3,274 matches
-
EROUL COLECTIV (POEM) Autor: Ionuț Țene Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E tânăr și om, la fel ca tine, ca el sau ca mine El înfruntă sărutul fierbinte al morții viclene senin cum ciobanul valah balada Miorița În fața scenei erau tinerii, toți ca Unul mușchetarii rockului pentru care focul muzicii e altarul unde versurile coc ritmuri absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor despre o lume mai bună “despre ziua în
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452873873.html [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > SIMPLE CUGETĂRI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului 25 Iunie 2014 În fața unei ferestre murdare și lumina e mâhnită. Ciobanul în disperarea lui tot numărându-și oile, într-o zi le va pierde pe toate. Razele soarelui sunt egale între ele. Ce gest minunat! Cineva se roagă cu gândurile mele... Referință Bibliografică: Simple cugetări... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
SIMPLE CUGETĂRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1403721818.html [Corola-blog/BlogPost/347396_a_348725]
-
lăstarului. Era și firesc nu putea să-și piardă pui sănătoși pentru un pui ce era deja osândit la moarte. Toate s-au dus și parfumul teiului și aroma plăcintei cu măr. A trecut într-o zi pe lângă mine un cioban. Mi-a făcut o ofertă bună, să mă ia slugă la oi. Îmi oferea o bucată de pâine și un loc de dormit alături de turma ce o păstoream. M-am gândit că am părăsit o închisoare spre o altă îngrădire
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
bună, să mă ia slugă la oi. Îmi oferea o bucată de pâine și un loc de dormit alături de turma ce o păstoream. M-am gândit că am părăsit o închisoare spre o altă îngrădire a libertății și am refuzat. Ciobanul mi-a spus că sunt leneș, că îmi place să stau doar cum mâna întinsă. Nu, nu stau cu mâna întinsă. Ar fi prea dureros, dar nici o viață în sclavie nu aș suporta. Până la urmă știu ce am de făcut
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
„În Atena, exista un templu închinat Bătrâneții. Erau duși acolo copiii.” A. Camus, „Caiete” Proptit în boată, Unchiu Niculaie parcă plutea. N-avea boată de corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
o clipă în ceva ce nu pot defini. Doar ochii-i continuau să exprime un soi de acceptare și încântare sinceră, fără urmă din îndoiala ori ironia pe care au avut-o alții, auzind că ficiorul popii vrea să fie cioban. - Vreau să învăț. Vin să vă ajut la orice, fără bani, dar vreau să învăț. Pe cât eram de timid, aveam atunci o hotărâre fierbinte. Cu un zâmbet aproape șiret, Unchiu Niculaie a arătat cu boata spre casă: - Du-te de
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
stăpân de ce-a dobândit. A fi stăpân înseamnă nu a stăpâni, înseamnă a fi capabil să dezvolți și să duci mai departe... - Nu, Tușă, Unchiu m-a trimis. - Di ce? Pățî ceva? - Nu, Doamne feri... Eu vreau să fiu cioban și am venit la dumneavoastră să învăț. Am vorbit cu toată mândria de care eram în stare, din plinătatea sufletului meu până atunci atât de gol. Lopata veche, boncănind podina, a tăcut. Tușa a ieșit la lumină. Mai înainte chiar
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
când îi oaia satulă, atuncea îi ciobanu mulțamit. Când oaia caută rău, geaba mânci, că-ți stă mâncarea-n gât. Ești ostenit? Uită-te numa câtu-s de tihnite... Vezi? Acu sâmți cât ești șî tu de tihnit? În fiecare zi, ciobanul își împinge turma la deal; din vârf, turma se rostogolește la vale. - Și mâine? - Mânie o lom iar la deal. Anuța dzâce să nu vini, da tu să n-asculți. Îi pare rău de tinie, că cioban îi greu. Da
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
În fiecare zi, ciobanul își împinge turma la deal; din vârf, turma se rostogolește la vale. - Și mâine? - Mânie o lom iar la deal. Anuța dzâce să nu vini, da tu să n-asculți. Îi pare rău de tinie, că cioban îi greu. Da-i hăl măi fain lucru de pe pamânt. Trebuie să ni-l închipuim pe cioban fericit. Va urma.
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
mâine? - Mânie o lom iar la deal. Anuța dzâce să nu vini, da tu să n-asculți. Îi pare rău de tinie, că cioban îi greu. Da-i hăl măi fain lucru de pe pamânt. Trebuie să ni-l închipuim pe cioban fericit. Va urma.
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
Pe vremea mea, la acest liceu, predau ca profesori, crema intelectualității. Cu preferințele Diavolei, cu puterea de decizie nelimitată, ce i se acordă, o va ȉnlocui rapid cu pleava societății. Căci în epoca aceasta, paradoxal, are facultate șoferul și tâmplarul, ciobanul și văcarul, hamalul și portarul, îngrijitoarea și barmanița, chelnerița și frizerița, croitoreasa și lenjereasa, femeia de serviciu și bucătăreasa. Ce răsturnare incredibilă a valorilor! Cred că, mai potrivit acum ar fi ca unitatea școlară să se numească Colegiul “Farfuridi“ sau
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se care-n-cotro. Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul rece Presară dorul care nu mai trece. Mă simt pustiu și rătăcit, Ca-ntr-o pădure uscată. Mi-e sufletul rău chinuit, ca
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
vara.Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă...Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stapani.Se adună într-un covor multicolor...Mânate de la spate de vântul sec și recePrecum o turmă rătăcita de ciobanul lor,Și-apoi se risipesc din nou galagioase.Pitindu-se care-n-cotro.Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul recePresara dorul care nu mai trece.Ma simt pustiu și rătăcit,Ca-ntr-o pădure uscata.Mi-e sufletul rău chinuit, ca o
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
LAȘI SĂ MOARĂ...*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2063 din 24 august 2016. I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30: - Toadere, vez’ bă, că iară te caută copiii ăia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
După certificatul de naștere părea că era ungur, căci acolo era trecut ... Citește mai mult I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30:- Toadere, vez’ bă, că iară te caută copiii ăia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris.- Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
nu am scris suficient despre anumite persoane pe care le-am amintit doar. Cumva îmi însușesc aceste atenționări care erau necesare. Domnul primar al comunei Gheorghe BERARU mi-a amintit că am scris prea puțin despre moș Lixandru, acel veșnic cioban al satului Petia, care ca nimeni altul știa secretul stânei și ciobănitului din sat. Dar cine era acest moș Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
care aducea mari beneficii țăranilor din sat. Cum începea seceratul grâului era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna prin apropiere aveau ocazia să ofere oilor din turmă mese diversificate, însă mulți condiționau ca respectivul cioban să târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau oile la stâna lui moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna prin apropiere aveau ocazia să ofere oilor din turmă mese diversificate, însă mulți condiționau ca respectivul cioban să târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau oile la stâna lui moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]