47 matches
-
ardas) a alunga, a prigoni naśar- > naśarʒis alungător, prigonitor prasala (prasadas) a bârfi, a calomnia prașa- > prasaʒis bârfitor, calomniator pomàn/a, -es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi > gajdaʒis cimpoier pela (pijas) a bea pi- > pinʒis băutor, bețiv xoxela (xoxadas) a minți xoxa- > xoxanʒis mincinos pukhela (pukhadas) a pari, a denunța pukha- > pukhanʒis pârâș, denunțător idiomul spoitorilor Referință Bibliografica: SUFIXUL -ƷIS / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Dansul ne demonstrează că și ratații strălucesc, de la 21 la Casa de cultură a sindicatelor și ne duce într-o lume plină de efecte speciale, audio-video. Nu te-ai convins? Ia vezi mai jos despre ce este vorba mai exact. Cimpoierii scoțieni, o trupă înființată în 1957 de fostul cimpoier al Queen's Own Cameron Highlanders, poartă stofa scoțiană în carouri, specifică Cameron of Erracht. Repertoriul lor vast cuprinde muzică scoțiană, inclusiv slow airs, marșuri, muzică tradițională strathspey și învârtite care
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans by http://www.zilesinopti.ro/articole/5507/fits-a-saptea-zi-cimpoaie-circ-muzica-tiganeasca-si-dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]
-
la Casa de cultură a sindicatelor și ne duce într-o lume plină de efecte speciale, audio-video. Nu te-ai convins? Ia vezi mai jos despre ce este vorba mai exact. Cimpoierii scoțieni, o trupă înființată în 1957 de fostul cimpoier al Queen's Own Cameron Highlanders, poartă stofa scoțiană în carouri, specifică Cameron of Erracht. Repertoriul lor vast cuprinde muzică scoțiană, inclusiv slow airs, marșuri, muzică tradițională strathspey și învârtite care pot fi prelucrate pentru a se potrivi oricărei ocazii
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans by http://www.zilesinopti.ro/articole/5507/fits-a-saptea-zi-cimpoaie-circ-muzica-tiganeasca-si-dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]
-
ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria Mădălina Lupu, au mai fost flori care bat cu suces la poarta afirmării, exp: Georgiana Monete - Locul I, (o voce
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
doar eu, este corul din Sibiu, este un cor minunat al femeilor din Sapânța, cu care lucrez acum pentru prima oară și este și orchestra condusă de Monica Balasiu. Deasemena s-au alăturat un grup minunat de muzicieni irlandezi, trei cimpoieri scoțieini, unul galițian ... este extraordinar. Nu pot spune destul prin i ce înseamnă această colaborare. Da, eu scriu muzica, dar depind total de fiecare în parte care lucrează în acest proiect și este fantastic să lucrăm împreună și asta facem
Compozitorul irlandez Shaun Davey la „Festivalul intercultural de Tradiţie Maramureşeană” by http://uzp.org.ro/compozitorul-irlandez-shaun-davey-la-festivalul-intercultural-de-traditie-maramureseana/ [Corola-blog/BlogPost/92694_a_93986]
-
cântate în case și pe străzi, în cadrul slujbelor religioase și în reprezentații teatrale. Colindele au rămas populare în Germania unde Martin Luther însuși a scris Von Himmel Hoch și a tradus alte cântece de Crăciun din latină. Sunt cunoscute Colindul Cimpoierilor, inspirat de melodia siciliană Canzone di zampognari, Colindul clopotelor, a cărui muzică este scrisă de compozitorul ucrainean Mikola Leontovici, cât și Concertul de Crăciun, o piesă orchestrată în secolul al XVII-lea de Arcangelo Corelli. Din Evul Mediu până la Bach
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din amintiri! Referință Bibliografică: Hanul amintirilor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Hanul_amintirilor.html [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
invitați mai multe trupe de reenactment medieval din țară precum: „Cavalerii Cetăților Bârsei” din Brașov, „Șoimii de Argint” din Oradea, „Ordinul Cavalerilor de Mediaș”, „Străjerii Coroanei” și „Trupa de Aici” din Brașov, „Gladius Dei” din Sibiu, „Vulturii Valahiei” din București, „Cimpoierii din Transilvania” din Hunedoara, Toboșarul Cetății Sighișoara și „Hypnosis” din Brașov. De-a lungul evenimentului, împreună cu aceștia, vom prezenta un program variat, interavtiv și educativ ce va cuprinde spectacole de teatru, demonstrații de luptă și nu în ultimul rând, misticele
Festivalului Medieval „Turnirul Cavalerilor” Brasov by http://www.zilesinopti.ro/articole/5178/festivalului-medieval-turnirul-cavalerilor-brasov [Corola-blog/BlogPost/97680_a_98972]
-
Bucureștiul va găzdui cea mai mare parada cu care alegorice din Europa Continentală dedicată Sfanțului Patrick. Organizată de Asociația Ireland România Network, parada va include zece camioane decorate în culorile Irlandei, ce vor fi acompaniate de cântăreți irlandezi, toboșari și cimpoieri. Parada va pleca din Piață George Enescu, la ora 15.30, vă parcurge Calea Victoriei și se va opri pe strada Lipscani. Carele alegorice vor purta mesajul „Happy Saint Patrick’s Day, România!” („La mulți ani de Ziua Sfanțului Patrick, România
St. Patrick’s Day sărbătorită la București by http://uzp.org.ro/st-patricks-day-sarbatorita-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/94175_a_95467]
-
sau doar purtând ceva verde și distrându-se pe drumul plin de muzică și culoare al paradei.”, a declarat John Long, președintele Asociației Ireland România Network. Cunoscutul muzician Grigore Lese va conduce, în fruntea paradei, un grup de 20 de cimpoieri din Vaslui, Iași, Prahova, Munții Apuseni, Țara Vrancei și București. Parada va fi urmată de o reuniune a cimpoierilor unde se va discuta înființarea Ligii Naționale a Cimpoierilor din România. Liga își propune să sprijine, prin inițiative educaționale și de
St. Patrick’s Day sărbătorită la București by http://uzp.org.ro/st-patricks-day-sarbatorita-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/94175_a_95467]
-
John Long, președintele Asociației Ireland România Network. Cunoscutul muzician Grigore Lese va conduce, în fruntea paradei, un grup de 20 de cimpoieri din Vaslui, Iași, Prahova, Munții Apuseni, Țara Vrancei și București. Parada va fi urmată de o reuniune a cimpoierilor unde se va discuta înființarea Ligii Naționale a Cimpoierilor din România. Liga își propune să sprijine, prin inițiative educaționale și de promovare, cultura și tradiția cimpoiului, instrument străvechi, care semnifică și conexiunea pastorala comună dintre România și Irlanda. În intervalul
St. Patrick’s Day sărbătorită la București by http://uzp.org.ro/st-patricks-day-sarbatorita-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/94175_a_95467]
-
Grigore Lese va conduce, în fruntea paradei, un grup de 20 de cimpoieri din Vaslui, Iași, Prahova, Munții Apuseni, Țara Vrancei și București. Parada va fi urmată de o reuniune a cimpoierilor unde se va discuta înființarea Ligii Naționale a Cimpoierilor din România. Liga își propune să sprijine, prin inițiative educaționale și de promovare, cultura și tradiția cimpoiului, instrument străvechi, care semnifică și conexiunea pastorala comună dintre România și Irlanda. În intervalul 14.00-16.00, în Piața George Enescu, artistul plastic
St. Patrick’s Day sărbătorită la București by http://uzp.org.ro/st-patricks-day-sarbatorita-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/94175_a_95467]
-
Anca, născută la 2 octombrie 1985 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, 338 21 Osek \'a2 65, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Gârnic nr. 109, județul Caraș-Severin. 23. Brennscheidt Antonela-Viorica, fiica lui Cimpoier Nicolae și Viorica, născută la 23 iunie 1973 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Germania, 46145 Oberhausen, Stralsunderstr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, Str. Narciselor bl. C, sc. A, ap. 7, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168486_a_169815]
-
Str. Boldului Str. Brazdei Str. Buciumașilor Str. Bucovăț Str. Cap. Dinu Parasehiv Int. Cap. Olteanu Rusu Str. Capidava Str. Cărăruia Str. Cetinei Str. Chiperești Ale. Ciceu - nr. 2 - 10 Ale. Ciceu - nr. 5 - 11 Ale. Ciceu - nr. 1 - 3; Str. Cimpoierilor Int. Ciurului Str. Colnicului Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 1 - 15 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 17 - 87 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 116 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 97 Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 89 - 95, 99 - 111 Bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
aflându-se în mijlocul dintre ordinea juridică a statului și legea mutuală a hoților. "Budulea Taichii" prezintă misterul psihologic al lui Huțu, un personaj neînsemnat în copilărie, și ambiția devorantă a acestuia de a-și depăși condiția socială de fiu de cimpoier, iar "Pădureanca" prezintă drama socială a lui Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, care se îndrăgostește de Simina, o fată frumoasă, dar săracă și nehotărât și neputând trece peste convențiile sociale spre a o lua în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
în Re major op.4” și „Poloneza în La major op.21.” Wieniawski a prelucrat de asemenea mazurci, dintre care două au devenit populare. Au fost publicate în op. 19 sub denumirea de „mazurci caracteristice”: „Oberte spontane” și „Dudziarz” (ro. Cimpoierul), în care sunt redate fidel cvintele caracteristice cimpoiului. Multe miniaturi, compuse în special la începutul anilor cincizeci, au fost însă doar lucrări tipice, cu un caracter sentimental sau spectaculos, deseori folosind ritmuri de dans popular. De cea mai mare popularitate
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
mâinile germanilor până pe 8 august. Brigada I servicii speciale a debarcat în al doilea val, din care făceau parte și Comandoul nr. 4, care avea și două subunități franceze. Debarcarea acestei brigăzi a rămas faimoasă pentru că a fost condusă de cimpoierul Bill Millin. Britanicii și francezii din Comandoul nr. 4 aveau obiective separate în Ouistreham: francezii trebuiau să cucerească o cazemată și Cazinoul, iar britanicii trebuiau să cucerească două baterii care controlau prin focul lor întreaga plajă. Dacă în cazul cazematei
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
de ani. Acțiunea vântului de-a lungul secolelor a făcut ca aceste formațiuni pietroase să ia forme de catedrale, palate și chiar de monumente de sculptură abstractă. Între regiunile Guadalhorce și Antequera se află Desfiladero de los Gaitanes (George al Cimpoierilor), una din cele mai neobișnuite priveliști din Malaga. Acesta este o despicătura în munții unde curge râul Guadalhorce. Aici sunt pereți stâncoși foarte înalți de fiecare parte, si la câțiva km mai încolo se află lacuri rezervoare pentru orașul Malaga
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
(n. 17 februarie 1912, Goicea Mare, județul Dolj - d. 24 noiembrie 1994, București) a fost un fluieraș, cimpoier și interpret de caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
cu lăutarul Aristică Bobirci. În septembrie 1938, Constantin Brăiloiu a început cercetările și în celelalte sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
pornit o veselă gigă irlandeză și cu inconfundabilele tonalități neclare a vocii ei, Shane McGowan, care se străduia să pronunțe cât de deslușit putea printre cei patru dinți pe care-i mai avea, a Început să ne cânte despre un cimpoier pe nume Jimmy. Stăteam cu spatele la peretele cu oglinzi, iar dinaintea mea se aflau nouă femei care, ca și mine, țineau greutăți În mâini. Două erau nou-venite, una fiind Naomi, fata de la dușuri; În mod firesc, păreau mirate la auzul muzicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sub stern - / dintr-un clopot uriaș,/ fără limbă,/ cad pisici roșietice - / prin mine trece tata fluierând/ o melodie veselă...” (Cortina); „De la o vreme picadorii înfruntă,/ noapte de noapte,/ cămile uriașe - / de pe cântarul de farmacie/ izbucnește strigătul nevrotic:/ ole!/ flautiști și cimpoieri/ descântă piruetele spaimei/ pășind din arenă în arenă” (Fantezie). Se remarcă un gust al spectacularului, al imaginii ostentative, o articulare și o dinamică aparte a poemului - prin suprapunerea unor paliere de semnificație (și de tensiune) aparent fără legătură, finalul asemănându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
rămăsese pustie, evident, din cauza rafalelor ploii. Aplauzele acestora de sub umbrelele sub rafale de ploaie au fost cele mai meritate dintotdeauna. Să revin: Ai noștri au participat cu TEATRUL DE P|PUȘI din Muntenii de Jos (secțiunea a II-a), cu CIMPOIERII de la Perieni și FANFARA DE LA VALEA-MARE ( Secțiunea a III-a), cu R+NDURILE de la Munteni de Sus (Secțiunea a IV-a), cu TICU UNGUREANU, VASILICA și VASILE CATELEA, ANETA AILINC|I, VERA COTOV|ț și alți creatori populari (printre care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]