485 matches
-
măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale, spre mine. Norocul meu a fost că, în ultima clipă, acel buștean s-a oprit într-o cioată. Slavă Domnului! Am avut noroc! De-atunci mi-a fost interzis să stau mai la vale de drujbistul care tăia. Veni vremea inventarului de bușteni din parchet. Operațiunea asta era foarte importantă, atât pentru maestru de parchet, cât și pentru
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
de nori și cioburi de cer albastru. Voiam pentru el o educatoare care știe că oamenii sunt arbori ce țes pe sub pământ rădăcini tari, chiar în locul în care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței lor finite, într-o lume cu nesfârșite patimi și trecătoare amăgiri. Voiam pentru Maximilian să aibă norocul copiilor de la grupa educatoarei Nicoleta Pascaru
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
acele așa zise ,,aventuri”! Pe colegi îi interesau mai mult cum se jucau copiii ciurdari! Auziseră că la oraș erau jocuri deosebite față de cele de la sat. Dar nu acesta era adevărul. Copii ciurdei chiar dacă erau de la oraș se jucau identic. Cioata era cunoscută, fiindcă fusese adusă tot de la sate. În ce consta jocul? Trebuia neapărat ca cineva să aibă un briceag. Se stabileau regulile de joc, adică cât trebuia să fie cioata de mare și distanțele ce trebuiau parcurse. Ce era
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
Copii ciurdei chiar dacă erau de la oraș se jucau identic. Cioata era cunoscută, fiindcă fusese adusă tot de la sate. În ce consta jocul? Trebuia neapărat ca cineva să aibă un briceag. Se stabileau regulile de joc, adică cât trebuia să fie cioata de mare și distanțele ce trebuiau parcurse. Ce era cioata? Era un fel de băț ascuțit la un cap și bătut în pământ și care trebuia scos cu dinții de cel care ajungea ultimul la limita stabilită la începutul jocului
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
era cunoscută, fiindcă fusese adusă tot de la sate. În ce consta jocul? Trebuia neapărat ca cineva să aibă un briceag. Se stabileau regulile de joc, adică cât trebuia să fie cioata de mare și distanțele ce trebuiau parcurse. Ce era cioata? Era un fel de băț ascuțit la un cap și bătut în pământ și care trebuia scos cu dinții de cel care ajungea ultimul la limita stabilită la începutul jocului. Cei mai mari aduceau cioata pregătită de acasă. Aceasta avea
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
ce trebuiau parcurse. Ce era cioata? Era un fel de băț ascuțit la un cap și bătut în pământ și care trebuia scos cu dinții de cel care ajungea ultimul la limita stabilită la începutul jocului. Cei mai mari aduceau cioata pregătită de acasă. Aceasta avea mai multe crenguțe laterale și odată bătută în pământ era destul de greu de scos. Mai era un fel de concurs de aruncarea potcoavelor. Dacă voiai să participi trebuia să ai potcoavă! Dacă nu erai destul de
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
mai frumos împletit și cel mai pocnitor era premiat. În ce consta premiul? Câștigătorul avea dreptul să fie servit în săptămâna următoare de către învinși, adică să i se păzească vitele, primea o potcoavă pe care o pierdea sau nu scotea cioata când pierdea! Poveștile din serile de internat erau întrerupte frecvent fie de pedagogi, de paznicul de serviciu sau chiar de cadrele didactice. Când Beldie le-a povestit de botele crestate de Grapă, mulți au fost interesați să știe cum se
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
zori până seara târziu, tocmai la Putna! Atunci i-a trăsnit o idee genială în minte. Cărbune nu exista chiar aproape de casa lor? Doară el păștea oile în fiecare primăvară în vale, lângă huciul din pârâu, știa o mulțime de cioate arse. Ce-ar fi să adune niște cărbune de pe acolo, să nu mai bată degeaba drumul peste munți și păduri. Da, dar trebuia să stea ascuns undeva pe lângă pârâu toată ziua, și să nu care cumva să-l vadă careva
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
Îi plăcea grozav să vadă ouă mici de pestrițe. Dar cel mai mult îi plăcea să vadă puișorii mici, golași, cu ciocuri mari, galbene, doar cu pufușor în loc de pene. Încet-încet, veni și seara. Adună în sticlă niște cărbune de la o cioată proaspăt arsă, adăugă apă în sticlă, să aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai așteptă să se întunece de-a binelea. Când stelele răsăriră pe cer, se ridică din ascunzișul lui și porni fără grabă
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
citit-o, dintre cei cocoțați pe crengile din vârf. A mai tunat Luceafărul Eminescu din Veșnicia lui: „ce-ați făcut cu râul și ramul țării?” Ăăă...m-am bâlbâit, este adevărat că am ciopârțit tot ramul, de-au rămas numai cioatele de el, dar noi îl ținem tot de prieten, așa ciuntit cum e. I-am promis că îl vom reface, cum era pe vremea ta. Iar, râul...păi...pe acesta, l-am...cam murdărit cu gunoaie, peturi, uneori l-am
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
Își plimbă visele prin parc. Pe-aleile pustii trec văduvi Înalții plopi ce nu au soț Sub arșița ce sapă-n măduvi Tăceri ca urmele de glonț. Pe drumul orelor ratate Cu glezne-n iarbă, sângerând, Trec îngerii cu biete cioate De aripi moarte, fluturând. Cu foamea dorului te caut Pe tine, îngere de lut, Și mușc cu sunete de flaut Din trupul tău câte-un sărut Și-ți dau din stoc, nelimitate, Aripi de îngeri scoase vrac Să trecem în
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_vanghele_poeme_visul_licornului_ion_vanghele_1327735051.html [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste câmp de-a dreptul Dus ca vântu-i, rupt de șale. La o vreme stă pe-o cioată Ca puterea să-și adune. În zări pruncii-și pierd răbdarea: „Hai odată, Moș Crăciune!” Se ridică moșnegește, Sacu-n spate iar îl pune; Un ecou în vânt răsună: „Hai odată, Moș Crăciune!” Referință Bibliografică: HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! / Gheorghe Vicol
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1450872619.html [Corola-blog/BlogPost/340306_a_341635]
-
fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu pietre scumpe. Unii din ei aveau lănci aurite cu vârfuri de argint. Sălciile, încărcate cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa îi văzuse el într-o poză din
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu pietre scumpe. Unii din ei aveau lănci aurite cu vârfuri de argint. Sălciile, încărcate cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa îi văzuse el într-o poză din
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
viață durerea ne seacă. Strălucește în soare a codrului rană Nu-i nimeni progromul să-nfrunte A bătrânilor codri nemeritată prigoană, Nu-i nimeni să vadă, nu-i nimeni s-asculte. Cum rana de-acuma ajunsă-i la os , Prin cioate durerea-n pământ se răsfrânge, Nu-i viforul iernii ce suflă câinios, Ce la Țebea prieteni Iancu ne plânge. Referință Bibliografică: Acasă la Iancu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_la_iancu.html [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
prigonitoare, politicianiste, ca un mare fluviu învolburat așa cum îl definea în stilul său filosoful Constantin Noica pe orgoliosul naționalist profesor Iorga: „... e ca Dunărea, spală malurile și poartă tot: case, nămolul fertil, pomi cu crăcile în sus, câini morți, unguri, cioate...” (Aurel Ion Brumaru, Sfântul Petre Țuțea și Proiectul, articol apărut în Petre Țuțea în Conștiința Contemporanilor săi. Articole, Evocări, Eseuri-Crestomație de Gabriel Stănescu. Ed. Criterion, București-2010, p. 52) Autorul, prin mesajul său profetic ne aduce în pridvorul paradoxal al unei
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
să vadă un cal înhămat, rumegând niște fân, lângă o sanie pentru cărat lemne. Ceva mai la deal, zări doi țărani care retezau de zor trunchiurile unor fagi uscați, pe care-l doborâră la pământ cu topoare. Lăsară însă niște cioate înalte, cât ei de înalte, spaima pădurarilor, exact cum nu trebuia să se întâmple. Pădurarul urcă printre lăstărișul de fag, ceva mai sus, până ajunsese chiar deasupra locului unde țăranii își vedeau de îndeletnicirea lor. - Hei, voi!!... Ce faceți acolo
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
-au în codru haiducii cu plete sub cușme de miei, lăsând pe bogați ca năucii și fără vreo haină pe ei. Venit-au și furi c-o secure, luat-au câțiva dintre noi, dar ce-nseamnă, dintr-o pădure, o cioată, un trunchi, poate doi? Plecat-au, cu toții, în hume, iar noi, cei cu ramuri în vânt, mai facem, cât suntem pe lume, pe munții din țară, veșmânt. Dar lumea se schimbă și teama a pus stăpânire pe noi, căci țara
SPUNE NU! de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1491476006.html [Corola-blog/BlogPost/383517_a_384846]
-
trecut a fost cosită, mutată în clăi, mâncată de vite... Mi-e teamă că vara nu va mai veni iar vitele vor suferi de foame dacă nu vor vrea cumva să mânânce cetină din pădure. Disting destul de clar prin întuneric cioatele arse ale fagilor în jurul cărora în toamnă stăteau, înveliți în sumane, câțiva copii și o bătrânică, cu cartofii puși pe jăratec, încălzindu-se la foc și păzind vitele și oile. Bătrânica aceea murise în iarnă, a găsit-o o nepoată
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
bătran. Sunt mulți ani de când a murit și el. A venit de tânăr pe aceste meleaguri, a tăiat câțiva copaci, și-a făcut o casă micuță din trunchiuri de lemn încheiate la muchii. Singur și-a tăiat copacii, a ars cioatele, a scos rădăcinile din pământ și și-a făcut o poiană și un mic ogor în jurul casei. Avea copii, însă aceștia, făcându-se mari, au plecat în lumea largă. Iar femeia îi murise demult de tifos încât omul, rămas singur
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
înmulțite legi totuși - Mântuirea știu că nu e zvon! osânda-mi se cântă prin copaci de rai începutul lumii a-ngânat-o-ntâi: păcatele toate sunt pe mine strai vin la Hrist să-mi fie - iarăși - căpătâi! mă târăsc pe coate - picioarele-mi cioate sângele îmi strigă Numele din Cer: am trecut prin viață - biruit-am zloate nu mă mai spăimântă niciun temnicer! ...îngeri - Doamne - iarăși - prispa-Ți înlumină: știu că-Ți scaperi lacrimi în biata mea tină... *** Adrian Botez Referință Bibliografică: Rost ascuns
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
și-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare. O caut peste tot, am fost și-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poartă nu e zăvorâta, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: "Vine? La anul, cred
SINGURA MEA AVERE ( ROMANIA) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Singura_mea_avere_romania_cristian_gabriel_groman_1328187306.html [Corola-blog/BlogPost/347073_a_348402]
-
Curând pleca-vom poate spre Domnul în vecie, Și toate-n urma noastră aici vor rămânea, Copiii poate-or plânge și poate-or vrea să vie... Și trist intră pe ușa ce greu se deschidea. Luă din tinda mică o cioată noduroasă Ca viața lui de aspră, de lungă și de rea, În sobă o va pune, pe horn fumul să iasă, Să fie cald în casă, să uite viața grea. Și-intră bătrânu-n casă slăbit și obosit... Gândindu-se cu
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1483811640.html [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
și-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare. O caut peste tot, am fost și-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: „Vine? La anul, cred
SINGURA MEA AVERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/N_ati_vazut_cumva_o_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/355337_a_356666]
-
de către deținătorii sau posesorii terenurilor cu vegetație forestiera necuprinse în amenajamente silvice de arbori nemarcați de organele silvice; ... l) scoaterea din rădăcini sau ridicarea din pădure, fără aprobarea organizației socialiste în a cărei administrare sau folosință se află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi de exploatare; m) culegerea sau recoltarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134761_a_136090]