15 matches
-
în celelalte țări prizoniere în sistemul de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute, complicate lupte de ieșire în lumină. A debutat cu un volum care se cheamă „Cincisutistul” și a continuat cu o literatură adevărată, la care se adaugă traduceri remarcabile din limba greacă. De la volumul de debut, perfect de ignorat, la remarcabilul „Transilvane cetăți fără somn” (1977), este un drum lung de autosalvare și automodelare. Mă gândesc
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
de poezie din România. Alți importanți reprezentanți ai poeziei realist-socialiste, ce traduceau în versurile lor lozincile PMR au fost: Ca autori ar mai fi de adăugat: Eugen Frunză, Miron Radu Paraschivescu, Nina Cassian ("An viu, nouă sute și șaptesprezece"), Ion Brad ("Cincisutistul"), Veronica Porumbacu ("Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii"), Maria Banuș ("Ție-ți vorbesc, Americă!"), Ștefan Iureș ("Ucenicul Partidului"), Virgil Teodorescu, Mihu Dragomir etc. Se preconizează un teatru „militant” cu prezență activă în actualitatea luptei de clasă și solidarizare a întregului
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
Sahia de Eugen Jebeleanu, Vară fierbinte de Victor Tulbure, Tovarășul Matei a primit Ordinul muncii de Veronica Porumbacu, Sub frasinii de la răscruce, Copii de pe valea Arieșului și Mișcarea de revoluție de Baconsky, Așa a fost în Baltica de Ștefan Iureș, Cincisutistul de Ion Brad, Întoarcerea în patrie de T. G. Maiorescu, Studenta de Aurora Cornu, Fete în uniformă de Valeria Boiculesei și altele. De asemenea, tot în genul epic există numeroase realizări de valoare pe linia evocării trecutului de luptă al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Barna) și ai lui Traian Brad, țărani. Urmează Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia tineretului” (redactor, 1960), „Steaua”, „România literară”, „Viața românească” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Ministerul de Externe al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
modernă. A abordat, în ultima vreme, cu succes, și genul memorialistic, evocându-și cu deosebire cariera diplomatică. Un volum intitulat Monologuri paralele (1999) și cuprinzând un dialog epistolar cu Monica Anton dezbate probleme la ordinea zilei în anii ‘90. SCRIERI: Cincisutistul, București, 1952; Cu sufletul deschis, București, 1954; Tânărul mecanic, București, 1954; Balada împușcaților, București, 1955; Cântecele pământului natal, București, 1956; Orele cântatului cu copiii satului, București, 1956; Cu timpul meu, București, 1958; Să citim cu voce tare, București, 1960; Mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
care seamănă puternic cu ale altora, la situații poetice deja formulate. Versurile sale: Iar la noi aleargă timpul Mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp; anii noștri toți sunt primăvară». derivă din finalul poemului Cântec despre Gabor cincisutistul - al lui Ion Brad: «Că iarna Îți joacă la tâmplă, Nu-ți cadă pe suflet povara: În zilele noastre se-ntâmplă Și-n iarnă să dea primăvara!» Năravul de a reda prin alte cuvinte lucruri deja existente În versurile altora
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare și eforturile susținute ale colectivului redacțional, revista Almanahul literar a făcut cu numărul l-2 (1951) un mare pas Înainte În ce privește poezia. Prin publicarea poemelor premiate În cadrul concursului „Azi țara ta e casa ta” - Între care Îndeosebi poemul despre cincisutistul Gabor al lui Ion Brad - poezia revistei Almanahul literar se situa pe o poziție nouă, mai Înaintată decât cea din trecut. Se cădea deci ca redacția și fiecare colaborator al revistei să țină seama de această În munca ulterioară. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care autorul le identifica drept „depărtate de realitate” - cum spunea Scânteia; oricum sunt circa 20 și numai una singură Întrunește „exigențele poeziei pentru care luptăm” - cum Își intitulează George Munteanu acest comentariu; am fi dorit să reproducem Cântec pentru Gabor cincisutistul de Ion Brad, poemul apreciat de cronicar, alături de câteva poezii scrise „din văgăună”; dar poemul lui Ion Brad are 70 de pagini așa că renunțăm, mulțumindu-ne să reproducem În note Cântecele de primăvară ale lui Al. Căprariu 17. Iată care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mijloace de concretizare a obiectivelor pe care și le-a înscris în program, Flacăra utilizează cu precădere reportajul (...). Vrednic de luat în seamă este, alături de multe altele, reportajul semnat de Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al revistei Flacăra că a știut ilustra prezența în actualitate, nu numai prin reportaje, fotomontaje, dări scurte de seamă etc., ci și prin inserarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț de până la 3 lei, a unui singur poem. Două
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmă nu sunt caracteristice pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare”, poemul are și „slăbiciuni” scrie Lucian Raicu 18
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-i nimici pe domnii îmbuibați «ce lenevesc la soare» (...). Cotitura esențială care are loc în viața lui Ion Gabor este trecerea la nivelul unui muncitor înaintat, la nivelul unui stahanovist al locomotivei (...). Atmosfera creată de partea a doua a poemului Cincisutistul e mai degrabă idilică - eroul pozitiv având doar a se opune unor oarecari urme ale mentalității burgheze și unor inofensivi «specialiști vechi», «bătrâni». Creșterea lui Gabor ar fi fost pe deplin justificată, dacă în calea sa autorul ar fi așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
297), 13 iun. 16. Dan Costa. - Stelele păcii. În: Almanahul literar, Cluj, nr.8-10 (33-35), aug.-oct. 17. Dumitru C. Micu. - „Stelele păcii” de Mihu Dragomir. Cronică literară. În: Contemporanul, nr.20 (293), 16 mai 18. Lucian Raicu. - Cântec despre cincisutiști. În: Viața românească, nr. 11, nov. 19. Paul Georgescu. - O manifestare virulentă de formalism, idem. nr.7, iul. 20. XXX Scrisoare deschisă unor scriitori. În: Contemporanul, nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În: Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]