135 matches
-
că în limba noastră nu doar că sugerează, dar chiar induce verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri de “a trata”, ci el dobândește sensul profund uman de a-l cinsti pe semenul interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452593871.html [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
aurite. Purtau cămăși albe până la genunchi, care se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna Munteniei au sosit, la un semn al lui Florian a început muzica și cei o sută de călușari din jurul stâlpilor
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
Plai, si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit până-n Paști cu câteva dzâle, tatuțu până-n Creciun. Ș-
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Panteră etc. De ce se nasc munții? Poate pentru a ne oferi, prin nașterea lor, cel mai fascinant spectacol pirocastic, era să zic pirotehnic, erupția vulcanilor, restaurarea faliilor, - râurile își schimbă matca, oceanele se zbat în vâltoarea unde se bate dimia cioarecilor ... Suntem o verigă din lanțul trofic și o monadă din universalitatea vieții veșnice. Continuitatea este certitudine indiferent de ce spun falșii profeți ai zilei. Doar că nimic nu este bătut în cuie, totul este mișcare, așa ca volutele ADN- ului, spirale
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
târziu pe schimnicii de la mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu așa
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Cămașa despicată un pic la gât are pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva Țăran se află și fețe de masă, ștergare pentru coșul cu care se merge la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mamaie împletea ceva stând pe marginea patului. Eu le-a salutat și m-am apropiat de mamaie căreia îi adusesem o ciocolată. I-am dat-o și am întrebat-o la ce lucrează, iar ea mea spus că la niște ,,cioareci,, I-am spus că nu știu ce înseamână, iar ea m-a lămurit că erau ciorapi de lână, deoarece se apropia iarna și îi înghețau picioarele de frig. M-am gândit în sinea mea că o să-i cumpăr eu o pereche de
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gazda_mea_coca.html [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf.
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
strimțĭ de dimie. V. bernevecĭ, ceacșirĭ, poturĭ. • Sursa: Scriban (1939) | Definiții din dicționare specializate. Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor: cioáreci, s.m., pl. - Pantaloni de lâna ce se poartă iarnă: „Zină, oaie, zină, / Că din lână ta / Cioareci noi mi-oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens poetul Ovidiu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Apoi intră în casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
nepervertit de snobism și urbanism), motiv pentru care mărturisitorul Petre Țuțea credea cu tărie că statul român se sprijină pe ciorecii țăranului său. Iată dovada că lucrurile stau în acest chip: Astăzi țăranii s-au împuținat și nu mai poartă cioareci, așa că statul român se clatină pe nesigurele fundamente ale cosmopolitismului! 2) Este limpede pentru orice om cu scaun la cap că noțiunea de cetățean, fiind una de natură socio-umanitară, vizează componenta formală a civilizației (ești făcut cetățean sau primești cetățenia
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
loc fiind cel mai vizibil pentru ochiul soacrei. S-a apucat să frece în rând cu ei, de această dată cântând cu veselie : „ de când n-am mai fost la oi, durlu du du, durlu du du..... n-am mai purtat cioareci noi ! durlu du du, durlu du du..... ” Dedicația „ muzicală ” repetată în nenumărate rânduri, înveselindu-i de fiecare dată pe subordonații fruntașului și nu numai pe ei, l-a determinat pe acesta să-i poarte ranchiună până în ultima clipă de armată
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476869261.html [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
era culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică era om în putere deși cam peticit și cu arătul șters. Îl cunoștea-ntreg satul și de atunci e-n mintea mea un sărman cu cioareci, cămeșă și suman, pe cap cu-o pălărie neagră-n mototol. Mereu era pus pe șotii pentru-o cinste de cârcală ... Avea o voce clară, puternică și joasă, neîntrecută-n chiuit ... Când îl întâlneam mai răzlețit de lume ne adunam
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru Cimitirul vesel de la Săpânța și Unirea din 1859, pentru Coandă și Antipa și pentru mielul ce
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
școală, m-am întâlnit cu un om din Ugra, care mi-a dat „bună ziua”. Se numea Galati Emerich și învățase românește în timpul războiului. Un amănunt: portul bărbaților și al femeilor din Ugra era foarte asemănător cu cel din Rucărul nostru (cioareci și cămașă albă, ie și fotă) însă fără râuri, alt model, costume mai simple. Ocupația lor era munca la pădure, aici fiind regiune de munte ca și la Rucăr, composesorat, adică obște. Am trimis un copil după Galati Emerich. A
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Dascal_printre_unguri_.html [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
le țineau, niște bricege uriașe, cu plăsele de lemn și lamele de-o jumătate de cot, pe care, înainte de a le reintroduce la locul lor, în traiste, le șterseseră grijulii cu coji de pâine și, în cele din urmă, de cioareci. Valentin ținea minte și un amănunt amuzant, când nici nu începuseră încă bine să mănânce, unul dintre oșeni descoperise în iahnia de fasole o bucățică de ață. O ridicase cu vârful furculiței, ușor rumenit la obraz, și cu o grimasă
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1472807659.html [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
după ieșirea din șut re(de)veneau la îndeletnicirea ce le-au dat-o dumnezeu;cea de țăran. Amintesc asta din cauza că nea Petre făcea notă discordanta printre ortaci.Se prezența la șut primul, intră în vestiar, isi dădea jos cioarecii, cămașă lungă după ce a desbracinat-o de chimir, apoi îmbracă tacticos salopetele negre de cărbune, măi trăgea o dușca din clondirul cu rachiu, de care nu se despărțea niciodată, dar fără a abuză,doar așa, să-și facă curaj, bagă sticlă
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
mai avantajă încă un lucru, si babă lui, tata Roza suferea de aceeasi fudulie. Îmi amintesc că ieri, dumineca, cănd coborau în sat la biserică, tare ferchezuiți că orice țăran care-și respectă obârșia în nelipsitele costume populare, el cu :cioareci, cu, cămașă lăsată peste ei, împodobita cu râuri de motive naționale, încinsă la mijloc de un chimir lat din piele groasă, țintuit în capse de arama, cu vestă neagră fără mâneci, confecționata din dimie țesuta în război, cu pălărioara ciobăneasca
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
satului, din stânga și din dreapta Râului Doamnei, de pe sub poalele codrilor de pe Valea lui Gheorghe, Valea Ruzii sau Valea Lupului, curg roiuri de oameni îmbrăcați în straie de sărbătoare, femeile în costume naționale cusute în război, cu marame de borangic, bărbații cu cioareci, cămăși cu poale albe, scrobite, cu veste negre de dimie și cu pălăriile rotunde și mici pe vârful capului, de ți-e mai mare dragul să-i privești. În aer, răcoare și un dulce miros de fâneață. O mierlă râde
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]