59 matches
-
puțini la număr, care-și iau prânzul acasă, în bucătărie cu familia (compozitori, critici, interpreți), monitorizând asiduu rețetarul, sunt bucătarii înșiși, maeștrii aperitivelor contemporane, exotice și, nu de puține ori, indigeste. În fine, tot mai rar se ivesc - din păcate - cinele de taină, în care muzica este o prelungire a rugăciunii, iar comesenii, cu urechile cât tuburile unei orgi, recunosc sufletul generos și nobil al artei sunetelor.
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
strecurîndu-se pe străduțe înguste-înguste, tot atît de bine culoare meschine din interioarele locuințelor protagoniștilor. Scena devine brusc mult prea mică atunci cînd cei cinci pretendenți intră cîntînd la cîte un instrument muzical, folosit ca ultimă armă de seducție - fluier, chitară, cinel, trombon, acordeon. Formează ad-hoc o mică orchestră, un cvintet ce interpretează o serenadă, o modalitate, alta (a cîta?) de a o cîștiga pe nehotărîta Agafia Tihonovna. Inocentă, seducătoare și chiar îndrăgostită de toți cei cinci bărbați. Dar numai unul îi
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
și SF, și prozaic, și poetic: " Pedofil discret, ador fetișcanele/ cărora de la șaptesprezece ani le susură sânii/ umflându-se și dând peste maluri bulboanele./ Ador bulanele lor/ depilate lasciv cu ceară de parchet. Pe care/ te poți întinde ca să nimerești cinelul proclet/ care tremură discret/ în alcătuirea lor de femeie." (Pedofil discret, ador fetișcanele); " Și pentru că nu aveam unde să ne plimbăm, am inventat/ femeia-publică. Puteai să te plimbi păn ea ore în șir fără să te plictisești. Cu/ trenulețe/ cu
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
o grămadă instrumente. Mică și umplută de doar trei instrumente. Pian, contrabas, baterie. Cea mai frumoasă formație, după părerea lui Simon. Un pian cu semicoadă, slendid, negru. Un contrabas bumbăcit bine, cu lacul roșcat scorojit. O baterie completă, ansamblu de cinele și tobe cu paiete verzi. Simon rămăsese în picioare, se uita lung la pian. Acceptă să se așeze abia cînd inginerul îl întrebă ce vrea să bea. Barmanul era acolo și aștepta. Un personaj în negru și alb. Bine dresat
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
el, dar cu părul blond și zbîrlit ca un cîine nebun, iar în rest spîn. Bateristul: brunet bine, mustață de mongol, scurt la trup și îndesat. Excelenți muzicieni. Lui Simon i se făcu pielea de găină la primele sunete de cinel ale bateristului care-și ocupa locul, la vibrațiile de bas ale contrabasistului care-și acorda instrumentul. Urmau să mai schimbe o scurtă privire, un ultim surîs și să înceapă. Începură cu un vechi clasic, On Green Dolphin Street, care le
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
a avut ca antrenor-jucător pe tehnicianul veterinar Mihai Pintileasa, urmat de Gheorghe Gabor, funcționar la primărie. În timp, s-au remarcat ca jucători: Ion Popa, Ion Atanasiu, Vasile Curcă, Toma (zis Burtică), Cristi și Crin Oprea, Mihai Pintileasa, Nicu Pepelea, Cinel Pânzaru, Titel Curuț, Cătălin Spataru etc. Între 1986 și 1991, în comuna Lespezi au existat două echipe de fotbal: „Siretul Lespezi” și „Foresta Heci”, condusă de Ioan Spataru și sponsorizată de C.A.P., S.M.A. și Întreprinderea de Transport Forestier Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pornind de la surse slave (pentru care distanța semantică e totuși prea mare, ca în cazul verbului ciniti "a aranja"). V. Bogrea presupunea (într-un studiu din 1920-21) existența unui verb a cini, al cărui imperativ urmat de pronume ar fi cinel. A. Candrea (în Dicționarul enciclopedic "Cartea românească", 1931) evoca interogația sud-slavă cemu sau cumu "de ce?". Au fost propuse, în cursul timpului, multe alte explicații prea puțin convingătoare: de exemplu, reducerea unei interogații cu pronume relativ "cine-l (ghicește)?". Al. Ciorănescu
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
imperativ - ca în "ghici! ghicește!". Soluția nu e perfectă nici în ceea ce privește diferențele fonetice, dar dificultățile ridicate de acestea nu sînt majore. Oscilațiile între consoane nazale (n/m) sînt frecvente, și nimic nu dovedește că forma cimel ar fi precedat pe cinel, lucrurile putînd sta la fel de bine și invers. Iar oscilațiile între ci și gi, ce și ge (surda și sonora) sînt la fel de firești, atestate de alte variante orale (hoceag/hogeag). Mai există, de altfel, o interjecție familiar-argotică care a fost pusă
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
așteaptă ceva, locul ăsta-i destinat să găzduiască întîlniri importante. Allegretto, menuetto, moderato, și apoi ce-o mai fi, aceeași temă festivă, care alunecă întîi către un patos sumbru, apoi către o melodie de marș acompaniată de timpane, tobe și cinele. Trăim într-o țară tristă, își reveni brusc la normal, ăsta e adevărul, spuse, ce poate fi mai trist decît să te simți mereu ca prins într-un clește din care n-ai nici o șansă să scapi? adăugă fără să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Ana ajungea în cu zece minute mai puțin la Institutul de Agronomie Comparată în care lucra. Iar eu, fiind toboșar, lucram acasă, unde făceam câte o coloană sonoră pentru vreun film, mă jucam cu pisica, inventam un dispozitiv care făcea cinelul să sune ca o privighetoare, citeam biografiile unor personaje politice minore și, la plictiseală, ieșeam la plimbare pe coclaurii din împrejurimi. Într-un asemenea Spaziergang am făcut cunoștință cu Moș Francisco Juarez de Aumenita, un trompetist argentinian care se stabilise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
așteaptă ceva, locul ăsta-i destinat să găzduiască întîlniri importante. Allegretto, menuetto, moderato, și apoi ce-o mai fi, aceeași temă festivă, care alunecă întîi către un patos sumbru, apoi către o melodie de marș acompaniată de timpane, tobe și cinele. Trăim într-o țară tristă, își reveni brusc la normal, ăsta e adevărul, spuse, ce poate fi mai trist decît să te simți mereu ca prins într-un clește din care n-ai nici o șansă să scapi? adăugă fără să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o pungă, două“; „Tu, / tipos titirit, / da’bine matosit, / garnisit cu scofală, / stârnind ecouri, / cu eterul te-ai contopit / nas în nas“; „Mă cred uneori nenăscut, / întruna în căutare de trup, / târcolind soartă după soartă“; „Harfele și lirele / mimetesc confuzul. / Cinelele pun capace. / Timpănesc timpanele“ etc. Cartea are și o prefață la fel de greu inteligibilă, semnată de Viorica Răduță. Prefațatoarea scrie cu mai multă siguranță decât poetul, dar din cauza stilului prețios se încurcă în cele din urmă în propria ei retorică, agasându
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
reprezintă o impolitețe față de cititori. La fel de neserioasă este versificarea însăși, bazată adeseori pe schilodirea unor cuvinte pentru asigurarea ritmului și a rimei: „Când simt că n-am încotro, / Și să nu pierd vreun tempó, / Cu bagheta, pac și jap!, / În... cinelul de pe cap“; „Posturi de radio-tv / Tot ce e mass-medie“; „Până-n Oslo, La Valetta, / Caracas și Budapesta“; „Făr-un franc, fără pfennig / - D-euro ce să mai zic!-)“ etc. Daniel Tei crede în mod greșit că mass-media e un substantiv feminin articulat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mute,/ dar așa/ mai pe tăcute/ ori să le pună la-ncercare/ și să le dea un grad mai mare" (Teodor Sărăcuț-Comănescu ); Când simt că n-am încotro,/ Și să nu pierd vreun tempó,/ Cu bagheta, pac și jap!,/ În... cinelul de pe cap."; "Posturi de radio-tv/ Tot ce e mass-medie"; "Până-n Oslo, La Valetta,/ Caracas și Budapesta"; "Făr-un franc, fără pfennig/ - D-euro ce să mai zic!-)" (Daniel Tei). Adevărații autori de literatură pentru copii, de la Andersen la Saint-Exupéry, se exprimă
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Sorescu, făcându-le portrete celorlalți, înotătorul olimpian Octavian Paler ș.a.; aterizarea unui ceainic de la etaj (făptașul - Platon Pardău, deranjat că nu putea să scrie din cauza gălăgiei), furtul salamului ardelenesc al lui Gheorghe Schwartz (o șotie povestită în două variante diferite), cinele cu scoici adunate de Corneliu Leu, jocurile maturilor (de la table până la poker pe bani), ale puștimii (de la șeptică la whist), dar și mersul la bowling, jocuri mecanice, minigolf, plimbările pe faleză, până la gardul lui „nea Nicu”, etalarea toaletelor feminine, ieșirile
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
Ungureanu - Codin. Lui Fănuș Neagu în Soarele nimănui. Versuri. Prefață de Florin Mihăilescu. Brăila, Editura Istros, 2010, p. 38-61. 2. Ion Nijloveanu - O baladă populară necunoscută: „Cântecu lu Angealâu” în Limbă și literatură, nr. 10, 1965, p. 313- 326. 3. Cinel - Cinel. Culegere de ghicitori. [Ediție îngrijită de Const. Mohanu. Prefață de I.C. Chițimia]. București, Editura pentru Literatură, 1964, XXIX + 526 pagini. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). 4. Ion Nijloveanu - Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Codin. Lui Fănuș Neagu în Soarele nimănui. Versuri. Prefață de Florin Mihăilescu. Brăila, Editura Istros, 2010, p. 38-61. 2. Ion Nijloveanu - O baladă populară necunoscută: „Cântecu lu Angealâu” în Limbă și literatură, nr. 10, 1965, p. 313- 326. 3. Cinel - Cinel. Culegere de ghicitori. [Ediție îngrijită de Const. Mohanu. Prefață de I.C. Chițimia]. București, Editura pentru Literatură, 1964, XXIX + 526 pagini. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). 4. Ion Nijloveanu - Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
a fi un baterist născut, iar nu făcut, a cărui interpretare e un spectacol în sine: fiecare atingere dintre obiectele percusive și cele percutate conține o potențială surpriză, ritmurile se dezintegrează și se realcătuiesc asemenea unor șuvoaie de munte, tobele, cinelele, dar și suporturile lor sau obiectele înconjurătoare devin pretexte pentru comentarii sonore - nu lipsite de accente umoristice! - pliate efluviilor melodico-armonice ale pianului și contrabasului. Un recital reușit, nu prin efecte grandioase, ci prin asumarea intimității, în consonanță cu însăși ambianța
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
atunci, copil fiind, am simțit o anumită tensiune, după ce am venit de la Limassol la Nicosia. O societate de funcționari, colonialiști, cu totul altfel decât negustorii din Limassol - recepțiile la casa Guvernului, ziua Reginei, rochiile de seară ale mamei au înlocuit cinele festive din jurul mesei pătrate din sufragerie. La școala primară, mințile îmi erau deja înfierbântate de lupta împotriva englezilor și am suferit cumplit când părinții au adus acasă o doamnă care să ne învețe engleza... Trăiam lângă râu, într-un loc
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
o rromajjmos ande amari zis, athe. Gelo kurkesqo zijs and-o oboros. Othe arakhas peș pwo bute rromença, să źambaśoja, ke dikhleas, angal te resel oda, ekhe grastes śukar, foduj. Dowrus și ke orkon andar lenθe mangelas leș oda ka te cinel leș pesqe, lesqe śukarimasqe, 'ke sinoas sar andar-i poză, ama 'ke nan-as len soça, mojisarde pumen ke lesθe te na del leș drom te ćeksin andar-o oboros, 'ke „Nana ka naśales k-o pazari dake ka manges te bikenes
GARGÓĬ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384602_a_385931]
-
lenqi savri. Vakerla o lahos p'e lahïnkaqe: -Ćhe, rromnie, me manga' te bikenaw kale papina ka te las amenqe xamasqe. ¶ -Ta tu bikenca kale papina, ama șo mangesa po laθe? ¶ -Na ka manga' frankoja. Koda saw' ka mangel te cinel la... ka bikenaw la ke lesθe malajaqe, aresqe. ¶ -Pa kibor malaja hen kibor aro mangesa tu po kadă papin? ¶ -Kon ka del mân trin gone malaja hen trin gone aro... daw' la. ¶ Astardas oj te akuśel leș: ¶ -Tu na kam
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
I. Caragiale (Trântorul, Boierul), G. Tutoveanu (Privighetoarea, Nici un cuvânt, Povestea lor), G. Nedelea, Mihai Teodorescu, note de călătorie de Anton Holban (O călătorie în Palestina, 1-2/1935), Grig. Mich. Cotlaru (Curtea de Argeș, Sulina), Emil Lovin (Brăila), proze scurte de Andrei Voinea, Cinel C. Teodorescu, Maria Vartic, precum și piesa într-un act Noaptea Învierii de Mircea Mărcoi și Gheorghe Baiculescu, inclusă în suplimentul „Biblioteca «Revista vremii»”. Cea mai substanțială este secțiunea critică, unde, în afara cronicilor și recenziilor lui G. Prim, I. Argintescu, Silviu
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
asta. Sheba, o femeie întreținută, pe care mama ei și Richard o tratează ca pe Typhoid Mary. Atunci când am cunoscut-o prima dată, Sheba mi s-a părut indestructibil de fericită; o minune modernă a împlinirii. Viața ei cu Richard - cinele, vacanțele în Franța, casa plină de colegi și copii, foste neveste și prieteni - era parcă ruptă din secțiunile de lifestyle ale ziarelor. Exista întotdeauna o excursie zgomotoasă de grup care se profila la orizont: un picnic în Regent Park, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Muzicieni români reputați au fost de părere că sunetele lui sunt mai plăcut colorate decât ale celestei sau 21 xilofonului. Ar fi interesantă o confruntare între cristalofon și uitatul eufoniu al lui Chladni. II.5.4. Plăci sonore. Talgerele sau cinelele sunt exemple tipice de plăci utilizate pentru a da sunete prin lovire sau, mai precis, în cazul de față, prin „întrelovire". Vibrațiile obținute sunt complicate, astfel că frecvențele plăcilor nu mai pot fi stabilite prin formule simple ca acelea ale
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
-l pe manager. Barmanul apăsă un buton de lângă casa de marcaj. Danny se așeză pe unul din scaunele înalte de la bar și se roti cu fața spre scenă. Un grup de negri își deschideau cutiile instrumentelor, scoțând saxofoane, trompete și cinele. Un mulatru gras, într-un costum cu revere late, veni la bar, arborând zâmbetul servil destinat autorităților. Mulatrul zise: — Credeam că-i știu pe toți băieții de la secție. Danny spuse: — Sunt de la Departamentul Șerifului. West Hollywood. Zâmbetul mulatrului se evaporă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]