135 matches
-
condiția modestă a confortului modern, precum și într-o îmbătrînire cochet-prematură. La bufetul sătesc nu sînt excluse, în acompaniament de țuică fiartă, discuțiile amalgamate, bunăoară despre crescătoria de melci și... Roland Barthes. E ca și cum un individ ar purta un frac peste cioareci. Poeticeasca evaziune are o constantă picanterie stilistică, o extravaganță moale ca un soi de revanșă asupra cedărilor: „Ninge peste această localitate idilică despre care/ se spune că ar avea și un telefon// cît de frumaosă este iarna la noi în
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
aurite. Purtau cămăși albe până la genunchi, care se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna Munteniei au sosit, la un semn al lui Florian a început muzica și cei o sută de călușari din jurul stâlpilor
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
apăr sărăcia și nevoile și neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
om din specia om. Și atunci or să apară maimuțe cu haine. Țăranul este omul absolut. Nae Ionescu îl concepea pe român ca pe un țăran învățat, dens de credință. Păi nu e realitate! Cum putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu poți absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și că e român autentic. Că sigur e român! Dacă eu, că taică-meu a fost popă și mama țărancă, și tot mă îndoiesc că sunt român, dar
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și că e român autentic. Că sigur e român! Dacă eu, că taică-meu a fost popă și mama țărancă, și tot mă îndoiesc că sunt român, dar de un țăran în cioareci nu trebuie să te îndoiești, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie și îi dă certificat de român... Eu mă gândesc la țăran bio-istoric. Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Fără
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
eu, că taică-meu a fost popă și mama țărancă, și tot mă îndoiesc că sunt român, dar de un țăran în cioareci nu trebuie să te îndoiești, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie și îi dă certificat de român... Eu mă gândesc la țăran bio-istoric. Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Fără cioarecii lui, aici trăiau tătarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii... Pe cioarecii lui stăm. ȚUȚEA DESPRE ȚUȚEA Eu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
nu trebuie să te îndoiești, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie și îi dă certificat de român... Eu mă gândesc la țăran bio-istoric. Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Fără cioarecii lui, aici trăiau tătarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii... Pe cioarecii lui stăm. ȚUȚEA DESPRE ȚUȚEA Eu nu sunt un om pitoresc, eu sunt un om grav. Cred că sunteți de acord că, la rangul minții mele, nu sunt pitoresc
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie și îi dă certificat de român... Eu mă gândesc la țăran bio-istoric. Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Fără cioarecii lui, aici trăiau tătarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii... Pe cioarecii lui stăm. ȚUȚEA DESPRE ȚUȚEA Eu nu sunt un om pitoresc, eu sunt un om grav. Cred că sunteți de acord că, la rangul minții mele, nu sunt pitoresc. Dar în presă apar pitoresc. Și moare de plăcere mass-media când
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în toate satele. Ei învață pe oameni să fie darnici și să se ajute între olaltă și însăși jertfesc punga, numai ca să facă bine celor nevoiași. Nu vei întâlni, ca la noi, preoți nepieptănați de luni întregi și-mbrăcați în cioareci și zeghe, de crezi că sunt geambași și nicidecum slujitori ai lui Iisus, nici de aceia care să cânte "foaie verde" și să de chiote pe la nunți și cumetrii; nici aceia care măsluiesc cărțile și fac politică, în loc să mântuiască sufletele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
le țineau, niște bricege uriașe, cu plăsele de lemn și lamele de-o jumătate de cot, pe care, înainte de a le reintroduce la locul lor, în traiste, le șterseseră grijulii cu coji de pâine și, în cele din urmă, de cioareci. Valentin ținea minte și un amănunt amuzant, când nici nu începuseră încă bine să mănânce, unul dintre oșeni descoperise în iahnia de fasole o bucățică de ață. O ridicase cu vârful furculiței, ușor rumenit la obraz, și cu o grimasă
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
boierești, mănăstirești sau răzeșești și portul reflectă această situație intermediară: unele elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni din aba, stofă de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-ar scădea prestigiul social. Foarte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mamaie împletea ceva stând pe marginea patului. Eu le-a salutat și m-am apropiat de mamaie căreia îi adusesem o ciocolată. I-am dat-o și am întrebat-o la ce lucrează, iar ea mea spus că la niște ,,cioareci,, I-am spus că nu știu ce înseamână, iar ea m-a lămurit că erau ciorapi de lână, deoarece se apropia iarna și îi înghețau picioarele de frig. M-am gândit în sinea mea că o să-i cumpăr eu o pereche de
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
satului, din stânga și din dreapta Râului Doamnei, de pe sub poalele codrilor de pe Valea lui Gheorghe, Valea Ruzii sau Valea Lupului, curg roiuri de oameni îmbrăcați în straie de sărbătoare, femeile în costume naționale cusute în război, cu marame de borangic, bărbații cu cioareci, cămăși cu poale albe, scrobite, cu veste negre de dimie și cu pălăriile rotunde și mici pe vârful capului, de ți-e mai mare dragul să-i privești. În aer, răcoare și un dulce miros de fâneață. O mierlă râde
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de sărbătoare, zărești, pe ici-colo, grupuri de bilari și țapinari, stând la taifas și punând la cale începerea sezonului de plutărit pe râul Doamnei Clara. Oameni vânjoși, ai căror mușchi se văd proeminenți prin albul imaculat al cămășilor sau al cioarecilor din dimie albă. Toată iarna au făcut șiță, cu care vor merge toamna în Vlașca, să o schimbe pe cereale. Se mai pune și de câte o nuntă, că se mai fac până la lăsatul secului, intrarea în Postul Paștelui. Se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru Cimitirul vesel de la Săpânța și Unirea din 1859, pentru Coandă și Antipa și pentru mielul ce
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
după ieșirea din șut re(de)veneau la îndeletnicirea ce le-au dat-o dumnezeu;cea de țăran. Amintesc asta din cauza că nea Petre făcea notă discordanta printre ortaci.Se prezența la șut primul, intră în vestiar, isi dădea jos cioarecii, cămașă lungă după ce a desbracinat-o de chimir, apoi îmbracă tacticos salopetele negre de cărbune, măi trăgea o dușca din clondirul cu rachiu, de care nu se despărțea niciodată, dar fără a abuză,doar așa, să-și facă curaj, bagă sticlă
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
mai avantajă încă un lucru, si babă lui, tata Roza suferea de aceeasi fudulie. Îmi amintesc că ieri, dumineca, cănd coborau în sat la biserică, tare ferchezuiți că orice țăran care-și respectă obârșia în nelipsitele costume populare, el cu :cioareci, cu, cămașă lăsată peste ei, împodobita cu râuri de motive naționale, încinsă la mijloc de un chimir lat din piele groasă, țintuit în capse de arama, cu vestă neagră fără mâneci, confecționata din dimie țesuta în război, cu pălărioara ciobăneasca
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din postav alb, țesut în război, cămașă albă, cu șâre (cusături cu flori) la mâneci, cheptar din piele neagră, cu flori cusute, deschis pe-o parte, colop (pălărioară cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
loc fiind cel mai vizibil pentru ochiul soacrei. S-a apucat să frece în rând cu ei, de această dată cântând cu veselie : „ de când n-am mai fost la oi, durlu du du, durlu du du..... n-am mai purtat cioareci noi ! durlu du du, durlu du du..... ” Dedicația „ muzicală ” repetată în nenumărate rânduri, înveselindu-i de fiecare dată pe subordonații fruntașului și nu numai pe ei, l-a determinat pe acesta să-i poarte ranchiună până în ultima clipă de armată
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
tuns, că luni mă face pionier. - Da’ de ce te face? - Pentru că învăț bine șî am note mari, moșule! Moșu’ a uitat să mă mai întrebe ce e aia „pioner”, pentru că, între timp, își trăsese de pe el cămașa lungă, își „lăpădase” cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]