10 matches
-
doar. Cumva îmi însușesc aceste atenționări care erau necesare. Domnul primar al comunei Gheorghe BERARU mi-a amintit că am scris prea puțin despre moș Lixandru, acel veșnic cioban al satului Petia, care ca nimeni altul știa secretul stânei și ciobănitului din sat. Dar cine era acest moș Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj de legendă. Era tatăl unchiului meu Nicolae TĂNASĂ, care era căsătorit cu
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
din timpurile străbunilor noștri geto-daci, ce-și aveau turmele la păscut, pe culmile munților Parâng și Făgăraș, din Carpații de Curbură. Majoritatea celor ce s-au născut în satele din zona Loviștei, au îmbrățișat, vrând-nevrând, frumoasa dar greaua îndeletnicire a ciobănitului, moștenită dealtfel din tată-n fiu, căci era singura viabilă pe cele meleaguri, în afară de cei care mergeau la Sibiu sau la Vâlcea, să se angajeze la Căile Ferate Române. Aș putea spune că, eram cu toții, încă din timpurile de demult, o comunitate
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
Hans, Fraindonfer Iacob, Kellner Josef, Kuftner Franz, Sthanfel Josef, Staff Franci și Volf Franz. Astfel localitatea s-a dezvoltat repede în jurul fabricii, pe lângă meseriași așezându-se aici lucrătorii cu lemnul și cei care se ocupau în continuare cu păstoritul și ciobănitul, asigurând produse alimentare și pentru colonia fabricii. În anul 1789, au mai venit în această colonie meșteri sticlari din Bistrița și Baia Mare, apoi în anul 1835 au mai venit câțiva din Pădurea Neagră. Acești meșteri au creat aici produse de
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
economică. Ea făcea parte, din punct de vedere bisericesc, din Exarhatul Proilavon, cu sediul la Brăila, care cuprindea și Bugeacul. Dar pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând sa fie pe alocuri majoritari. În multe locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari, în locul lor se dezvoltă Babadagul și Medgidia ca târguri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă aici, mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
formeze și teren agricol, pe care se cultiva porumb și cartofi și în măsură foarte redusă păioase. Dar și în trecut și în prezent creșterea animalelor rămâne ocupația de bază a locuitorilor satului, ocupație care asigură veniturile necesare întreținerii gospodăriilor. Ciobănitul este una din ocupațiile de bază a locuitorilor din Idicel-Pădure, fiind o tradiție transmisă din tată în fiu, primăvara oile fiind duse pe pășunile de munte „Cica” și „Drâgla” din Munții Călimani, pășuni primite de comuna Idicel la reforma agrară
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
parte, din punct de vedere bisericesc, fie din mitoropolia Tărnovei, fie, uneori, din cea a Proilavei, cu sediul la Brăila, dar pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând să fie pe alocuri majoritari. În multe locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă până la mare (oile apreciind în mod deosebit vegetația puțin sărată), mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
politică niciodată. Felul cum ne-a expus necazurile vieții sale acest țăran cu mîinile crăpate, cu durerea în suflet pentru copii săi, pe care-i spală și-i cîrpește singur, a fost impresionant; Bodnărescu Justin, fără avere, se ocupă cu ciobănitul, strîngînd oile statului pentru păscut, a dat o bucată de caș lui Oloeru, pentru că acesta i-a spus că are poftă și n-are bani să cumpere. Este arestat pentru că a contribuit la ajutorarea PNȚ-istului Oloeru; Sadoviac Vasile, țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în intreprinderile lor, dacă nu au în vedere mai întâi prosperitatea generală a comunitatății pe care s-au angajat s-o păstorească, s-o servească. Dar noi, oamenii satului, cei dedați cu munca grea a câmpului, cu creșterea vitelor, cu ciobănitul, cu practicarea meșteșugurilor, precum și cei ce am părăsit vatra ca să ne facem rostul în alte părți ale țării sau ale lumii, vom rămâne în continuare aceeași fii credincioși ai satului, iubitori ai gliei la care revenim periodic, convinși fiind de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală îmbogățesc folcloristica românească cu nou punct de vedere. După Densusianu ciobănitul e fenomenul social dominant „vatra a tot ce este mare și durabil în lirica populară românească" argumentând astfel : „Dacă am fi fost un neam de plugari, de ce nu am avea ca poezie populară clasică a noastră tocmai una de inspirație
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]