57 matches
-
primul rând, o sistematizare delimitând două accepții ale termenului 1. perioadă istorică; 2. constantă stilistica de-alungul istoriei muzicii. În primul caz este vorba despre perioada de trecere dintre Renașterea culminanta și Baroc; deși își intitulează chiar un capitol "Secolul manierist, Cinquecento" autoarea nu este convinsă de valabilitatea acestui perimetru temporal. După ce parcurge argumentele pro și contra periodizării - subliniind că nu este posibilă o suprapunere cronologică cu predominantă esteticii manieriste din alte domenii ale artei ci sunt doar preluări de elemente tehnice
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
artei ci sunt doar preluări de elemente tehnice și de limbaj, de atitudini creatoare punctuale - ea conchide că "o perioadă manierista nu poate fi fixată în muzică" (p. 53) și că implicațiile sale caracterizează "doar parțial pe unii compozitori din Cinquecento". Analiza densă, argumentata a întregii epoci este interesantă dar cred ca ar câștiga dintr-o ordonare mai limpede a materiei, foarte bogate, și dintr-o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
pe zăpada și ghețurile Piemontului salutând publicul împreună, ca un omagiu adus ideii de unitate și înfrățire pe care o implică sportul și Jocurile Olimpice în special. Trecutul n-a fost uitat nici el: pe arena torineză au apărut vechile Fiat Cinquecento, Vespa sau Lambretta, deopotrivă cu personaje îmbrăcate în costume de Harlequin sau Pulcinella. Momentele oficiale au cuprins decernarea medaliilor din proba de 50 km schi fond (la J.O. de vară de la Atena în 2004 s-a procedat la fel
Agenda2006-09-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284812_a_286141]
-
de Macaulay (1827, în plină epocă victoriană) și mai ales după analiza lucidă făcută de Ernst Cassirer în Mitul statului (1945). Într-una din cele mai durabile sinteze asupra locului său în Renașterea florentină de la sfîrșitul Quattrocento-ului și începutul Cinquecento-ului, ne atrage atenția o butadă pe care C. Antoniade a ales-o ca frază emblematică a monografiei sale despre Machiavelli: Dacă ar fi cineva care în cărțile sale și în viața sa să se arate cu desăvîrșire opus față de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unii, este doar o reacție la naturalismul Renașterii târzii, o fluidă etapă intermediară în istoria artei între Renaștere și Baroc... Jacob Burckhardt, exegetul elvețian de la începutul secolului al XX-lea, a folosit termenul pentru a descrie întreaga artă peninsulară din Cinquecento care a abdicat, după moartea prematură a lui Rafael, de la idealurile raționalismului și armoniei ce caracterizaseră generațiile precedente. Nu puțini teoreticieni au încercat să alcătuiască un catalog al trăsăturilor artei manieriste: virtuozitate mai mult sau mai puțin gratuită, tendință de
Reprezentanți ai manierismului by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5745_a_7070]
-
Ideea adoptării până la venerație a principiilor antichității, cu directă răsfrângere asupra culturii și artei începe, cu timpul, să se perimeze, iar unele dintre acestea tind să fie abandonate. O asemenea viziune înnoitoare apare chiar în perioada apogeului Renașterii, adică în cinquecento. Ivită în creația unor mari renascentiști, ea a fost numită manierism. Acest termen a fost introdus de Georgio Vasari în Viețile sale pentru a caracteriza „la maniera” în ruptura cu canoanele clasice din perioada târzie a creației lui Michelangelo. Manierismul
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
prolific, de altfel, sub aspectul creației lui complexe, ci și despre aceea a unui om al postmodernității, care, spre deosebire de primul, posedă un patologic spirit al pervertirii adevărului despre el însuși și despre realitatea pe care o parcurge, ceea ce individul din Cinquecento nu admitea cu niciun chip, ba din contră, se lupta cu toate forțele sale spre a-și putea expune cu o precizie de matematician devotat, în mod diacronic, viața. O mărturie asupra acestei înclinații către păstrarea intactă a succesiunii faptelor
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
evoluției milenare a lumii, anulând, fără vreo vagă urmă de îndoială, principiul devastator al dublului inclus (dubla măsură, dublul înțeles etc.). Bineînțeles că nu ne putem opri, urmărind cele două tablouri ontologice pline de complexitate și controverse, anume cel din Cinquecento, respectiv, cel prezent, al secolului XXI, de la a institui un paralelism între cei doi exponenți umani definitorii ai istoriei lumii, încercând, fără nici cea mai vagă pretenție de exhaustivitate, să evidențiem câteva elemente comune interesante, ce sunt regăsibile, iată, atât
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
de privit numai când e închisă într-o colivie.”, din cauza clocotului său lăuntric revărsat cu multă imprudență în exterior, într-o perioadă nesigură sub toate aspectele ei, când viața unui om privit ca rezultat al Creației divine nu valora în Cinquecento aproape nimic. Traseul cellinian, spre exemplu, e plin de „certuri violente, de lupte, de încăierări, de ucideri”, scrie Antoniade, care continuă referitor la Benvenuto: „El însuși ucide cu mâna lui o sumă de oameni: pe unii în luptă dreaptă, pe
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
ziarele „Capitala”, „Izbânda” și „Dacia”, reluând într-o formă mai accesibilă idei din eseul polemic Imperialismul culturii germane. După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini (1935; editată în 1937 și în limba franceză) și Figuri din cinquecento. Principese, curteni, curtezane (1939). Acest ciclu istorico-biografic se încheie cu volumul Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, lucrare redactată simultan în
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini (1935; editată în 1937 și în limba franceză) și Figuri din cinquecento. Principese, curteni, curtezane (1939). Acest ciclu istorico-biografic se încheie cu volumul Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, lucrare redactată simultan în limbile română și franceză, care va fi publicată (versiunea franceză, singura încheiată) postum la Madrid, în 1984, de
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
de la înălțimea unei viziuni coerente despre om și lume. SCRIERI: Thomas Carlyle, București, 1909; Filosofia lui Henri Bergson, București, 1910; Imperialismul culturii germane, București, 1915; Machiavelli. Omul, timpurile, opera, I-II, București, 1933-1934; ed. 3, Timișoara, 1993; Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini, București, 1935; Figuri din cinquecento. Principese, curteni și curtezane, București, 1939; Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, îngr. George Antoniade, Madrid, 1984; Opere, îngr. Ion Mihail Popescu, București, 1985. Traduceri: Thomas Carlyle, Eroii
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
Carlyle, București, 1909; Filosofia lui Henri Bergson, București, 1910; Imperialismul culturii germane, București, 1915; Machiavelli. Omul, timpurile, opera, I-II, București, 1933-1934; ed. 3, Timișoara, 1993; Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini, București, 1935; Figuri din cinquecento. Principese, curteni și curtezane, București, 1939; Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, îngr. George Antoniade, Madrid, 1984; Opere, îngr. Ion Mihail Popescu, București, 1985. Traduceri: Thomas Carlyle, Eroii. Cultul eroilor și eroicul în istorie, București, 1910, Muncă, sinceritate, tăcere
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
și grădini, București, [1914]. Repere bibliografice: A. Vlahuță, „Thomas Carlyle” de C. Antoniade, U, 1909, 113; Mihail Dragomirescu, „Thomas Carlyle” de C. Antoniade, CVC, 1910, 10; Petre Pandrea, C. Antoniade, ADV, 1935, 15913; Octav Șuluțiu, C. Antoniade, „Trei figuri din cinquecento”, F, 1935, 9-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 832, Ist. lit. (1982), 916; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, ed. 2, București, 1941, 245-246; Kalustian, Simple note, I, 179-183, II, passim, III, 156-160; Nicolae Iuga, Constantin Antoniade, „Opere”, ST, 1985, 9; Gh.
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
Emil Panaitescu. Publică în general documente și material inedit privitor la români, descoperit în arhive din Roma, precum: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII-XVIII (G. Călinescu), I Paesi Romeni in una serie di „Avvisi” della fin del Cinquecento (N. Buta), La contesa tra Gabrielle Báthori e Radu Șerban vista dalla Corte di Vienna (Ion Moga), Una relazione manoscritta italiana sulla rivoluzione di Tudor Vladimirescu (D. Găzdaru) etc. Mai colaborează Virginia Vasiliu, Claudio Isopesco, Constantin Radu, Anton Mesrobeanu, M.
DIPLOMATARIUM ITALICUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286792_a_288121]
-
Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu ș.a), precum și eseuri despre alte arii culturale romanice, si anume - portugheze sau franceze. Scrierile sale se circumscriu predominant ariei de popularizare a fenomenului cultural românesc. SCRIERI: Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografică italiană del Cinquecento, București, 1929; L’Italia e gli inizi del teatro dramatico musicale romeno, Livorno, 1929; Îl poeta Giorgio Asachi în Italia, Livorno, 1930; Îl viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Romă, 1930; Îl mazziniano romeno N. Bălcescu, Romă, 1930
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
Nu e atras de filosofia de sistem și, în genere, crede, ca Nietzsche, că orice om de sistem este suspect. Nu ține să fie nici obiectiv, cumpănit, factor stabilizator, este „iremediabil și violent subiectiv”. Ar fi vrut să trăiască în Cinquecento la Florența sau în Grecia pe vremea lui Platon. S-a resemnat, grija lui fiind să nu-și trădeze destinul. Libertatea este și pentru el dreptul de a nu minți (o propoziție ce se repetă în eseuri; sursa ei este
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
și petrecea câteva ore la o tavernă, se schimba, seara, de hainele obișnuite și se îmbrăca în haine scumpe, cufundîndu-se în evocarea antichității romane care devenea, pentru el, un "timp paralel", tot atât de adevărat sau chiar mai adevărat decât cel din Cinquecento. În felul său, și Machiavelli era un romantic. De ce n-aș crede, în definitiv, că depinde cum privești lucrurile? De departe, pe Acropole, nu-ți vine să crezi că Parthenonul e construit, cum zic specialiștii, din drepte false și în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
această muzică li se părea, deseori, departe de motivațiile religioase, de exigențele autentice ale rugăciunii și ale celebrării liturgice. Prin urmare, ierarhia privea cu îngrijorare afirmarea acestui tip de muzică, motiv pentru care a solicitat reîntoarcerea la polifonia corală din Cinquecento, consacrând-o în mod definitiv sub expresia stile antico alla Palestrina. Toți marii compozitori din Seicento au scris mise, motete și psalmi pentru uzul liturgic, fie în stile antico - actualizat, evident, cu noile sensibilități armonice -, fie în stil concertant. Rezultatele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pasiuni. Cinic, dar și generos, mercenarul intră, odată cu fiecare dintre aventurile sale, în labirintul italian din care Principele machiavellian își extrage aroma sa inconfundabilă. În Florența pe care se decide să o apere, Fanfulla descoperă cele două fețe gemene ale cinquecento-ului. Virtutea republicană slujită de cei care visează la gloria civică a Romei are drept revers înclinația către trădare și intrigă. Politica florentină este întortocheată și sinuoasă, iar măștile fac parte din jocul cotidian. Aparențele sunt înșelătoare, de vreme ce planurile sunt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tânărului dinaintea bătăliei 3. Pe când încă era ocupat cu realizarea lui David, lui Michelangelo i s‑a dat oportunitatea de a‑și demon‑ stra abilitatea de pictor. A realizat astfel o pictură murală intitulată Bătălia de la Cascina, destinată pentru sala Cinquecento din palatul Vecchio, vizavi de Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo 5. Artistul a creat și o serie de nuduri și figuri într‑o varietate de poziții și si‑ tuații care vor constitui de fapt, preludiul pentru viitorul său mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rămas devotat lui Michelangelo până la moartea sa. 23 Leone Leoni (1509‑1590) - sculptor italian de perspectivă internațională care a călăto‑ rit în Italia, Germania, Austria, Franța, Țările de Jos și Spania. Leoni este considerat ca fiind cel mai bun din Cinquecento. 24 Cf. d. Gariff, o.c., 48. 25 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de tipărire, pe lemn și pe cupru, totuși mulți pictori mai puțin cunoscuți au folosit gravurile doar ca un rezervor de modele, înțelegând din acest fenomen că inventarea tiparului a facilitat doar schimbul de idei, făcând posibilă reforma, triumful Renașterii. Cinquecento este perioada glorioasă a artei italiene, una dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 69 realizarea lui David, lui Michelangelo i s‑a dat oportunitatea de a‑și demon‑ stra abilitatea de pictor 4. A realizat astfel o pictură murală intitulată Bătălia de la Cascina, destinată pentru sala Cinquecento din palatul Vecchio, vizavi de Bătălia de la Anghiari a lui Leonardo 5. Artistul a creat și o serie de nuduri și figuri într‑o varietate de poziții și si‑ tuații care vor constitui de fapt, preludiul pentru viitorul său mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]