672 matches
-
tocmai zugrăvise). Noi, amabili și săritori, am zis să nu ratăm momentul: “Veniți la noi. Nici o problemă. La noi încă se văruiește...”. Toate bune și frumoase. Dar nu vii la mine în casa să-mi redecorezi dormitorul, să-mi stressezi ciobănescul și să nu mă lași să mă duc la baie, că tocmai ți-a venit ție cheful să borăști în chiuvetă. Poate la d-l Tăriceanu acasă așa se procedează. Dar la noi acasă, în București, nu mi se pare
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
la cel mai mic detaliu al formelor și nuanțelor, București nicăieri este un atac dur asupra conștiințelor, asupra eului laș și nepăsător al fiecăruia dintre noi. Creatorii spectacolului, neconvențional pînă în măduva oaselor, construiesc o structură pe fundalul unui fluier ciobănesc și mioritic mînuit de Iureș bazată pe cuvînt și pe imagini, care ar trebui să fie sursa unui cutremur interior. Sînt multe voci în spectacol, este o polifonie a discursurilor: un text-pamflet al lui Tudor Arghezi din 1956, textul dur
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
și internaționale. în perioada 18-25 septembrie a.c., Evgheni Rein se va afla în România ca invitat al U.S.R. la Festivalul Internațional al Scriitorilor de la Neptun. JIM "Bătrinul vagabond la Addis Abeba" N. Gumilev Bătrîne vagabond din Koktebel, aproape pur sînge ciobănesc, de unsprezece ani, tu, cîine devotat, stai tolănit la picioarele mele, nepăsător la tot ce se petrece la televizor, ca și la forfoteala agitată a verandei. în cutia groaznică - semifinala de fotbal, la masă - ultimele bîrfe - pe care tu nu
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
cu bucurie sau din obișnuință: urma să-ți scot zgarda. Umflîndu-ți pieptul plin de forță apăreai pe verandă. "Jim, te strigau, Jimy, Jimik!" Lucrul acesta te încînta peste măsură. însă principala ta calitate era demnitatea. ...Vizitatorii vin și pleacă, dar ciobănescul german rămîne. An de an, oaspeții se întorceau, an de an discutau oaspeții: beau , bere ceai, lapte și votcă; mereu repetau cuvinte hazlii: "mondriani", "shagall", "evtușenco", "kabacov", "sapghir", "savitski�", "brodski", "jekson pollak", "veve nabokov", "limonov" și din nou - "noi am
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
șobolan și se dedau la un concubinaj compromițător pentru ambele specii; o pisică se linge afectuos pe bot cu un terier; o leoaică scâncește de plăcere la atingerea delicată a unui pui de antilopă, iar lupul, după ce a alungat toți ciobăneștii germani și vreo duzină de javre carpatin-maidaneze dimprejurul stânii, a devenit cel mai vajnic și respectat apărător al turmei de oi; deja este clasică împerecherea dintre cal și măgar de unde a rezultat catârul, după cum spun legendele; țapul a dat-o
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
asprime nu tocmai părintească unor sinistrați în ochii cărora abia mai pâlpâie o luminiță de speranță: -Ce vreți să facem? Să ridicăm un hotel acum? Se vede pe fața domniei sale că e iritat, și are dreptate: păi, ce, bănățenii sunt ciobănești germani să li se construiască hoteluri ? Asta e culmea! Cu ce bani, din moment ce numai pentru Barul de la Palatul Parlamentului s-au cheltuit 47 de miliarde de lei ? Hî ? Panoramare: apă tulbure și amenințătoare cât vezi cu ochii. Și un câine
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
deznădejdea, ci o resemnare-muțenie, în fața unei forțe împotriva căreia nu au cum și cu ce arme să lupte... Cine știe numărul exact al oamenilor și animalelor rămase fără adăpost, în ochii cărora se citește spaima de moarte ? Un câine, un "Ciobănesc" uriaș, se lasă purtat pe brațe către platforma unei remorci; un cocoș - paradoxul paradoxurilor - stă pe un acoperiș de casă, inundată până la jumătatea ferestrelor, și cântă. Poate strigă după ajutor, poate cheamă zorile unui cer albastru, fără urgia ploilor, poate
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat În țărână. Și fiindcă venise noaptea și datoria era Împlinită, s-a Întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
sportivă U. T.T. -Textila. Aici, începând de la ora 10, crescători și deținători de exemplare canine de rasă vor concura pentru decernarea titlului de „Câine Apt Campion“, alături de timișoreni întrecându-se participanți din întreaga țară. Vom putea admira din nou de la ciobănești românești, germani sau caucazieni până la pudeli sau teckeli și de la Saint-Bernard la Shar-pei. Cei care doresc să participe la întrecere se mai pot înscrie în ziua expoziției, achitând taxa de 250 000 de lei pentru primul câine și câte 200
Agenda2003-35-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281396_a_282725]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Ciobăneștii românești - mai europeni decât stăpânii lor Cele trei rase naționale sunt la un pas de omologare De sute de ani, stau alături de ciobanul român, apărându-i turmele și, de multe ori, chiar viața. Ce au primit în schimb? Deseori prea
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
omologare De sute de ani, stau alături de ciobanul român, apărându-i turmele și, de multe ori, chiar viața. Ce au primit în schimb? Deseori prea puțin față de ceea ce meritau. Alteori, mai mult decât puteau suporta. Ei sunt ceea ce generic denumim Ciobănești Românești. Ce am avea noi de câștigat dacă aceste rase ar fi omologate? Evident, un plus de mândrie națională. Ce ar avea ei, câinii, de câștigat, este greu de spus. Îi vom iubi oare mai mult dacă vor fi rase
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
câinii, de câștigat, este greu de spus. Îi vom iubi oare mai mult dacă vor fi rase recunoscute și omologate internațional? Îi vor trata stăpânii lor cu mai mult respect? Nu ne rămâne decât să sperăm. Necesitatea omologării acelor câini ciobănești care reprezentau, prin omogenitatea caracterelor, o rasă - desigur, în forma sa primară -, dar care trebuia să fie în același timp reprezentativă pentru întreg teritoriul românesc, a fost înțeleasă de crescătorii noștri încă din anii ’20 ai secolului trecut. „Revista științelor
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
înțeleasă de crescătorii noștri încă din anii ’20 ai secolului trecut. „Revista științelor veterinare“ din februarie 1934 semnala eforturile depuse încă din 1928 de „Societatea pentru Îmbunătățirea Rasei Canine din România“, care încerca „să trezească interesul marelui public asupra câinelui ciobănesc românesc“. Fiind considerată o problemă suficient de importantă și de către Institutul Național Zootehnic, acesta își înscria în program, începând cu anul 1931, „Crearea câinelui nostru ciobănesc național“. Preocuparea pentru promovarea rasei cunoaște o relativă stagnare în urma evenimentelor social-politice din anii
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
înscria în program, începând cu anul 1931, „Crearea câinelui nostru ciobănesc național“. Preocuparea pentru promovarea rasei cunoaște o relativă stagnare în urma evenimentelor social-politice din anii 1940-1960. Și asta până în 1974, când, în cadrul „Expo AVIROM ’74“, sunt prezentate patru exemplare de ciobănești românești proveniți din județul Suceava, nefiind însă nominalizate ca aparținând unei rase anume. În această perioadă se cristalizează și opinia că marea categorie a câinilor ciobănești românești reprezintă o singură rasă, în cadrul căreia se disting două varietăți, denumite Carpatin și
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Și asta până în 1974, când, în cadrul „Expo AVIROM ’74“, sunt prezentate patru exemplare de ciobănești românești proveniți din județul Suceava, nefiind însă nominalizate ca aparținând unei rase anume. În această perioadă se cristalizează și opinia că marea categorie a câinilor ciobănești românești reprezintă o singură rasă, în cadrul căreia se disting două varietăți, denumite Carpatin și Mioritic. La finele anului 1979, părerile specialiștilor aflați în fruntea chinologiei românești se divid și se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Sunt și piedici de natură „tehnică“. Karl Reisinger, vicepreședintele Federației Chinologice Internaționale, spunea în urmă cu niște ani, referindu-se la Mioritic: „Noi nu vom fi niciodată de acord să omologăm acest tip de câine, pentru că seamănă prea mult cu Ciobănescul Rusesc de Sud“. Nu este vorba de rea-voință. În chinologia mondială există de câțiva ani tendința de a se restrânge numărul de rase. O altă cauză o reprezintă selecția, care în România se face cu dificultate. Ciobănescul nu este un
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
prea mult cu Ciobănescul Rusesc de Sud“. Nu este vorba de rea-voință. În chinologia mondială există de câțiva ani tendința de a se restrânge numărul de rase. O altă cauză o reprezintă selecția, care în România se face cu dificultate. Ciobănescul nu este un câine de apartament, nu este un animal de agrement. Ciobăneștii se întâlnesc la țară, la stâne sau, în cel mai bun caz, în curtea sătenilor. Imagina- ți-vă o clipă răspunsul unui baci căruia i se explică
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
chinologia mondială există de câțiva ani tendința de a se restrânge numărul de rase. O altă cauză o reprezintă selecția, care în România se face cu dificultate. Ciobănescul nu este un câine de apartament, nu este un animal de agrement. Ciobăneștii se întâlnesc la țară, la stâne sau, în cel mai bun caz, în curtea sătenilor. Imagina- ți-vă o clipă răspunsul unui baci căruia i se explică că Ciobănescul femelă care îi păzește turma ar trebui dus la montă la
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
este un câine de apartament, nu este un animal de agrement. Ciobăneștii se întâlnesc la țară, la stâne sau, în cel mai bun caz, în curtea sătenilor. Imagina- ți-vă o clipă răspunsul unui baci căruia i se explică că Ciobănescul femelă care îi păzește turma ar trebui dus la montă la un anumit mascul, care poate fi la câteva sute de kilometri depărtare! Lipsa de unitate a crescătorilor este un alt motiv pentru care omologarea a întârziat atâta timp. Practic
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
XVIII-lea, Guvernul spaniol anula legea care interzicea exportarea oilor Merinos și turme întregi au luat drumul Rusiei. Transportul se făcea pe jos, dura aproape doi ani și nu ar fi fost posibil fără ajutorul câinilor. Fie că se foloseau Ciobăneștii Catalani, fie, după alte opinii, era vorba de o rasă germană numită Schaufpudel, acești câini, de talie medie și cu părul lung și des, au stat la originea apariției Ciobănescului Rusesc de Sud, cea mai apropiată rudă a Mioriticului românesc
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
fi fost posibil fără ajutorul câinilor. Fie că se foloseau Ciobăneștii Catalani, fie, după alte opinii, era vorba de o rasă germană numită Schaufpudel, acești câini, de talie medie și cu părul lung și des, au stat la originea apariției Ciobănescului Rusesc de Sud, cea mai apropiată rudă a Mioriticului românesc. Asemănări se regăsesc și cu Irish Wolfhoundul, răspândirea acestui tip sprijinindu-se pe argumentul istoric al migrației celților, care s-au întins din Rusia, prin regiunea balcanică, până în depărtata Irlandă
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Mioriticului românesc. Asemănări se regăsesc și cu Irish Wolfhoundul, răspândirea acestui tip sprijinindu-se pe argumentul istoric al migrației celților, care s-au întins din Rusia, prin regiunea balcanică, până în depărtata Irlandă. Carpatinii au și ei un „verișor“ prin vecini: Ciobănescul de Sarplanina. Recunoscută de FCI încă din 1939, Ciobănescul de Iliria, ulterior de Sarplanina (muntele Shara) - rasa a rămas, practic, neschimbată în zona muntoasă dintre Kosovo și Macedonia, fiind folosită de armată și poliția iugoslavă pentru pază și protecție. Decimați
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
răspândirea acestui tip sprijinindu-se pe argumentul istoric al migrației celților, care s-au întins din Rusia, prin regiunea balcanică, până în depărtata Irlandă. Carpatinii au și ei un „verișor“ prin vecini: Ciobănescul de Sarplanina. Recunoscută de FCI încă din 1939, Ciobănescul de Iliria, ulterior de Sarplanina (muntele Shara) - rasa a rămas, practic, neschimbată în zona muntoasă dintre Kosovo și Macedonia, fiind folosită de armată și poliția iugoslavă pentru pază și protecție. Decimați în timpul războiului, câinii s-au împuținat în așa măsură
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
cel mai mare număr de Mioritici din țară, cca 200 de exemplare fiind înregistrate doar în Timișoara și împrejurimi. Ce-i drept, celelalte două rase sunt mai slab reprezentate pe Bega, existând 20-25 de exemplare de Carpatin și doar 3-4 Ciobănești de Bucovina.
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
va prilejui tuturor celor interesați o nouă întâlnire cu frumusețea canină, manifestarea organizată de Asociația Chinologică Județeană Timiș nefiind însă inclusă în calendarul competițional al federației de specialitate. Dotată cu „Cupa bănățeană“, întrecerea va reuni cele mai reușite exemplare de ciobănești românești din zonă, Timișoara fiind de altfel renumită pentru „concentrația“ de Mioritici - numărul lor se ridică la circa 200. Nu este, însă, singurul subiect de atracție pentru vizitatorii care vor fi prezenți duminică, 15 iunie, începând cu ora 10, în
Agenda2003-24-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281117_a_282446]