65 matches
-
leagăn, pe urmă spune o poveste încet și trist... Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața la iaz. Nu trage peștele și stăm de vorbă. Despre întâmplarea cu baba care secera în genunchi. Despre viața lui: e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să rămînă la studii în România, să dorească o carieră didactică fiindcă se poate trăi din ea, să creadă că vor avea studii de calitate și vor fi căutați pe piața europeană și pentru altceva decît pentru căpșunărit, menaj, construcții, ciobănie și prostituție sau măcar să creadă că nu le mai cad copiii în privata insalubră și fără uși, din fundul curții școlii. Pentru spirite mai sofisticate, liberalismul și social-democrația sînt doctrine care se asociază obligatoriu cu politici de investiție în educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
profesor. Acesta din urmă i-a recomandat medierea. Nu înțelegi de ce el a reacționat așa. Tu, pur si simplu, glumeai. Crezi că nu are simțul umorului. Chiar acum o săptămână ai imitat vorbirea altui coleg, spunând că așa vorbesc numai ciobănii. Lui i s-a părut aceasta amuzant și a râs. Dacă mai aveți nevoie de situații conflictuale pentru a-i antrena pe toți copiii, puteți să folosiți sugestiile de mai jos: Un elev glumește tot timpul pe seama altuia care învață
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
de maturitate și inegalabilă între preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lățos plecînd de la sine / adîncindu-se / în mijlocul cîmpiei, / ochi cu rădăcini - / pom putrezit gătit cu vedenii” (Har). Precum la Blaga, Dumnezeu este echivalat cu o întoarcere la primordiile agreste, la un mioritism reflex. Iată ce-I relatează poetul, identificat cu o ciobănie ancestrală: „rege al sîmburilor și al gălbenușurilor/ cu aura din albii comeți. / Înviu grădini ascunse cu gîndul. Tu te pierzi în mireasmă, / eu, adormit cu capul în brațele tale / pe trupul ca o catapeteasmă / în mijlocul goliciunii de fluiere siderale” (Întunecime
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de ajutor. De ajutor nu i-a fost, căci Lupu se ținea scai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
m-au zdrobit, ș-apoi după aceea ce puteam face? Au zis că mă ucid, că-mi pun cuțitul la beregată... Am zis așa: cum a vrea Dumnezeu!... Și m-am dus după Gheorghe Timofte. Și Spataru a fugit la ciobănie, de năduf și de amar! Ei, și cu bărbatu-tău n-ai trăit bine? Ea se uită țintă în pământ acuma. Spune, Aniță, n-ai trăit bine? Te bătea? ce-și făcea? — Vă sărut dreapta, șoptește încet femeia, îmi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să le tund. Când a venit vremea să merg la școală, mă lăsa și nu mă lasă decât rar. Eram mâna lui dreaptă, căci eram singurul la părinți. N-am mai avut frați și nici surori. Și în loc de școală făceam ciobănie. Din când în când, mai ales după ce se desfăcea turma mai dădeam și eu prin clasă. Copiii strigau: A venit și Tălângă la școală!... Eram prin clasa a patra și nu știam să citesc, să scriu și să socotesc ca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
plecând, cum zic unii, unde vezi cu ochii. - Și unde ai ajuns? - Unde? Departe ca să nu fiu găsit ușor. Aflasem că în Dobrogea, în vechiul regim, erau mari proprietari de turme de oi. Și, cum v-am spus, că aveam ciobănia în sânge, am aflat despre un astfel de crescători de oi. Am ajuns la unul dintre aceștia și la angajare i-am povestit că de mic am crescut între oi și am ciobănia în sânge. El s-a uitat la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Și, cum v-am spus, că aveam ciobănia în sânge, am aflat despre un astfel de crescători de oi. Am ajuns la unul dintre aceștia și la angajare i-am povestit că de mic am crescut între oi și am ciobănia în sânge. El s-a uitat la mine, mi-a pus tot felul de întrebări de unde vin, dacă am părinți, etc. M-a angajat imediat, mai ales că unul dintre ciobanii lui se îmbolnăvise și plecase, spunându-i că nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
țăran m-a bătut tare! - Așa-ți trebe, măi cucoane, Nu te-ncepe c-un țăran Că și așa el ți-i dușman; Căci țăranul când te bate, Zaci un an și jumătate! {EminescuOpVI 235} {EminescuOpVI 236} {EminescuOpVI 237} M. CIOBĂNIE - CODRU 219 Și dac-o vei întîlni Prinde-i, drag, -a povesti. 220 Auzii, nan--, auzii, Auzii cucul cântând Și mierluța fluerînd. Eși afară și-l ascultă Să vezi pe ce cloambă cântă, Eu gândeam că-mi cântă mie Dar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dac-o vei întîlni Prinde-i, drag, -a povesti. 220 Auzii, nan--, auzii, Auzii cucul cântând Și mierluța fluerînd. Eși afară și-l ascultă Să vezi pe ce cloambă cântă, Eu gândeam că-mi cântă mie Dar el cântă - a ciobănie. 221 Crești, codrule, și te-ndeasă Numai d'o cărare-mi lasă Și-o șiruță de telechiu Să-mi semăn un pic de tenchiu. 222 Eu mă duc, codrul rămâne, Frunza plânge după mine. 223 Pădure, dragă pădure, Sufletul să ți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]