12 matches
-
Venea împotriva noastră ca un painjeniș. Curând sticli în mărgele oblice. Foltanele de stuf tresăriră, frământându-se. Balta scăpără de bulbuci. Și painjenișul de stropi ne învălui brusc, apoi se liniști asupra noastră o ploaie călduță și totuși răcoritoare. Stând cinchit la marginea ostrovului, am observat deodată foirea formidabilă a bălții. Toate lighioanele ei de la adâncuri suiau în zigzaguri spre acele de fulger ale ploii. Erau mii de crustacee neclasate încă de naturaliști, de toate dimensiunile mici, de colorile și desenurile
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
în existența omului primordial. Traversând ca Dumitrașcu în ostrovul de la Nada Florilor, autorul simte că a pășit în urmă cu mii de ani: "„Așa mi-am făcut intrarea în ostrov, mi-am aruncat undițile în balta adâncă, și m-am cinchit atent lângă ele, ca strămoșul cel de demult, care nu era mai îmbrăcat decât mine”". Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
pe cale orală încă din vremurile când incașii nu foloseau scrisul. Probabil că a existat un Manco Capac ce a devenit șef al tribului sau. Dovezile arheologice indică faptul că Încă era un trib relativ neimportant până la Sinchi Rocă, numit și Cinchi Rocă, cel ce este prima figură importantă în mitologia încasa, existentă lui istorică fiind foarte probabilă. Poporul incas a apărut ca un trib în zona Cuzco în secolul XII. Sub conducerea lui Manco Capac, ei au format mică cetate-stat Cuzco
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]
-
prin concentrarea în mînile sale a impozitului băuturilor, a monopolului tutunurilor, a administrației drumurilor de fier, fără, a mai face amintire de favorule ce pune la dispozițiunea prozeliților săi (precum arenzi, vânzări de proprietăți și întreprinderi operate pe o a cinchea parte a teritoriului statului), daca vom adăoga, pe lângă toate acestea, manipularea fără control, augmentabilitatea discreționară și neconștiincioasă a unui buget a cărui cheltuieli sporesc în realitate, a cărui venituri se îmflă fără realitate, atunci nu mai rămâne nici umbră de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tehnico-științifică. Curs practic intensiv de limba română. Nivelul III. Pentru uzul studenților. Timișoara, TUT, 1981, 159 p. multigr. (UT. FF. Colectivul de școlarizare, anul pregătitor, studenți străini). [88] CILEAGA, ILIE, Metodologia comentariului stilistic al textului literar, PMȘ, 1981, 72-83 [89] CINCHI, GEORGETA; STOLERIU, EUGENIA; GAVRILESCU, RODICA, Literatura română contemporană în manualele școlare, în „Cronica”, an 16, nr. 24, 12 iunie, 1981, p. 10. (V VIII). [90] CIOCULESCU, ȘERBAN, I. L. Caragiale: “Ultima emisiune”, în: MITL, p. 45-52. [91] CIUCĂ, MIHAI, Educația elevilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și vioi, împrăștiind fantasticele-i zbateri peste îngrămădirea aceasta pestriță. Un băietănaș slab și cu gâtul lung trăgea din când în când dintr-un maldăr uriaș mănunchiuri de stuf și le zvârlea pe foc. Moș Nastase și Niță Lepădatu se cinchiră la pământ. Un slujbaș al curții tăpșea mămăliga c-o lopățică, iar altul stătea c-un linguroi uriaș lângă cazanul cu fiertură de oaie. Oamenii ceilalți, cu străchinile, așteptau flămânzi, și nimeni nu băga în samă venirea străinului. Dar după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de rachiu... Măi, da’ tu tot ai s-asculți de mine, că tu ești mai tânăr și eu îs cărunt. — Bine, bădică, a fi cum îi pofti... răspunse Lepădatu luând ceașca pe care i-o întindea Faliboga. Sandu Faliboga se cinchi lângă foc și-și răsuci o țigară, apoi o aprinse și se sculă repede. Apoi eu mai trag o raită până în Valea Lupului și pe urmă mă întorc... grăi el cu glasu-i răgușit. Își desfăcu harapnicul și ieși cu țigara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
du-te înainte, că te ajung... Fata se desfăcu de lângă Lepădatu, își trase iar broboada pe ochi și peste gură; obrazul i se întunecă de ură. Șopti pripit: „Să vii, bădică...“ Și se strecură afară. Lepădatu rămase singur, amețit. Se cinchi jos iar, între blănile de oaie, lângă clitul de opinci. Încercă să lucreze cu custura și cu țăpușa, dar n-avea nici un spor. Bordeiul întunecos, în care trebuia să-l aștepte fata humelnicului, i se așeză în luminile ochilor. Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Închide ochii; îi deschide: e orb. Se mișcă doi pași înainte: cel puțin nu e închis într-o stâncă. S-a poticnit spre dreapta: acolo poate să fie râpă. Pipăie în juru-i până ce dă de scoarța unui brad și se cinchește. Ar putea strânge, poate, câteva crengi uscate, să aprindă o zare de foc. Deodată devine atent. Inima i s-a zbătut și-l împunge: e nodul lui de ghimpi. Aude înaintea lui - parc-ar veni de la deal - un sunet ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
păreau liniștite, deși toate erau tresăriri și fierberi, zboruri și chemări, amestec al vieții și morții. Mi-am pregătit trei undiți și le-am desfășurat în apă, la fund, cu plumbi. În cârlige aveam râme de cele șerpești. M-am cinchit pe malul umed. Stam și eu neclintit. Bătea inima în mine fără să se audă, cum zvâcnea nesimțit în toată zidirea. Pe varga undiții din mijloc a venit dintrodată și s-a așezat un pui de rândunică. Și-a netezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cocoțați acolo, în răchiți, fără nici speranță de salvare? Nici așa nu se putea. Totuși, fiecare mai stătu într-o liniște perfectă la locul său mai bine de-o jumătate de oră, pînă simțiră cu toții că nu mai pot sta cinchiți între crengi, orice-ar fi. Vorbind mai mult prin semne se hotărîră să coboare și să plece îndărăt spre sat. Așa că începură să coboare mai încet ca melcii, pentru a nu stîrni iar fiarele junglei și porniră tiptil pe urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
am dat drumul în jos și am auzit plescăind în mreaja nedestrămată, așa că m-am convins că Apa nu scăzuse Tare amărât în suflet de neputința noastră și de vrăjmășia împresurării și de durata ei, dincolo de răbdările omului, m-am cinchit pe geamblac, iar Pamfil Duran, spre a-mi face loc îndeajuns, și-a dat drumul încetișor pe o latură a sondei, ancorându-se în frânghii Nu știu cât voi fi șezut eu așa, dospind în mine amărăciunea și deznădejdea ci, în răstimpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]