31 matches
-
se îngrămădea de obicei încălțămintea, lucea o cutie de scule vopsită roșu aprins. S-a aplecat s-o ridice. După ce a pus-o între noi, a deschis-o. Ea se desfăcu dezvăluind trei nivele de fiecare parte, toate pline cu ciocănașe, șurubelnițe sau alte obiecte enigmatice. - Pentru mine? S-a întâmplat ceva ciudat: m-a apucat un râs nebun. Am reușit să mă abțin, dar am plătit această victorie prin mutism. Dacă aș fi vorbit, aș fi râs. Poate ar fi
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
a ne regenera: , Iscodeam adîncul în Peștera Bolii. Cerul de gheață/ Și de pămînt/ Semăna cu fundul oceanului Atlantic.// Iscodeam adîncul și el se retrăgea/ Prin fața ochilor trepte uriașe în pîntecul/ De piatră al unui glob scufundat/ Cineva bătea cu ciocănașe de lemn/ în pîntecul balenei albe" (Cîntec despre substanță). Ori: ,Murmurul sării întîlnind pămîntul/ Carapacea sub care e ascuns alizeul viu/ în trecere pe deasupra Canalului Mînecii.// Marea Neagră umplînd groapa meteoritului/ Tungus/ Pluta de corali unduită ușor de vînt/ Degetele insului
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
poezii și cântece vechi românești...De la tata mi-a rămas pentru toată viața ura față de minciună, invidie și hoție. O lecție pentru toată viața mi-a fost cea de la vârsta de 5 anișori, când am furat un mic și frumos ciocănaș de ciubotărie de la Gheorghe țiganul, cizmarul satului. Numai am ajuns acasă și cu prima lovitură într-un cui mi-am despicat unghia de la un deget, care până azi crește în pereche, nu unghia întreagă. Tata nu m-a bătut, spunându
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
Doamne, ce muzică enervantă!... Priviți! Acolo, În fața stîlpului de telefon, localul acela cu intrarea puțin Înclinată... Acolo nu poți intra neînsoțit... Bănuiesc că se simt oarecum vinovați... din pricină că se joacă de-a dispăruții... Ușa era din plăci de lemn. Avea ciocănaș și balamalele-i scîrțîiau. Lămpile demodate aruncau o lumină ce făcea ca umbrele să iasă și mai mult În evidență. Pe lîngă barul dotat cu scaune Înalte, se mai găseau trei mese. Îți lăsa impresia unei atmosfere În care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
atâta amar de muncă. N-a vrut să se înstrăineze de pe locurile unde s-a născut și a îmbătrînit. Împlinise șaizeci de ani, dar se simțea încă zdravănă, măcar că i se cocârjise puțin spinarea. Se hrănea bine, nu-i lipsea ciocănașul de țuică la nici o masă, porc avea, păsări avea, porumb avea, era grăsună și voinică, nu ca alte femei de vârsta ei. Când a înțeles că nu se poate învoi cu Florica, după ce a răbdat și a înghițit șapte ani
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spună nimic. Iată-ne ajunși în fața casei ce se-nălța, căci ea încă exista, în mijlocul unui mic ocol de ziduri. Poarta de la intrarea în curte era ferită de soare printr-o boltă de vie. Cu o mână tremurătoare, am ridicat ciocănașul. După trei lovituri, poarta s-a deschis, și servitorul nostru Augusto s-a ițit bănuitor. M-a recunoscut imediat. - Stăpâne! a exclamat el și mi-a luat mâinile să mi le pupe. Îmbătrânise, se stafidise, era adus de spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din nou și noi le-am sorbit iarăși. Era un vin bun, de casă, făcut de mâna lui. Apoi femeea lui ne-a poftit la masă: mămăligă cu brânză și smântână, borș de pasăre și friptură; la început câte trei ciocănașe de rachiu, iar în timpul mesei, vin din acela gustat în șopron. După masă i-am sărutat pe amândoi pe obraji, lui i-am strâns mâna, i-am mai mulțumit o dată pentru toate și am plecat spre primărie. De acolo am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lui représenter l’aune et l’autre. PASCAL Nici nu lam auzit când a intrat în camera mea de la mansardă, deși desprindeam destul de lămurit, în liniștea umedă și neagră a nopții, sunetul tocurilor înalte - izbite cadențat de asfalt, ca niște ciocănașe de lemn - ale târfelor îmbătrânite în meserie. - Bună seara! zise cineva la spatele meu, cu voce de bariton. Întrerupt din prelucrarea unui vechi poem găsit întâmplător într-un sertar prin care nu umblasem de multă vreme, am întors capul, obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
înțeleagă admirația. Ca să mă uimească și mai mult începu să-mi vorbească. - Mă cheamă Amidé, spuse dânsa fără să o întreb. Pronunțase vorbele fără efort, parcă fără a întrebuința aerul plămânilor, construind o gamă surdă de țimbal cu coarde și ciocănașe de lemn. Tăcurăm o secundă. - Uite Amidé, ține să-ți cumperi mărgele, spusei prietenos, scoțând din buzunar un pumn de monede. Ea întinse o mână de pământ, mică și muiată în apa găleții. O brățară de argint, încolăcită ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a acorda un nume însemna a da naștere unui personaj bine definit’’. În onomastica lui Rebreanu, numele are rolul de semn motivant, oglindind: ”mecanismul asociațiilor semantice dintre nume și referent”: Florica, Floarea, Toader Burlacu, și ”structura sonoră a semnificantului”: Cosma Ciocănaș, Dumitru Moarcăș. Numele personajelor rebreniene precizează: 1. aspectul fizic: Savista Oloaga 2. clasa socială: intelectualii au nume sonore: Zaharia Herdeleaînvățător, Gogu Ionescu deputat, Filipoiu-doctor, Victor Grofșoru, Paul Damian, Victor Grozea-avocați. copiii intelectualilor au nume latinizate sau grecești specifice epocii: Laura
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
pețitoarele lui Ion Glanetașu 31. Cernatony - inspector, prieten cu Zaharia, pe care l-a numit învățător la școala din Pripas 32. Chițu Vasile - solgăbirău în Armadia, român în slujba statului maghiar 33. Ciocan Ion - directorul Liceului Românesc din Armadia 34. Ciocănaș Cosma - straja satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a frontierei în România 36. elevi de la Liceul din Armadia 37. Filipoiu - doctor în Armadia, naș la nunta Laurei Herdelea cu George
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
România, fiica lui Calotescu Stelian Mircea Narcis și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Hyrtelstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, str. Nicolae Iorga nr. 18, bl. 11, sc. D, ap. 1, județul Covasna. 27. Ciocănaș Mircea, născut la 13 noiembrie 1967 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiul lui Ioan și Frasina, cu domiciliul actual în Suedia, 87141 Harnosand, Viktoriagatan 69, cu ultimul domiciliu din România, comuna Plopana, sătul Fundu Tutovei, județul Bacău. 28. Svilengatye
HOTĂRÂRE nr. 197 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
Petre. Articolul 2 Se înaintează în gradul de viceamiral în retragere contraamiralul Bogdan Ioana Victor. Articolul 3 Se acordă gradul de general de brigadă în retragere următorilor: - colonelului Averescu Alexandru Ion - colonelului Berindei Matei Ștefan - colonelului Braghina Mihail Dumitru - colonelului Ciocănaș Gheorghe Victor - colonelului Costescu Afilian Ioan - colonelului Danescu Marin Nicolae - colonelului Florescu Nicolaie Eugen - colonelului Gavrilescu Neculai Constantin - colonelului Gheorghiu Dumitru Ermil - colonelului Isbasescu Neculae Luca - colonelului Manolescu Nicolae Nicolae - colonelului Niculescu Dumitru Aurel - colonelului Popescu Florian Ioan - colonelului Roșu
DECRET Nr. 90 din 7 mai 1996 privind înaintarea în grad a unor generali în retragere, veterani de război, şi acordarea gradului de general de brigada unor colonei şi comandori în retragere, veterani de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114544_a_115873]
-
a cuprins toată frica și groaza nesuferită. Atuncea i-au zis tinerii aceia: ce stai? dezleagă legăturile trupului. Dar să nu-i dai atîta durere pentru că nu are multe și grele păcate. Și apropiindu-se ea de mine, cu un ciocănaș mi-a deznodat și vinele și cele douăzeci de unghii ale mele și au rămas moarte toate mădularele acelea îndată și n-am avut mai mult nici mîini, nici picioare, nici nu puteam să clătesc vreunul dintre acelea de marile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
magnétisme, s.m.; en. magnetism); magistral(i)- "de maestru" (cf. lat. magistralis, adj. de la magister, tri s.m. "dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de maestru" (cf. lat. magistralis, adj. de la magister, tri s.m. "dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Chelnerița asta era dată dracului ! Pusese ochii pe el. și era bunăăă, foc ! Dădea rotocoale largi printre mese, se mai oprea pe la vreun client, mai ducea o comandă, și de fiecare dată cînd trecea pe lîngă el îi dădea cu ciocănașul. El stătea degajat, rezemat de tejgheaua barului și își sorbea berea. și, desigur, o sorbea din ochi pe ea. O urmărea cum se strecura printre mese, cu picioarele încordate și fesele nervoase, dar părînd că nu face nici un efort, și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se taie - ți se taie, dar cît să reziste și vezica aia ? Că doar n-o fi sac fără fund ! „Piff-Piff !“ Aaa, mai era și șmecheră. și avea o dexte ritate, tăticule, de parcă ar fi lucrat toată viața numai cu ciocănașul ăla ! Se cunoaște că a fost o majo retă meseriașă ! „Piff !“ încă o învîrtoșare, și ultima. Barosul lui era încordat la maximum - beton, ce mai ! și aștepta ciocănelul ăla jucăuș. „Piff !“ Așa !... Mamă, ce presiune ! Pe de o parte berea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bl. BN 5, sc. B, ap. 17 țel: 236972 4448 BURLACU ION Slobozia, bd. Unirii, bl. 215B, sc. A, ap. 105 țel: 214901; 0723181321 11341 CILTEA MIRĂ Slobozia, str. M. Basarab, bl. 47, sc. D, ap. 1 țel: 232082 11350 CIOCĂNAȘ DANIELA NADINE (n. 1964) Fetești, str. Parcului nr. 58 țel: 361704; 0723385289 4453 CONDU MARIA (n. 1941) Urziceni, str. Ferdinand nr. 29 țel: 255761; 0788555003 4454 COSTACHE POLIXENIA (n. 1940) Slobozia, bd. Chimiei, bl. C 1, sc. C, ap. 1
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
nr. 44 țel: 0722467986 12454 CHIRIȚĂ MARIA (n.1949) Slobozia, bd. Unirii, bl. U 7, sc. A, ap. 25 țel: 0722341279 12456 CHIȘ MARIA (n.1946) Slobozia, str. M. Viteazu, bl. MV 1, sc. A, ap. 8 țel: 0724770621 24201 CIOCĂNAȘ DANIELA NADINE (n.1964) Fetești, str. Parcului, nr. 58 țel: 0727793414 24202 CUTURELA NICOLAE (n.1957) Slobozia, bd. Unirii, bl. U 6, sc. B, ap. 64 țel: 0722305714 2733 FLOREANU ION (n.1940) Slobozia, bd. M. Basarab, bl. MB 8
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
traiului în interior cât și vieții în curte turnul medieval a fost înlocuit complet de proeminența centrală a unui portal din vechea alcătuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale o farsă bună merită încă una bună vibrând prin intermediul ciocănașului nicovalei și scăriței timpanul transmite vibrațiile la ferestra ovală care separă urechea medie de cea internă pentru un gaz ideal liberul parcurs molecular poate fi calculat astfel că avem în japoneză vocabularul este caracterizat de următoarele forme fonetice nitrații nu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ortodoxă. Toaca și clopotele sunt singurele instrumente muzicale acceptate de Biserică Ortodoxă. Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândura de lemn sau, uneori, dintr-o placă groasă de fier încovoiata, în care se bate cu unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabila se bate cu o singură mâna, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
abilitate. Trecând prin canalul auditiv, undele sonore pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea urechii medii. a medie este delimitată spre exterior de membrana timpanică. În cavitatea acesteia se află trei oscioare, fiecare dintre ele cu o formă caracteristică (ciocănaș, nicovală, scăriță). Mamiferele sunt unicele ființe care au trei oase în ureche. Nicovala (incus) și scărița (stapes) provin din oasele maxilarului, și permit o detecție mai delicată a sunetului. Vibrațiile membranei timpanice se transmit mai întâi la ciocănaș, apoi la
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]