57 matches
-
Ideea adoptării până la venerație a principiilor antichității, cu directă răsfrângere asupra culturii și artei începe, cu timpul, să se perimeze, iar unele dintre acestea tind să fie abandonate. O asemenea viziune înnoitoare apare chiar în perioada apogeului Renașterii, adică în cinquecento. Ivită în creația unor mari renascentiști, ea a fost numită manierism. Acest termen a fost introdus de Georgio Vasari în Viețile sale pentru a caracteriza „la maniera” în ruptura cu canoanele clasice din perioada târzie a creației lui Michelangelo. Manierismul
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
prolific, de altfel, sub aspectul creației lui complexe, ci și despre aceea a unui om al postmodernității, care, spre deosebire de primul, posedă un patologic spirit al pervertirii adevărului despre el însuși și despre realitatea pe care o parcurge, ceea ce individul din Cinquecento nu admitea cu niciun chip, ba din contră, se lupta cu toate forțele sale spre a-și putea expune cu o precizie de matematician devotat, în mod diacronic, viața. O mărturie asupra acestei înclinații către păstrarea intactă a succesiunii faptelor
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
evoluției milenare a lumii, anulând, fără vreo vagă urmă de îndoială, principiul devastator al dublului inclus (dubla măsură, dublul înțeles etc.). Bineînțeles că nu ne putem opri, urmărind cele două tablouri ontologice pline de complexitate și controverse, anume cel din Cinquecento, respectiv, cel prezent, al secolului XXI, de la a institui un paralelism între cei doi exponenți umani definitorii ai istoriei lumii, încercând, fără nici cea mai vagă pretenție de exhaustivitate, să evidențiem câteva elemente comune interesante, ce sunt regăsibile, iată, atât
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
de privit numai când e închisă într-o colivie.”, din cauza clocotului său lăuntric revărsat cu multă imprudență în exterior, într-o perioadă nesigură sub toate aspectele ei, când viața unui om privit ca rezultat al Creației divine nu valora în Cinquecento aproape nimic. Traseul cellinian, spre exemplu, e plin de „certuri violente, de lupte, de încăierări, de ucideri”, scrie Antoniade, care continuă referitor la Benvenuto: „El însuși ucide cu mâna lui o sumă de oameni: pe unii în luptă dreaptă, pe
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
Palladio în Veneția nu câștige un punct de sprijin. Jacopo Sansovino proiectează Că 'Corner, un palat al familiei Cornarope situat pe Canal Grande, o construcție epocala renascentista, cu o curte pătrată după modelul român. Un alt arhitect important al "Îl cinquecento", a fost Sebastiano Serlio. Până în secolul al XVIII-lea, se păstrează tipul tradițional de palat. Ultimele clădiri mari sunt Că’ Pesaro, Că' Rezzonico și Palazzo Grassi, care devin muzee. Pe langă Palazzo Grassi, în stil baroc a lui Baldassare Longhena
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
exemple fiind uzinele din Vladivostok, Kiev și Togliattigrad (AutoVAZ și Lada). Prezențe Fiat în alte țări includ: Tychy în Polonia (numită mai demult FSM și unde s-au fabricat modelele Fiat din clasele mici, cum ar fi Fiat 126, Fiat Cinquecento și în prezent Fiat Seicento), Brazilia, Turcia, China și India. Fiat a declarat recent că dorește să se concentreze pe așa-numitele piețe emergente. este acronimul folosit pentru "Fabbrica Italiana di Automobili Torino", care a fost înființată în anul 1899
FIAT () [Corola-website/Science/299664_a_300993]
-
continuă apoi cu construcția clădirii administrative ""Palazzo degli Uffizi"", care va fi terminată abia în 1580, după moartea sa, si care va deveni mai tarziu faimoasa galerie de arte. În 1563 începe grandioasele lucrări de frescă pentru decorarea salonului ""di Cinquecento"" din "Palazzo Vecchio", iar în 1565 trece la construirea așa zisului ""Corridoio vasariano"" ("Coridorul vasarian"), care unește "Palazzo Vecchio" cu "Palazzo Pitti", traversând râul Arno peste "Ponte Vecchio", si care trebuia să servească că posibilitate de refugiu pentru familia ducala
Giorgio Vasari () [Corola-website/Science/298889_a_300218]
-
pe piața britanică nu sunt căutate mașinile de oraș, astfel Renault nu a creat nu o versiune cu volan pe dreapta. Ei au dorit să retragă și modelul Clio. Mai târziu au constat că fuseseră o greșeală, modele ca Fiat Cinquecento (500), Ford Ka, Vauxhall Corsa și Smart Fortwo au fost foarte apreciate în Marea Britanie. O versiune cu propulsie electrică a fost prezentă la salonul internațional Geneva Motor Show în 2006, care utilizează baterii Zebra. A doua generație a modelului Twingo
Renault Twingo () [Corola-website/Science/304214_a_305543]
-
datorat edictului Papei Ioan al XXII-lea, care interzicea practicile alchimiste, ceea ce a descurajat alchimiștii ce aparțineau de biserică. De asemenea Inchiziția urmărea și persecuta alchimiștii, considerându-i vrăjitori și eretici. Nicholas Flamel (1330-1419) menține aprinsă flacăra alchimiei: În perioada "Cinquecento", disciplinele științifice erau greu de delimitat. Interferență exista și între științe și reflexia speculativă, dar și magica astrologică de altfel. Magia, medicina, alchimia, științele naturale, astronomia, astrologia formau un fel de simbioză. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486-1535) - medic, astrolog
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Cavallar, Osvaldo, Francesco Guicciardini giurista, Giuffre Editore, Milano, 1991. Cervelli, Innocenzo, Machiavelli e la crisi dello stato veneziano, Guida, Napoli, 1974. Chabod, Federico, Scritti șu Machiavelli, Giulio Einaudi, Torino, 1964. ---, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în Scritti sul Rinascimento, Guilio Einaudi Editore, Torino, 1967, pp. 627-661. Chiappelli, Fredi, Studi sul linguaggio del Machiavelli, Felice Le Monnier, Florența, 1952. ---, "Machiavelli aș Secretary", Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44. Cicero, De officiis, 2.26 27. Colish, Marcia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe și W. H. Stockdale (eds), University of Toronto Press, Toronto, 1971, pp. 313-326. ---, "Florentina Libertas", Rinascimento, ser. 2, 26 (1986), pp. 3-26. Santoro, Mario, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Editore Liguori, Napoli, 1967. Sarolli, Gian Roberto, "Un dichirografo inedito del Machiavelli 'dictante' e 'scribente'", în Modern Language Notes, 80 (1965), pp. 58-59. Sasso, Gennaro, Niccolò Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, vol. 2, Îl Mulino, Bologna, 1980. Schmidt, Alfred
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Acquisti e doni, 353, c. 80r. [Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164. Arrighi, Vanna, Della Valle, Antonio, în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
manieră directă și personală, devine mai dificil să punem la îndoială caracterul ambițios al politicii sale de început. Bibliografie Archivio mediceo avânți îl Principato. Inventario, I-IV, Romă, 1951-1963. Arrighi Vanna; Francesca Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Saggi 31, Firenze, 4-5 dicembre 1992, pp. 148-164. Black, Robert, "Cosimo de' Medici e Arezzo", în Cosimo "îl Vecchio" de' Medici, 1389-1464, F. Ames-Lewis (ed.), Claredon
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Republică odată cu criza de la sfârșitul anilor 1480, a ajuns la capat prin regularizarea comisarilor extraordinari ai Republicii de către statul princiar Medici al secolului al XVI-lea. Bibliografie d'Addario, Arnaldo, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", în Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431. Albertini, Rudolf von, Firenze dalla Repubblica al Principato, trans. Cesare Cristofolini, Einaudi, Torino, 1970. (degli) Albizzi, Rinaldo, Commissioni, vol. 3, Cesare Guasti (ed.), Cellini, Florența, 1867-1873. Altieri Magliozzi, Ezzelinda, Archivio del comune
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Oxford University Press, Oxford, 1980, pp. 113-165. Chiappelli, Fredi, "Machiavelli aș Secretary", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44. Cozzi, Gaetano, "Considerazioni sull'amministrazione della giustizia nella repubblica di Venezia (secc. XV-XVI)", în Florence and Venice: Comparisons and Relations, ÎI, Cinquecento, La Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. ---, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, Gaetano Cozzi (ed.), Jouvence, Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
memorie dell'antica e nobile città di S. Sepolcro, 1713; rpt., Forni, Bologna, 1980. Fasano Guarini, Elenă, Lo Stato mediceo di Cosimo I, Sansoni, Florența, 1973, p. 41. ---, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. ---, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. Figueira, Robert C., "The
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
regimine Principum", Durham, N.C., 1938; Felix Gilbert, "Florentine Political Assumptions în the Period of Savonarola and Soderini", Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp. 187-214; Federico Chabod, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în ale sale Scritti sul Rinascimento, Torino, 1967, pp. 627-661; Mario Santoro, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Naples, 1967; Nicolai Rubinstein, "Notes on the word stato în Florence before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Courtauld Institutes, 20, 1957, pp. 187-214; Federico Chabod, "Alcuni questioni di terminologia: 'stato', 'nazione', 'patria' nel linguaggio del Cinquecento", în ale sale Scritti sul Rinascimento, Torino, 1967, pp. 627-661; Mario Santoro, Fortuna, ragione e prudenza nella civiltà letteraria del Cinquecento, Naples, 1967; Nicolai Rubinstein, "Notes on the word stato în Florence before Machiavelli", în Florilegium Historiale, J. G. Rowe & W. H. Stockdale (eds), Toronto, 1971, pp. 313-326; idem., "Florentina Libertas", Rinascimento, ser. 2, 26 (1986), pp. 3-26. O introducere utilă
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fanfani), I, p. LXXXV. 65 Machiavelli, Opere (Fanfani), I, pp. LXXXII-LXXXIII. 66 Pentru a se vedea transformările ce au avut loc pe parcursul perioadei din Seconda Cancelleria, a se vedea: V. Arrighi, F. Klein, " Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164 (153-155). 67 ASF, Dieci di Balìa
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Brucker, "The Medici în the Fourteenth Century", repr. în Renaissance Florența: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994, p. 2. 80 Vezi Vittorio Franchetti Pardo and Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Florența, 1978. 81 Publicat în Heinz Willi Wittschier, Giannozzo Manetti. Das Corpus der Orationes, Böhlau Verlag, Cologne & Graz, 1968, pp. 45-46. După cum notează Wittschier, lucrarea lui Manetti Viața lui Nicolae al V-lea îi era dedicată lui Giovanni de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru referință. 48 Vezi studiul Laurei De Angelis în curs de publicare în William J. Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power. 49 Vedovato, Note, p. 52. 50 Trei prevederi privind salariile ambasadorilor la începutul Cinquecento-ului care nu sunt înregistrate în Vedovato, Note, pot fi găsite în ASF, PR, 191, fols. 26r-27r; PR, 195, fols. 53v-54v; și PR, 199, fol. 25. 51 ASF, SCLCEIO, 26, fol. 108r.; vezi și autentică plecării lui Carducci în ASF
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vezi Fredi Chiappelli, "Machiavelli aș Secretary", Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44: 38. 67 Martines, Lawyers, p. 34. 68 Gaetano Cozzi, "Considerazioni sull'amministrazione della giustizia nella repubblica di Venezia (sec. XV-XVI)", în Florența and Venice: Comparisons and Relations, ÎI, Cinquecento, La Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. 69 Zorzi, "Uffici", completează, pentru începutul Quattrocento-ului, tabloul oferit de Gino Mași, " Îl sindacato delle magistrature comunali nel sec. XV (con speciale riferimento a Firenze)", Rivista italiană per le scienze giuridiche
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Popolare, 1494-1512", Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985), pp. 98ff. 100 Câteva indicații, nu în întregime clare, cu privire la commissari care i-au înlocuit pe căpitani și pe podestà devenind rectori obișnuiți în rețeau administrativă a Toscanei în Cinquecento pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", Archivio storico
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Toscanei în Cinquecento pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431 notă 45; Fasano Guarini, Lo stato, pp. 21, 38, 40. Există o anumită confuzie chiar în surse; de pildă adesea statutele de secol XVI se referă la rectori inexistenți sau la cei chemați
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]