6 matches
-
mai fi Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un zâmbet de avere Ca să urci un dulap sus Și să treci când ți s-o
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tinere_doamne_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/342516_a_343845]
-
mai fi! Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un zâmbet de avere Ca să urci un dulap sus Și să treci când ți s-o
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tinere_doamne_0.html [Corola-blog/BlogPost/356639_a_357968]
-
în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului privirea-mi alunecă ușor pe liniștea alei zugrăvită-n alb s-a-nserat și e rece peste multe tentative de a păși frunzele stoarse de vlagă atârnă cu ochii închiși de ciochinii remușcării pe margini de drum, protector, felinare ard golul din mine crește, crește... de-a lungul toamnei declamam versată teorii despre monotonie...nisip gura ardea acum în liniștea duioasă fulgii se așează pe frunte, sâni, coapse -Eu îi pun nasul
LINIŞTEA IERNII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_linistea_iernii_.html [Corola-blog/BlogPost/361569_a_362898]
-
mi se vede, Mititel și potolit, Tot de voinici ocolit. Nu știu zece-s ori cinsprece, Ori peste sută că trece. Unul frige În cârlige, Un berbece de trei miei Ș-un juncan de doi viței. Să-l anine La ciochine, Să le ție mâne bine; Că s-or duce la Bacău La Bacău, la Vadu-Rău S-ație drumurile Să-și primească vămile; Să prindă ciocoi de barbă Să-i puie să pască iarbă. Primăvară maica noastră, Suflă bruma din fereastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să bea vin rece. Pătrunde În grădina casei, În casă, În camera În care televizorul se adresează patetic semiântunericului. Nu e nimeni aici. Urechile rămân vătuite, privirea-și păstrează fixitatea, buzele, limba, gâtlejul Încă nu se desparte de izvor. Mirosul ciochinilor zumzăitori, culoarea lor albă (Înalțată spre mai pur de vecinătatea fragmentară a verdelui), gustul mierii capătă dăinuire. Ecranul se luptă cu toate acestea, palpită, zvâcnește, transformă semiântunericul Într-o fosforescență violetă. Camera se populează treptat, este duminică 8 mai ’77
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții, oaspeții se adunau la casa mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea Expresia "a-nchinat steagul" își are obârșia în obiceiul de a ridica un steag pe casă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]