9,668 matches
-
PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu, când Mântuitorul Hristos Însuși i-a prezis biruința, poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de biruință. Toată lumea-senatori, nobili, oameni cu vază, laolaltă cu toată omenirea din Roma- i-
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
blană, iar curtea începu iar să ofteze și să leșine de admirație... - Roma, Roma, înseamnă că ați fost trimis de către bunul nostru prieten, papa. Dar unde ați studiat medicina de v-a dat ilustrul părinte o asemenea misiune de înaltă cinste? - La Craiova, maiestate, la noi Craiova, bâigui pierit Verdunel, dar cum era aproape sigur că regele nu auzise de Craiova și nici de faima ei, începu să simtă cum îl rodea o funie în jurul gâtului. - Mdaaa, mdaa, Cracovia, acea universitate
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
de pe platoul cu care-l îmbia cucoana. Erau niște fileuri subțiri, fragede, cu un gust minunat. Ca să abată gândurile fiarei care părea pusă numai pe măceluri întrebă ce este această delicatesă care onorează masa cu adevărat regală la care avea cinstea să fie invitat. În fine, o dregea și el cum putea! - Jidane, astea-s limbi de cocostârc prăjite în untură din coadă de crocodil că aia-i cea mai fină. Doar de asta-i creștem și ne chinuim cu ei
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
nu împartă cu nimeni ce șparlise. Ori așa ceva nu se poate! Interveni însă directorul care, cu o figură aspră, îi urcă urgent în autocar pe toți iar pe Verdunel îl invită lângă el pe scaunul din față, ceea ce era o cinste mult mai mare decât darurile regale pe care le purta cu mândrie. - Băi, frate, Verdunele, știi că școala noastră trece prin clipe grele din punct de vedere financiar iar excursia asta m-a costat de nici nu mai spun. Da
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
copiilor frumoși Limbajul celor șapte ani de-acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre mâine... Străbunii noștri ieri sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși în noapte... Strămoșii noștri ieri statornici Azi văd cum lumea se frământă Și pentr-o
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1496674805.html [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre mâine... Străbunii noștri ieri sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși în noapte... Strămoșii noștri ieri statornici Azi văd cum lumea se frământă Și pentr-o pâine sunt datornici Adesea cu spinarea frântă... Referință Bibliografică: Străbunii / Constantin Enescu
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1496674805.html [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
Vasile Alecsandri în poezia „Concertul în luncă”. Cum nu se prea găseau atlase botanice pe atunci, întreaga clasă a căzut într-o explicabilă stare depresivă. Mai puțin eu, care găsisem soluția salvatoare. În biblioteca familiei era păstrat la loc de cinste dicționarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu, pe care îl răsfoiam cu multă plăcere, mai cu seamă datorită imaginilor care însoțeau cuvintele glosate. Acolo am dat peste ilustrațiile tuturor plantelor pomenite în „Concertul în luncă”, pe care le-am copiat cu hârtie
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
eminent și excepțional. Am, din instinct, impresia că Providența a creat-o pentru desăvârșite succese sau pentru nenorociri exemplare”. În stilul său binecunoscut, Machiavelli susținea că “patria e bine apărată oricum ar fi apărată, fie cu mijloace josnice, fie cu cinste. Unde este vorba de mântuirea patriei, acolo nu trebuie să se țină seama nici de dreptate sau de nedreptate, nici de milă sau de cruzime, nici de cinste sau necinste; ci dimpotrivă, lăsând la o parte orice alte lucruri, să
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
bine apărată oricum ar fi apărată, fie cu mijloace josnice, fie cu cinste. Unde este vorba de mântuirea patriei, acolo nu trebuie să se țină seama nici de dreptate sau de nedreptate, nici de milă sau de cruzime, nici de cinste sau necinste; ci dimpotrivă, lăsând la o parte orice alte lucruri, să se urmeze în totul calea care o ține în viață și îi apără dreptatea”. Aceeași idee o întâlnim și în scrierile de tinerețe ale lui Emil Cioran: “Dacă
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
mul! Trebuie să ai respect față de om!” ... Ei, dar cum să te mai raportezi la asemenea vorbe adânci, când au fost aruncate de ceva vreme în cazanul cu smoală al infernului teluric cuvinte (cândva, pline de sens) precum morala, omenia, cinstea, demnitatea, respectul, puritatea, valoarea intrinsec-umană etc.!... Ce nevoie mai este azi de așa ceva, când se statuează, iată, cât mai sus posibil cu putință, în vârful tocit de vreme al bătrânului compas ocult (sârguincios mediatizat acum, inclusiv pe postul național de
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
de la Buzău (+ 372). Muncă permanentă a Sfanțului în toate ramurile de activitate, „noaptea scria și citea, ziua propovăduia și trăia Sfântă Evanghelie”, a început a epuiza forțele fizice părăsind lumea aceasta de tinar. Avea numai 49 de ani, încununați de cinste, demnitate și slavă nepieritoare. Ultimele cuvinte ale sale au fost: „în adevăr am trăit, în sinceritate am umblat, din convingere am vorbit, din dragoste pentru Iisus Hristos și semenul Lui, omul, închid ochii în liniște și pace, numai Tu știi
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
duce zilele. Organismul nu mai rezistă. Cere permisiunea să meargă la o capelă, este chemat preotul cu Sfântă Împărtășanie. După primirea Sfanțului Trup și Dumnezeiescului Sânge ridică fruntea spre cer rostind: „Mor în liniște pentru credință în Iisus Hristos, pentru cinste și dreptate. Slavă lui Dumnezeu pentru toate”. Așa s-au scurs zilele celui mai mare vorbitor creștin și ierarh de o modestie uimitoare (14 septembrie 407). După 30 de ani (438), împăratul Teodosie aduce rămășițele pământești ale Sfanțului (27 ianuarie
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Așa cum am arătat, ierarhii și clericii ținuturilor dobrogene le-au luat apărarea și i-au cinstit că mari apărători ai dreptei credințe. Intaistatatorul scaunului mitropolitan al Țării Românești se pomenește încă de la obținerea autonomiei (1885) că locțiitorul Cezareei Capadociei. Ce cinste mai mare pentru credincioșii, ierarhii și clericii ortodocși români ar fi decât aceasta, ca moștenesc titulatura scaunului, unde acum șaisprezece secole era Sfanțul Vasile cel Mare. Altfel spus, Sfinții Trei Ierarhi sunt cei mai mari tâlcuitori ai cuvintelor Sfintelor Scripturi
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Iisus Hristos! „Veniți binecuvintatii Tatălui Meu de moșteniți împărăția gătită vouă încă de la întemeierea lumii . . .” (Matei XXV. 34). În altă ordine de idei, numeroase biserici și mănăstiri din România își serbează în această zi hramul. Dintre acestea, la loc de cinste se află Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637 - 1639, o bijuterie a arhitecturii bisericești dar și un ales loc de cultură și spiritualitate românească... Stelian Gombos
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Domnul Său. Dintre toți Sfinții sărbătoriți în lumea creștină, puțini au ajuns la faima de care s-a bucurat și se bucură Sfântul Gheorghe la poporul nostru. În satele, comunele și orașele țării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulți oameni, bărbați și femei, îi poartă numele. De asemenea și multe orașe din țară; al treilea braț al Dunării, în Deltă se cheamă brațul Sfântul Gheorghe. Se știe, apoi că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost și
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste și prețuire din partea tuturor militarilor, căruia Biserica Ortodoxă îi aduce cântări de laude ca acestea: "Ca un Mucenic nebiruit, ca un purtător de lupte, ca un apărător al credinței neînfruntat fă-te acum turn neclintit celor ce te laudă pe
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
vorbirea armonioasă - toate aceste înalte calități o reprezintă drept o ființă unică, inegalabilă. Însă una din marile calități ale Dummneaei a fost aceea de a îmbărbată și a încuraja colegii, doamnele, a fost aceea de a lupta pentru demnitate și cinste, pentru onoare și virtute sufletească. Îmi amintesc, că în cadrul unei activități ale mele cu Departamentul relații interetnice și Institutului de lingvistică al AȘ a R Moldova, Doamna Lidia Noroc-Pînzaru a salutat și a încurajat eforturile și dăruirea mea, spunând: "Știți
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
etc.. După moartea lui Anatol Pînzaru, actrița înființează Fundația “Anatol Pînzaru”, având o doleanță către Uniunea Teatrală din R Moldova, să se fondeze și o medalie , un premiu “ Anatol Pînzaru”, și a reușit. În Bălți, o stradă este numită în cinstea lui Anatol Pânzaru, mi-a relatat Doamna Lidia Noroc -Pînzaru. Or, a păstra memoria unui mare actor și regizor, este, a considerat Dumneaei, în primul rând, dreptul și sacrificiul familiei. În interviul realizat, Artista Emerită, Doamna Lidia Noroc Pînzaru, în
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
crime, violuri, tâlhării, abureli politice ale politicienilor demagogi, staruri maneliste de două parale, în general nulități cărora li se face propagandă și pe care cetățeanul de rând îi cunoaște mult mai bine decât pe acele somități care ne reprezintă cu cinste și onoare țara pe plan mondial. Ca urmare a acestui fenomen de invazie informațională degradantă în mass-media, profesorul Florentin Smarandache este mult mai cunoscut în lumea științifică internațională decât în cea românească unde își are sorgintea. Este un paradox, dar
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
câteva scândurele încleiate, se proțăpi cu spinarea în scaunul cu răzmătoare simplă, cu o mână numărând firele împletite ale ciucurilor iar cu cealaltă scoțând tacticos din buzunarul de sus al tunicii luleaua de os, pentru a pregăti o țigară pe cinste și a trage cu nesaț un fum cât pentru un gând de recuperare, a unor întâmplări de demult și care continuau să-l răvășească și să-l îndemne totodată la reflecție. Ipostazele de mai sus sunt parcă dedublări ingenue ale
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Există o linie separatoare est - vest creată de curbura munților Carpați. În apus de această barieră naturală oamenii „trăiesc ca să muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
nelămuriri” în evoluția ei ulterioară: membră a C.C. al P.C.R.; atitudinea față de Dinu Pillat în calitatea ei de directoare a Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al cărui membru era și Dinu Pillat; discursul de bun venit în cinstea președintelui Ion Iliescu la venirea acestuia la mănăstirea Văratic... Aflând că Sorin este la Văratec dna Bușulenga a dat o masă cu mulți oaspeți în cinstea revederii lor, prilej cu care a ținut să-și motiveze atitudinea față de Dinu Pillat
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
G. Călinescu” al cărui membru era și Dinu Pillat; discursul de bun venit în cinstea președintelui Ion Iliescu la venirea acestuia la mănăstirea Văratic... Aflând că Sorin este la Văratec dna Bușulenga a dat o masă cu mulți oaspeți în cinstea revederii lor, prilej cu care a ținut să-și motiveze atitudinea față de Dinu Pillat. - Pasiunea și studiul intens în Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate la lumină comori nebănuite de cultură și gândire. Domnia sa, considera că
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
nu din pricina vreunui nor prevestitor de furtună ci, pentru că apăruți de nicăieri, mii de fluturi gingași, îmbrăcați în cele mai frumoase haine de sărbătoare, aveau să ducă cămașa Primăverii, pregătind-o pentru serbare, ce natura toată o va da în cinstea ei. Păsările călătoare, s-au mai potolit; zarva a încetat, dar nu de tot căci, ici colo se mai zăreau câte o pupăză și un pițigoi, sau o turturică și un lăstun, certându-se pe câte un pai, bun pentru
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]