33 matches
-
poezii și cântece vechi românești...De la tata mi-a rămas pentru toată viața ura față de minciună, invidie și hoție. O lecție pentru toată viața mi-a fost cea de la vârsta de 5 anișori, când am furat un mic și frumos ciocănaș de ciubotărie de la Gheorghe țiganul, cizmarul satului. Numai am ajuns acasă și cu prima lovitură într-un cui mi-am despicat unghia de la un deget, care până azi crește în pereche, nu unghia întreagă. Tata nu m-a bătut, spunându
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
să precizez doar că sunt nedumerit cu privire la insistența rezoluției asupra proporționalității. Nu sunt sigur de înțelesul proporționalității. Ar fi mai fericiți criticii guvernului israelian dacă ar fi fost lansat un număr egal de rachete, aleatoriu, în satele din Gaza? Văd ciocănașul ridicat așa că voi preciza, pur și simplu, că sper că se va negocia rapid încetarea focului și că vom putea reveni la dezbaterea și la găsirea unei rezoluții pașnice. (DE) Domnule președinte, aș dori să mulțumesc președintelui în exercițiu, Ministrul ceh al
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
serioase și soluții eficiente, cu o singură limitare: integritatea fizică a individului. Doamnelor și domnilor, am ajuns la momentul procedurii "catch-the-eye”. Acestea sunt numele pe care le voi striga. Voi opri pur și simplu microfonul după un minut. Nu voi bate cu ciocănașul, nu voi implora și nu vreau să fiu înțeles greșit. Voi numi vorbitorii în ordinea în care îi am: Dl Zasada Dl Iacolino Dl Matula Dl Leichtfried Dl Enciu Dna Flašíková Beňová Dl Tannock Dna Ernst Dna Rivasi și dl
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
bl. BN 5, sc. B, ap. 17 țel: 236972 4448 BURLACU ION Slobozia, bd. Unirii, bl. 215B, sc. A, ap. 105 țel: 214901; 0723181321 11341 CILTEA MIRĂ Slobozia, str. M. Basarab, bl. 47, sc. D, ap. 1 țel: 232082 11350 CIOCĂNAȘ DANIELA NADINE (n. 1964) Fetești, str. Parcului nr. 58 țel: 361704; 0723385289 4453 CONDU MARIA (n. 1941) Urziceni, str. Ferdinand nr. 29 țel: 255761; 0788555003 4454 COSTACHE POLIXENIA (n. 1940) Slobozia, bd. Chimiei, bl. C 1, sc. C, ap. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Petre. Articolul 2 Se înaintează în gradul de viceamiral în retragere contraamiralul Bogdan Ioana Victor. Articolul 3 Se acordă gradul de general de brigadă în retragere următorilor: - colonelului Averescu Alexandru Ion - colonelului Berindei Matei Ștefan - colonelului Braghina Mihail Dumitru - colonelului Ciocănaș Gheorghe Victor - colonelului Costescu Afilian Ioan - colonelului Danescu Marin Nicolae - colonelului Florescu Nicolaie Eugen - colonelului Gavrilescu Neculai Constantin - colonelului Gheorghiu Dumitru Ermil - colonelului Isbasescu Neculae Luca - colonelului Manolescu Nicolae Nicolae - colonelului Niculescu Dumitru Aurel - colonelului Popescu Florian Ioan - colonelului Roșu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114544_a_115873]
-
România, fiica lui Calotescu Stelian Mircea Narcis și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Hyrtelstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, str. Nicolae Iorga nr. 18, bl. 11, sc. D, ap. 1, județul Covasna. 27. Ciocănaș Mircea, născut la 13 noiembrie 1967 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiul lui Ioan și Frasina, cu domiciliul actual în Suedia, 87141 Harnosand, Viktoriagatan 69, cu ultimul domiciliu din România, comuna Plopana, sătul Fundu Tutovei, județul Bacău. 28. Svilengatye
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
nr. 44 țel: 0722467986 12454 CHIRIȚĂ MARIA (n.1949) Slobozia, bd. Unirii, bl. U 7, sc. A, ap. 25 țel: 0722341279 12456 CHIȘ MARIA (n.1946) Slobozia, str. M. Viteazu, bl. MV 1, sc. A, ap. 8 țel: 0724770621 24201 CIOCĂNAȘ DANIELA NADINE (n.1964) Fetești, str. Parcului, nr. 58 țel: 0727793414 24202 CUTURELA NICOLAE (n.1957) Slobozia, bd. Unirii, bl. U 6, sc. B, ap. 64 țel: 0722305714 2733 FLOREANU ION (n.1940) Slobozia, bd. M. Basarab, bl. MB 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
traiului în interior cât și vieții în curte turnul medieval a fost înlocuit complet de proeminența centrală a unui portal din vechea alcătuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale o farsă bună merită încă una bună vibrând prin intermediul ciocănașului nicovalei și scăriței timpanul transmite vibrațiile la ferestra ovală care separă urechea medie de cea internă pentru un gaz ideal liberul parcurs molecular poate fi calculat astfel că avem în japoneză vocabularul este caracterizat de următoarele forme fonetice nitrații nu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ortodoxă. Toaca și clopotele sunt singurele instrumente muzicale acceptate de Biserică Ortodoxă. Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândura de lemn sau, uneori, dintr-o placă groasă de fier încovoiata, în care se bate cu unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabila se bate cu o singură mâna, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută). Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paste (că și toaca de lemn portabila); atunci se bate
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
dispoziție mediană. Factorii care perturbă dezvoltarea acestei regiuni pot determina apariția de despicături labiale și/sau palatine care se pot asocia, în unele cazuri, cu anomalii ale altor structuri derivate din primul arc branhial și care pot determina surditate (anomaliile ciocănașului și nicovalei sau ale mușchiului tensor al timpanului) sau defecte de fonație (anomaliile structurale ale vălului palatin moale sau ale mușchiul tensor al palatului moale). Cauzele care determină despicăturile labiale și palatine sunt încă insuficient cunoscute. Aceste malformații sunt catalogate
Despicături labiale și palatine () [Corola-website/Science/322729_a_324058]
-
sărate" (care în legendele locului sunt vechi guri de ocne) reprezintă o dovadă în acest sens. Conform documentelor din timpul lui Mircea cel Bătrân, valorificarea resurselor naturale se realiza cu "țiganii robi" (țiganii erau singurii robi din Țara Românească), denumiți "ciocănași". După deposedarea mănăstirii Cozia de ocne, robii au devenit liberi, fiind asimilați de localnici. În zona țigăniei Ocnelor, la leat 7ooo (1491 - 1492), s-a ridicat o cruce de piatră care constituie unul dintre monumentele epigrafice vechi din județului Vâlcea
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
pline cu slove"", ""cu bogate inscripții, care ne spun de rostul, ce l-au avut în lume cei ce zac sub ele"". El afirma că aici, sub "o piatră detunată, care nu poartă pe ea decât urmele ciocanului grosolan al ciocănașului, care a desbârnat bolovanul de stânca din munte, și fără altă înfloritură"", se afla mormântul lui Lumânărică. Astăzi, osemintele lui Lumânărică sunt păstrate în cripta de sub vestmântarul bisericii Talpalari din Iași, în aceiași casetă cu rămășițele pământești ale episcopului Filaret
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
abilitate. Trecând prin canalul auditiv, undele sonore pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea urechii medii. a medie este delimitată spre exterior de membrana timpanică. În cavitatea acesteia se află trei oscioare, fiecare dintre ele cu o formă caracteristică (ciocănaș, nicovală, scăriță). Mamiferele sunt unicele ființe care au trei oase în ureche. Nicovala (incus) și scărița (stapes) provin din oasele maxilarului, și permit o detecție mai delicată a sunetului. Vibrațiile membranei timpanice se transmit mai întâi la ciocănaș, apoi la
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
formă caracteristică (ciocănaș, nicovală, scăriță). Mamiferele sunt unicele ființe care au trei oase în ureche. Nicovala (incus) și scărița (stapes) provin din oasele maxilarului, și permit o detecție mai delicată a sunetului. Vibrațiile membranei timpanice se transmit mai întâi la ciocănaș, apoi la nicovală și scăriță, iar de acolo la fereastra ovală, situată la limita dintre urechea medie și cea internă. Oscioarele transmit vibrațiile prin membrana ferestrei ovale în fluidul din urechea interioară. Urechea medie este cavernoasă. Dacă animalul ajunge într-
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
în mișcare membrana bazală și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele către d, unde acestea din urmă vor fi transformate în senzații auditive. Păianjenii au Urechile reptilelor au doar un oscior (ciocănașul), spre deosebire de cele ale mamiferelor, care au trei. Probleme cu urechea sau sistemul de procesare al undelor sonore în creier pot conduce la asurzire.
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
magnétisme, s.m.; en. magnetism); magistral(i)- "de maestru" (cf. lat. magistralis, adj. de la magister, tri s.m. "dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de maestru" (cf. lat. magistralis, adj. de la magister, tri s.m. "dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a acorda un nume însemna a da naștere unui personaj bine definit’’. În onomastica lui Rebreanu, numele are rolul de semn motivant, oglindind: ”mecanismul asociațiilor semantice dintre nume și referent”: Florica, Floarea, Toader Burlacu, și ”structura sonoră a semnificantului”: Cosma Ciocănaș, Dumitru Moarcăș. Numele personajelor rebreniene precizează: 1. aspectul fizic: Savista Oloaga 2. clasa socială: intelectualii au nume sonore: Zaharia Herdeleaînvățător, Gogu Ionescu deputat, Filipoiu-doctor, Victor Grofșoru, Paul Damian, Victor Grozea-avocați. copiii intelectualilor au nume latinizate sau grecești specifice epocii: Laura
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
pețitoarele lui Ion Glanetașu 31. Cernatony - inspector, prieten cu Zaharia, pe care l-a numit învățător la școala din Pripas 32. Chițu Vasile - solgăbirău în Armadia, român în slujba statului maghiar 33. Ciocan Ion - directorul Liceului Românesc din Armadia 34. Ciocănaș Cosma - straja satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a frontierei în România 36. elevi de la Liceul din Armadia 37. Filipoiu - doctor în Armadia, naș la nunta Laurei Herdelea cu George
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Chelnerița asta era dată dracului ! Pusese ochii pe el. și era bunăăă, foc ! Dădea rotocoale largi printre mese, se mai oprea pe la vreun client, mai ducea o comandă, și de fiecare dată cînd trecea pe lîngă el îi dădea cu ciocănașul. El stătea degajat, rezemat de tejgheaua barului și își sorbea berea. și, desigur, o sorbea din ochi pe ea. O urmărea cum se strecura printre mese, cu picioarele încordate și fesele nervoase, dar părînd că nu face nici un efort, și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se taie - ți se taie, dar cît să reziste și vezica aia ? Că doar n-o fi sac fără fund ! „Piff-Piff !“ Aaa, mai era și șmecheră. și avea o dexte ritate, tăticule, de parcă ar fi lucrat toată viața numai cu ciocănașul ăla ! Se cunoaște că a fost o majo retă meseriașă ! „Piff !“ încă o învîrtoșare, și ultima. Barosul lui era încordat la maximum - beton, ce mai ! și aștepta ciocănelul ăla jucăuș. „Piff !“ Așa !... Mamă, ce presiune ! Pe de o parte berea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spună nimic. Iată-ne ajunși în fața casei ce se-nălța, căci ea încă exista, în mijlocul unui mic ocol de ziduri. Poarta de la intrarea în curte era ferită de soare printr-o boltă de vie. Cu o mână tremurătoare, am ridicat ciocănașul. După trei lovituri, poarta s-a deschis, și servitorul nostru Augusto s-a ițit bănuitor. M-a recunoscut imediat. - Stăpâne! a exclamat el și mi-a luat mâinile să mi le pupe. Îmbătrânise, se stafidise, era adus de spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]