3,731 matches
-
și talent. La București, bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale ale neamului românesc! Ne nedumerește insistența cu care țineți să ne lăsați drept învățătură următoarele cuvinte: ,Amintim vajnicilor colegi anticomuniști că mari personalități ale culturii universale cum ar fi Șolohov, Sartre, Aragon, Picasso
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale ale neamului românesc! Ne nedumerește insistența cu care țineți să ne lăsați drept învățătură următoarele cuvinte: ,Amintim vajnicilor colegi anticomuniști că mari personalități ale culturii universale cum ar fi Șolohov, Sartre, Aragon, Picasso, Neruda, Ritsos, ca să nominalizăm
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
vechi și noi? câți au recunoscut - fie și voalat - că totuși niște oameni au murit pe câmpurile lor pentru că bunicii săi să facă averi imense, câți au recunoscut că Morometii nu s-ar fi putut scrie dacă străbunicii lor erau cinstiți? De ce nu se deplânge la România Te Iubesc soarta țărânilor români din sec XV încoace? De ce vorbim numai de boieri dar de cei care au fost asupriți, umiliți, batjocoriți nu se spune nimic? Cam atât am avut de spus. Obsev
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
o cetate este pedepsită". A filosofa înseamnă a-nvăța să mori". "Poruncile divine se cer judecate cu reținere". "Cum același lucru ne provoacă și râsul și plânsul". Toate lucrurile la vremea lor". "Despre ceea ce este folositor și despre ceea ce este cinstit" în fond, optimiste (în ciuda permanentei contemplări a morții - moartea fiind pentru Montaigne țelul spre care toți înaintează pe diferite căi și care dă măsura fericirii), Eseurile sunt un sprijin real pentru cei care, vorba proverbului grecesc, se frământă din cauza părerilor
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
urmări și ele în primul rând păstrarea bunăvoinței divine pentru o strânsă colaborare în treburile domniei - cel mai important, care se află chiar în primele rînduri ale cărții sună așa: "iubitul mieu fiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeul cel mare și bun și milostiv și ziditoriul nostru cel înțelept, și zioa și noapte și în tot ceasul și în tot locul". Principalul reazem al domnului, în judecăți, diplomație, războaie etc. este reculegerea
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
turnulețe de pe la Strehaia sau din Banat. Chestiunea e că acei cinci sute de mii de dolari sunt, în România, o sumă de domeniul fantasticului. Ori poate dl Voicu îi vede drept viitor guvernanți ai României pe extratereștri? Dacă ai fost cinstit, cum să fi adunat această sumă? în plus, nu există o limită a îmbogățirii în sus, după cum nu există una a sărăcirii în jos. Am mari dubii că un "geniu" care a știut să adune câteva sute de mii de
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
vadă care este adevărul a luat partea celui de-al doilea pentru simplul motiv că era țăran. E absurd ca un copil să își fixeze în minte șablonul: "toți negustorii sunt grași și hoți și agresivi iar toți țăranii sunt cinstiți și muncitori și umiliți de primii" ? Mai degrabă era potrivit să i se povestească acelui copil care citește acest text despre "ocaua lui Cuza", o imagine simbol pentru dreapta măsură. Or, din pagina manualului lipsește exact referința la elementul obiectiv
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
cu eroii de odinioară pe care i-a văzut căzând în crunta bătălie: ,, În fruntea mesei stau cu mirt pe tâmple, dar dorm de mult sub zidurile Troii. Mesenii râd și cupa lor se umple, eu beau cu morții și cinstesc strigoii. Eu am rămas sub zidurile Troii și cu tovarășii mei morți pe fundul mării''. Revenirea în timp este obsedantă; chiar și atunci când a sosit înapoi la Penelopa după mulți ani de la acea Troie contemporană lui, Aiudul (,,Aiudule, Aiudule,/ temniță
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
pe ai noștri, iar cealaltă - pe nemți. Datorită numeroaselor magazii și anexe, curtea noastră avea o mulțime de cotloane, numai bune pentru ambuscade. Băieții mai mari vânau porumbei, îi schimbau între ei, mai furau de la alții, și, în taină, se cinsteau cu votcă în hulubăriile lor. Serile se adunau pe grupuri în fața porților, uneori și cu ghitarele. Aproape toți se ocupau, într-un fel sau altul, de furtișaguri și atmosfera acestei vieți era în întregime pătrunsă de un iz infracțional. După cât
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
nu te închini idolilor artistici care încă nu s-au așezat cum se cuvine, că răzbunarea artei verificate poate fi necruțătoare, 4. să nu iei numele artei în deșert, căci ea nu-l va lăsa nepedepsit pe cel necugetat, 5. cinstește-i pe maeștrii tăi ca pe tine însuți și prețuiește-ți munca mai presus decît orice, 6. să nu ucizi frumusețea confortabilă a artei, 7. să nu fii desfrînat cînd ești în fața pînzei sau a pietrei, 8. să nu furi
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
ani, după ce a încântat atâtea generații de români. Al doilea caz evocat, marele Ștefan Mihăilescu-Brăila, a ajuns, în regimul prosperității și democrației de tranziție, să vândă ziare la stația de metrou Eroilor - frumoasă, involuntară, cinică formulă prin care românii îi cinstesc pe cei mai buni dintre ei, pe eroii - nu-i așa? -, ai neamului! Cornel Nistorescu a ales doar două exemple, dintr-o multitudine. Nu e cazul să sporesc umilința atâtor oameni citându-le numele într-un context atât de înspăimântător
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
românească sună strident în limba lui Montale. Din fericire, nu este cazul celor trei compoziții lirice, figurînd în juxtă în volumul Poeții melancoliei. Cît de nepotrivit ar fi sunat Dall'avventura di essere onesto pentru "Din aventura de a fi cinstit", primul vers din "întoarcere", deși semantic și sintactic ar fi hipercorect, față de versiunea aleasă de tălmăcitorii italieni Dall'aventura di chi resta onesto (prin retroversiune ar fi "din aventura celui ce rămîne cinstit"). Exemplele s-ar putea înmulți, la nivel
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
Cu prilejul acestui interviu, d. Mihăilescu a făcut și istoria sau mai bine zis cronologia poreclei sale: "eu m-am pomenit cu tot apelativul ăsta nenorocit din neatenție. El a apărut în ADEVĂRUL, în ianuarie, într-un editorial. Ca să fiu cinstit, soția mi-a spus " Nu le lăsa așa, domnule...". A mai apărut o dată, după o lună, la aceeași persoană, și n-am făcut nimic. Apoi s-a preluat în CURENTUL o dată și apoi în Le Monde. Culmea e că n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
că nu va fi susținut de "bătrînii" din PRM în eventualitatea unei condamnări, vrea să-i radicalizeze pe tineri? Dacă Parchetul General nu știe despre ce e vorba, poate consulta nr. 2571 din JURNALUL NAȚIONAL, articolul cu titlul PRM a cinstit în public memoria lui Antonescu. * În vreme ce acești cîțiva tineri peremiști fac jocul lui CVTudor, se pare că volumul scos de Sever Meșca și Ilie Neacșu despre fostul lor șef de partid se bucură de mare succes printre membrii actuali ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
din viață, în Spania și Marea Britanie, două genii ale literaturii universale: Miguel de Cervantes și William Shakespeare. Simbolic, în chip de omagiu, în anii noștri la această dată se sărbătorește Ziua Mondială a Cărții. Manifestările prin care cultura spaniolă își cinstește scriitorul emblematic au devenit tot mai numeroase și variate, cu precădere în ultimele trei decenii. Astfel, în 1975, Ministerul spaniol al Culturii a creat Premiul Cervantes, varianta hispanică a Premiului Nobel pentru literatură, care încununează opera în ansamblu a celor
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
finalul epistolei sale, că are 25 de ani, că a terminat Colegiul Universitar de institutori, specialitatea desen, că s-a decis greu să ne scrie, considerând însă că a ne scrie ar fi fost aceasta singura modalitate de a fi cinstit cu sine și singura dorință, împlinită, de a spune ceva, considerându-se Cineva, ,,nu în sensul de personalitate ci de persoană”. Ceva vibrant și curat în ton, lucru care te determină să te faci ecoul celor spuse de dânsul, grăbit
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
aceeași coroană/ de paie supusă primejdiei și același cer/ spintecat de orgolii/ Orele sale mărșăluiesc docil/ fără să mîrîie, fără să iasă din rînd/ deși o dîră de sînge se insinuează în urmă” (O zi ca celelalte). La fel sînt cinstite alte figuri morale specifice: plictisul, dezabuzarea, scepticismul: „Dar cum să rezist în fața/ Acestor rafale de plictis și/ Surpare?” (Cuvintele ș3ț). Ca și: „Acum pot spune: sînt ostenit/ Tot mai străină-mi pare urma/ Pașilor, cresc semne de-ntrebare” (Tu treci
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
că ziariștii care transmit din acele zone au cîteva handicapuri majore: cenzura militară, imposibilitatea de a acoperi întregul perimetru al frontului și nu în ultimul rînd imposibilitatea verificării informațiilor "aruncate" de combatanți. În transmisiile de acolo am considerat că este cinstit să vorbesc telespectatorilor despre aceste probleme. Cine ar fi putut cunoaște starea de spirit a irakienilor cînd contactul nostru cu populația civilă era întotdeauna mijlocit de oameni care lucrau pentru aparatul de propagandă irakian. Chiar dacă Petrișor nu știa arabă, știa
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
numele lui Carol se pronunța în șoaptă, la ureche. Parcul se numea solemn și victorios Libertății, mergeam cu școala în penibile excursii organizate ca să vizităm mausoleumul din marmură roșie ce-și etala proletara-i măreție asupra noastră, a tuturor, să cinstim memoria lui Gheorghiu-Dej și compania. Astăzi monumentul există. Gol și la propriu, și la figurat. Stă ca o relicvă care tulbură armonia și normalitatea unei societăți. Întîmplător, cînd mi-am înmormîntat un unchi acum doi ani în cimitirul Bellu militar
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
de Dumnezeu și se lasă biruiți de acestea încă de la primul atac demonic. De aceea, pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi, pentru noi toți. Să-i cinstim, așadar, cu multă cuviință pe martirii lui Hristos, care au pătimit, după pilda Fiului lui Dumnezeu, pentru ca lumea, eliberată de patimi, să fie dreaptă, și din inimă smerită să le adresăm cerere de rugăciune, zicându-le: Sfinților Mucenici, care bine
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prigoniți. Nu-i cunoaște nimeni, dar sunt osândiți. Sunt omorâți, dar dobândesc viața ... sunt înjosiți, dar sunt slăviți cu aceste înjosiri; sunt huliți, dar sunt îndreptățiȚi. Sunt ocărâți, dar binecuvântează (Mt. 5, 44; 1 Cor. 4, 12-13); sunt insultați, dar cinstesc. Fac bine, dar sunt pedepsiți ca răi; sunt pedepsiți, dar se bucură (2 Cor. 6, 9-10), ca și cum li s-ar da viață. Iudeii le poartă război ca unora de alt neam, elenii îi prigonesc; dar cei care-i urăsc nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
numești? Fericitul a spus: Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp. Proconsulul a spus: ÎȚi sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în timpurile de pe urmă pentru mântuirea noastră și spre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor care-l întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXI-a, 13-14, în PSB, vol. 53, p. 118-119) „... venind (Hristos) nevăzut în cei ce primesc luptele după lege pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Aur, Omilie de laudă la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 359) „Îngerii o înconjurau, arhanghelii toți o cinsteau, și Hristos era de față. Dacă stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la sfinți, p. 359) „Îngerii o înconjurau, arhanghelii toți o cinsteau, și Hristos era de față. Dacă stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul pentru El și a înfruntat o primejdie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, III, în vol. Predici la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]