatura fără frontiere. Nu l-am citit. Am trecut mai departe. Mai departe o bucată de Fănuș Neagu. Începea așa: "La ora 2 noaptea am sfârșit lucrul și, trecând la fereastră, am văzut că ninge. Imediat mi-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea integrării, întrebându-se dacă aceasta se face totdeauna după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului național", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce, după opinia sa, împiedică integrarea europeană. Mihai Cimpoi a vorbit despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea" culturii. Dinu Flămând s-a referit la "criza identității
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
2004, iar ideile lui sunt (o spun dintru început și fără ocolișuri) rodul unei decepții de lectură a romanului basarabean. Editura ARC din complexul editorial-poligrafic Știința de la Chișinău mi-a pus la îndemână romanele selectate pentru o antologie de Mihai Cimpoi (în curs de apariție), un specialist incontestabil al domeniului, și mi-a solicitat un punct de vedere ca postfață. În faza de proiect editorial, această antologie preconiza să cuprindă: Smaragda Theodorovna, primul volum din romanul memorialistic În preajma revoluției de Constantin
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
scriu sintagma "romanul basarabean" și încerc anumite generalizări (discutabile, nu am nici o îndoială) la aceste exemplificări mă refer. Nu mi-am propus să analizez în paragrafe speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe care am cunoscut-o în prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
propus să analizez în paragrafe speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe care am cunoscut-o în prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva considerații generale. Am pornit de la necesitatea integrării literaturii basarabene în literatura română și în literatura europeană, ca o probă de rezistență
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
altfel în atenția multor participanți la colocviu, cum era și de așteptat. Din variate puncte de perspectivă au discutat-o Charles Carrčre (Senegal), Andrey Gritsman (S.U.A.), Juvid Igbal (Pakistan), Gérard Bayo (Franța), Lucian Vasiliu, Mihai Zamfir, Adam Puslojic (Serbia), Mihai Cimpoi, Michael Waters (S.U.A.), Hanan Awwad (Israel-Palestina), Simona Grazia Dima. Să apărăm diversitatea culturală a îndemnat Peter Curman (Suedia), amenințată în prezent în Europa. Nu vrem cultură unitară ci culturi diferite. Omul post-modern, a spus Vasile Dan, a obținut ubicuitatea, poate
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
de lemn aprins în sobă, de stihie a naturii (loan Măric,Bacău și Gheorghe Ciobanu, Iași).Astfel, m-am plimbat printre costume populare, păpuși și coșulețe din foi de porumb (pănușă) - Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct numit tot tâlv și folosit anterior la tras vin din butoi este prezentat de Toader Busnea. Are și de ce să fie mândru, fructele se mănâncă de obicei, mai rar vezi să se facă din
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Serafim Saka, dintre șaizeciști sunt prezenți criticii Eliza Botezatu, Gheorghe Mazilu, Ion Ciocanu și Mihai Cimpoi, dintre șaptezeciști poeții Nicolae Dabija, Andrei }urcanu (mai mult critic decât poet), Leo Butnaru și hispanistul Sergiu Pavlicenco, dintre optzeciști își spun opiniile Valentina Tăzlăuanu, Arcadie Suceveanu, Ioan Mânăscurtă, Alexandru Burlacu, Vasile Gârneț, Nicolae Popa și Constantin Cheianu, dintre nouăzeciști
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
unul ,de fabricație stalinistă, limba moldovenească", Nicolae Popa constată ,însingurarea scriitorului de limba română" în Republica Moldova. Cea mai mare parte a criticii basarabene - bună sau rea - pare să se fi adăpostit sub acoperișul literei C a alfabetului: Vasile Coroban, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu (prezenți cu pagini substanțiale în antologie), Simion Cibotaru (absent din sumar). Să nu-l uităm pe istoricul literar Ștefan Ciobanu, stabilit în România de dincoace de Prut după 1940, care ar fi meritat pe deplin să fie selectat
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Două mere țigance (1964), Tăcerile casei aceleia (1970), Elegie pentru Ana-Maria (1983), Mama-Mare - profesoară de istorie (1988), Navetista și pădurea (1989) etc. Cele mai bune pagini sunt selectate în antologiile de autor Scrieri alese (1986), cu o prefață de Mihai Cimpoi, și Surâsul lui Vishnu (2003), cu un dosar al receptării critice. După părerea mea, cele mai interesante și viabile scrieri ale sale sunt nuvelele Elegie pentru Ana-Maria, o povestire despre consecințele războiului, o compătimire reflectată sadovenian într-o comuniune cu
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
de a depăși lirismul, și ampla nuvelă Izvodul zilei a patra, bine construită și atentă la reverberațiile fiorului dramatic. Aici se vede că Vasile Vasilache a absolvit cursurile superioare de scenaristică la Moscova. Însă prestigiul scriitorului provine din ceea ce Mihai Cimpoi numește ,disponibilitatea carnavalescă" și ,filiația directă cu cultura populară a râsului", materializate îndeosebi în romanul Povestea cu cocoșul roșu. Azi însă comicul din acest roman, extras din viața la țară, mi se pare total perimat, dezolant, pueril, lamentabil. Și totuși
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
comicul din acest roman, extras din viața la țară, mi se pare total perimat, dezolant, pueril, lamentabil. Și totuși critica literară basarabeană persistă, printr-o obtuzitate de neînțeles, în a înălța elogii acestui roman mediocru, considerat ,un adevărat fenomen" (Mihai Cimpoi) sau ,unul dintre cele mai interesante romane din tot ce a dat literatura basarabeană" (Alexandru Burlacu). Cele mai înalte onoruri le-a obținut scriitorul cu argumentul prioritar al acestei cărți: traduceri în republicile sovietice, Premiul Național al Republicii Moldova în 1992
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
anevoios să pătrunzi în subtilitățile textului". Ion Ciocanu explorează în 2000 subtextele cărții, considerând-o un monument de subversivitate, prin numeroasele aluzii strecurate, ca de pildă ,semnificația profundă" a ,faptului că bourul de odinioară a rămas un bou-bouț". Pentru Mihai Cimpoi, Povestea cu cocoșul roșu e un mare roman parabolic, în care este angajat un cuplu caracterologic: Serafim Ponoară, ,ingenuul aservit frumosului, firea angelică inadaptată la destin", și Anghel Farfurel, ,îngerul căzut, ușor demonizat, adaptat caraghios la noile realități, fiind aservit
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
nu pot fi descifrate decît cu uneltele și metodele științei. De aceea, toți marii scriitori, fără a fi oameni de știință, au cunoscut și au aplicat în operele lor teorii științifice. Spune Solomon Marcus într-un interviu acordat lui Mihai Cimpoi: "...Eminescu nu face parte din categoria (...) poeților-matematicieni, ci dintr-o alta mult mai largă, în care trebuie să-i includem pe Novalis, pe Paul Valéry, pe Lucian Blaga, pe Camil Petrescu, Nichita Stănescu și pe mulți alții care, scriitori fiind
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]