37 matches
-
nu trei ani, că tot curvă se numește. Chiar încetându-și activitatea, rămânea în optime relații cu "organele", promova în slujbe de mare încredere, în țară și dincolo de hotare, parte din elita noii generații ce-i înlocuia treptat pe eroicii ciocănari ai începuturilor. împrejurarea că insul fusese, cândva, informator, prindea bine într-o aspectare generală. Dacă persoana avea la activ și o crimă, cariera îi era asigurată, ca unul ce ar mai putea comite și alta. Pe lângă faptul că, prezentă în
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
spunînd că de la vîrsta de 48 de ani ea nu s-a mai culcat cu nici un bărbat și că de atunci a rămas singură-singurică, deoarece nu mai erau bărbați adevărați, liberi, ne mai existînd decît ori turnători, ori fierari, strungari, ciocănari, făcea ea cu dispreț ne mai păsîndu-i de urechile regimului,... "ăilalți fiind toți la pușcărie", - bărbații de condiția ei. Am uitat să adaug că fantastică de ea,... de Elvira, se compară des cu regina Maria, avînd tot ochi umezi, albaștri
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
ne-am aflat și noi, teritoriu tragic predestinat. În care rudimentarii Dej și Ceaușescu au fost executorii testamentari ai jalnicei utopii. (Apropo: referințele ultimilor ani au în vedere doar sinistrul interstițiu al pantofarului, fiind tot mai mult uitat celălalt, al ciocănarului, ce transformase țara în lagăr de exterminare.) Ciclopul de sub Cetățuia, al cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți, criminali
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
balalaică de adio Floricăi de pe scara vagonului: "Prasceai, prasceai.." Ea era singura care își lua rămas bun de la rușii care plecau. Era pe 21 noiembrie, o zi cu vreme pișăcioasă, după părerea lui Ion chelnerul. Cînd s-a înnoptat Costel ciocănarul de vagoane a șuierat după Florica, la ușa din spate a restaurantului. Bucătăreasa, care nu era niciodată în stare să reziste semnalelor lui Costel, prăjea cartofi într-o tigaie uriașă, pentru rușii înfometați care veniseră, și cînta pentru ea, în
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
Bucătăreasa, care nu era niciodată în stare să reziste semnalelor lui Costel, prăjea cartofi într-o tigaie uriașă, pentru rușii înfometați care veniseră, și cînta pentru ea, în sfîrîitul uleiului din tigaie, "Prasceai, prasceai, pa-druș-ca daragaia...", fără să audă chemările ciocănarului și fără să observe că se ardeau cartofii în tigaie. Reprodus din ?"Lettre Internationale" nr. 69, primăvara 2009
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
cu masa, când cocea turtele pe plită și le punea în pachet la amândoi, lui Toma în servietă, lângă cărți, lui Miluță în cufărașul vechi de lemn, rămas de la Costache, de pe când lucra tot la Ateliere că asta era a ciocănarilor de la tren, lădița cu scule și oleacă de pământ pe lângă casă, în mahala sau la țară, dacă erau de prin satele din apropierea orașului, căci altfel, numai din leafă, nu se puteau ajunge. Era un cufăraș negru de funingine și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
roșu la față ca sfecla și începu să tune și să spumege, așa că nu-i mai rămase decât să se retragă discret de-acolo. Mai târziu el aflase că individul cu burta cât un sac burdușit bine era un fost ciocănar de la atelierele Grivița, școlit peste noapte la fără frecvență și făcut mare șef la regiune, pe linie politică. De la regiune, Virgil se grăbi să se ducă până în Lipscani, ca să facă niște cumpărături pentru Mariana și pentru copii, apoi merse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
1981, a Închis orașele mari), la stat! În cazul meu, la Întreprinderea aia, de utilaj greu și... curve comuniste. Spun asta pentru că acolo, la locul meu de muncă, din trei, doi (ăia care dădeau cu ciocul), erau deja făcuți, din ciocănari analfabeți, la apelul de seara, la cârciuma de la Saru, de lângă Balș, maiștri. Mai pe românește, cu acte În regulă, ciripitori la secu. și, sulică, cu diplomă de securisto-jigodist, te turna până și la șeful de pe scara blocului (că aveam și
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
ca să nu vă gândiți la cine mai știe ce aiureli) tot atâta carte cât inginerul, cât medicul, cât profesorul, ba cât toată lumea ce a mers la școală și ziua, și noaptea. În plus, idea conform căreia, doar el, meșterul securisto ciocănar, ar fi ținut În spate intelectualitatea, era lozinca strigată dimineața, la prânz și seara... Lupta de clasă și securistojigodismul Îi permitea.,, Bă tataie” Îmi zise zilele trecute un nepot - ești depășit, chiar expirat de tot. Păi, la vremurile de acum
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
situație paradoxală. Deoarece, cu toate că este vorba de o cultură unică și unitară, agresiunea împotriva ei se manifestă din ... XXVI. CORNELIU LEU - BLÂNDEȚEA PAPEI, de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013. Când Ana Pauker căuta printre ciocănari acele caractere de nimic dispuse să clameze iubirea pentru măreața uniune sovietică, luând locul putrezilor intelectuali, se spune că i-a ales pe cei cu spirit de observație ca să-i trimită-n diplomație. De ce cu spirit de observație? Pentru că misiunea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
de haine negre la APACA și i s-a dat din dotare o trusă cu periuța de dinți, apoi, când a intrat la ministru ca să fie numit, examenul a constat în fraza ... Citește mai mult Când Ana Pauker căuta printre ciocănari acele caractere de nimic dispuse să clameze iubirea pentru măreața uniune sovietică, luând locul putrezilor intelectuali, se spune că i-a ales pe cei cu spirit de observație ca să-i trimită-n diplomație. De ce cu spirit de observație? Pentru că misiunea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CORNELIU LEU - BLÂNDEȚEA PAPEI Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Când Ana Pauker căuta printre ciocănari acele caractere de nimic dispuse să clameze iubirea pentru măreața uniune sovietică, luând locul putrezilor intelectuali, se spune că i-a ales pe cei cu spirit de observație ca să-i trimită-n diplomație. De ce cu spirit de observație? Pentru că misiunea
BLÂNDEŢEA PAPEI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351803_a_353132]
-
bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Chiar mulți din locuitorii comunei au numele Ciocan. Unele ateliere de fierărie din comună sunt vechi de peste 100 de ani. Legenda spune că sabia lui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
în șa de te aruncă Și te du-n sălbăticie Sus, pe Bistrița-Aurie, Urci în munți până zărești Casele din Ciocănești. Nu îți spun mai mult, că știi, Și de-acolo să nu-mi vii Pân’ ce meșterii fierari, Renumiții ciocănari, Nu mi-or face o săgeată Cum n-au meșterit vreodată. Să-i spui meșterului faur Vârful să i-l moaie-n aur, Aurul însă să fie Scos din Bistrița-Aurie. Du-te-acum! În drumul tău Să te-ajute Dumnezeu! Se deschide
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
ne-am aflat și noi, teritoriu tragic predestinat. În care rudimentarii Dej și Ceaușescu au fost executorii testamentari ai jalnicei utopii. (Apropo: referințele ultimilor ani au în vedere doar sinistrul interstițiu al pantofarului, fiind tot mai mult uitat celălalt, al ciocănarului, ce a transformat țara în lagăr de exterminare.) Ciclopul de sub Cetățuia, al cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a stenogramei ce redă primitiv și agramat discuția dintre dictator și George Călinescu (la cererea acestuia!!!) induce, în mic, drama unei întregi societăți decapitate. Tutuirea, ritos mitocană, a timoratului scriitor arată, în mic, relația de grosieră subordonare a întregii populații ciocănarului ieșit din imundele subsoluri. Cu Ceaușescu apar și "nuanțările". Predecesorul, aplatizîndu-i relieful, îi ușurează ambițiosului pantofar dezbrăcarea tunicii stalinist-maoiste și trecerea la costum. Iar cînd paranoia se va instala definitiv, costumul va fi asezonat cu sceptrul monarhic. Într-o imagine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Electrizant pe scenă (Omenirea-i o țigară/ Care se preface-n fum/ Iar amorul cel cu pară/ Arde și se face scrum), tot așa și pe stradă (Bimba, măi! Ce mai faci? dar copchiii ți-s sănătoși?) Țara tristă a ciocănarului ce tocmai ne părăsea, cea plină de umor a Chiriței. Și-acum, pretextul ce-a declanșat însemnarea. Ieri, o umbră a pempantei siluete de-al'dat îmi întinde o pagină fanată cu Cîntecul cernit al lui George Lesnea (la moartea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea! Scumpa ta soție! Nu poate, mă, bolovanule, are nevoie de un ciocănar, că-i tânără, măi, vită! Numai că tot o să vă lege ceva, o să aveți ceva în comun. știi ce? O să transpirați la fel, numai că ea cu altul în pat. și tu, cu târnăcopul în mână. și-apoi, nici nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să nu-l vadă oamenii și să se rușineze. S-a angajat la fabrică la Cugir, să facă un ban. Cei care lucrau acolo erau încă puțini și rușinați că pleacă la oraș. La început, lumea-i numea în batjocură „ciocănari” și „barabe”; ceilalți se uitau de sus la ei „Ni, mă, vin ciocănarii! Da’ di ce sunteți așe slabi? Ce mâncați mă? Ziarul Scânteia?”, strigau după ei când se întorceau de la serviciu obosiți. Era prin ’65-’70. Apoi satul i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fabrică la Cugir, să facă un ban. Cei care lucrau acolo erau încă puțini și rușinați că pleacă la oraș. La început, lumea-i numea în batjocură „ciocănari” și „barabe”; ceilalți se uitau de sus la ei „Ni, mă, vin ciocănarii! Da’ di ce sunteți așe slabi? Ce mâncați mă? Ziarul Scânteia?”, strigau după ei când se întorceau de la serviciu obosiți. Era prin ’65-’70. Apoi satul i-a numit „fabricanți”, că mergeau la fabrica aia care făcea mașini de cusut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trebui să se mai cizeleze puțin, să mai citească. Poate să rămână la examen”. „Mulțumesc, doamnă, vă tare mulțumesc”, zice tata. Am mers înapoi la internat. „Ai auzit ce-a zis?” „Am auzit.” Tata și-a luat geanta lui de ciocănar, să plece înapoi, la gară. Se uită la mine din poarta internatului. „Copile, eu plec. Mă duc. Te las.” „Bine, tată.” S-a mai uitat încă o dată la mine (Dumnezeule, și acum îmi amintesc privirea lui) și și-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
facem iar spectacolul pentru 23 August. RÎd amîndoi complice. Pentru că În trecutul lor comun exista acea poveste, de pe vremea cînd erau doi tineri scenografi abia aterizați În oraș. Tovarășul cu propaganda de la prefectură, un tip care se numește Ilie, fost ciocănar În uzina Electroputere, i-a chemat la el În birou să le spună că le revine onoarea să pregătească pentru spectacolul - manifestație de 23 August carul alegoric care deschidea coloana principală. Numai că ei erau tineri și vara a fost
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți, cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea, scumpa ta soție! Nu poate, mă bolovanule, are nevoie de un ciocănar, că-i tânără, măi vită! Numai că tot o să vă lege ceva, o să aveți ceva în comun. Știi ce? O să transpirați la fel, numai că ea cu altul în pat. Și tu, cu târnăcopul în mână. Și-apoi, nici nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte o traistă cu fân atârnată de grumaz; corturile peticite dar ridicate cu pricepere; măiestria meșterilor ciocănari ce băteau ritmic în nicovalele lor mici, de unde scoteau sumedenie de inele din metale și aliaje colorate, cunoscute numai de ei; copiii trențăroși, mucoși și gălăgioși ce se smiorcăiau într-o limbă stridentă, cam încâlcită și neînțeleasă; precum și ursul cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Îndrăgit În acest ținut, al devastatoarei incursiuni Întreprinse de araucani, care au făcut totul harcea-parcea. Istoricitatea flagelului a fost pusă la Îndoială de mai mulți iconoclaști din Zárate; este indiscutabil că acesta a inspirat eroicele versuri ale lui Lucas Palau, ciocănar și nepot al directorului nostru. Când tu, tinere, vei fi aproape gata și numai cu puțin Înainte să te urci În tren, am să-ți arăt acea silva, căci am pus-o În ramă. O publicasem, după regula mea, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]