67 matches
-
Dunării, Munții Retezat și Munții Rodnei sunt desemnate ca Rezervații ale Biosferei de către Comitetul UNESCO; Cheile Bicazului - Hășmaș; Cheile Nerei - Beușnița; Ceahlău; Călimani; Cozia; Piatra Craiului; Semenic - Cheile Carașului; Munții Măcinului. Parcuri naturale: Porțile de Fier; Apuseni; Bucegi; Grădiștea Muncelului - Cioclovina; Balta Mică a Brăilei; Vânători-Neamț; Lunca Mureșului. Relief și biodiversitate Parcul natural Lunca Mureșului reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de sălcii și plopi, zăvoaie
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
km) în bazinul Oltețului, la care se adaugă Peștera Muierii (3,5 km) în bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin prezența
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistică. 3. Localizați principalele regiuni cu relief carstic. 4. Enumerați cinci posibile obiective turistice legate de prezența reliefului vulcanic. 5. Prezentați legendele a trei stânci din cadrul reliefului ruiniform, sculptat în conglomeratele din Munții Ceahlău, Bucegi sau Ciucaș. Știați că ... Peștera Cioclovina este cunoscută pentru descoperirea celui mai vechi craniu de Homo sapiens fosilis, din România, și a unor urme de locuire umană din paleolitic, printre care vetre de foc și unelte din os și cremene? Focul viu este un proces natural
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Biosfera”; 8. Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș; 9. Parcul Național Ceahlău; 10. Parcul Național Călimani; 11. Parcul Natural Bucegi; 12. Parcul Național Piatra Craiului; 13. Parcul Național Cozia; Rezervația de zimbri Slivuț (Hațeg) Defileul Jiului 14. Parcul Natural Grădiștea Muncelului- Cioclovina; 15. Parcul Național SemenicCheile Carașului; 16. Parcul Național Munții Măcinului; 17. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; 18. Parcul Natural Vânători-Neamț; 19. Parcul National Buila - Vânturarița; 20. Parcul Natural
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pontic. „Gânditorul și perechea sa” (Hamangia) Sarmizegetusa Regia Brățară dacică a. Epoca preistorică este reprezentată prin diferite piese de ceramică, unelte, arme de vânătoare și podoabe. Aceste obiecte aparțin Paleoliticului, cum sunt descoperirile de pe Valea Dârjovului (Olt), Ohaba - Ponor și Cioclovina (Hunedoara), Neoliticului, sublim reprezentat de celebra figurină „Gânditorul” de la Hamangia și prin ceramica de Cucuteni, precum și Epocii fierului prin descoperirile de la Baia, Cotnari, Basarabi ș.a.. b. Civilizația geto-dacă (sec V î.H. - sec I d.H.) prezintă mai multe urme în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ajunge acasă la ora 23. 02, iar timișorenii - la ora 21. 45. Cheltuielile de transport se vor ridica la 36 de lei (360000 de lei vechi). Masa se va servi din rucsac. Obiectivele care urmează a fi vizitate includ peștera Cioclovina Uscată, portalul Cioclovina cu Apă, platoul carstic de tip Uvalas, peștera Ponorici, cheile și peștera Șura Mare, doline, avene și ponoare. Participanților li se recomandă să aducă lanterne (eventual lămpi de carbid), pelerine, bidon pentru apă. Înscrierile se fac la
Agenda2005-36-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284167_a_285496]
-
ora 23. 02, iar timișorenii - la ora 21. 45. Cheltuielile de transport se vor ridica la 36 de lei (360000 de lei vechi). Masa se va servi din rucsac. Obiectivele care urmează a fi vizitate includ peștera Cioclovina Uscată, portalul Cioclovina cu Apă, platoul carstic de tip Uvalas, peștera Ponorici, cheile și peștera Șura Mare, doline, avene și ponoare. Participanților li se recomandă să aducă lanterne (eventual lămpi de carbid), pelerine, bidon pentru apă. Înscrierile se fac la domnii Paul Ionescu
Agenda2005-36-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284167_a_285496]
-
an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Părinte Firmilian Marin, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina și i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului și fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuș
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Părinte Firmilian Marin, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina și i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului și fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuș
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Părinte Firmilian Marin, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina și i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului și fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuș
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul Cioclovina, imagini ale șantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvențe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu învățătoarea Iovana de la școala din Băluța, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar și câteva dintre descântecele
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
pentru că nu dorea, în niciun chip, pactizarea cu regimul comunist, Anghel este trimis să muncească în agricultură, la Comanca, unde mănăstirea deținea circa 300 de hectare de teren agricol. Dar, cu îngăduința starețului mănăstirii Tismana, Părintele Gherasim, ajunge la schitul Cioclovina, la 4 km de Tismana, în munte. Aici, tânărul aspirant la călugărie se ocupa cu albinăritul, dar ascultarea era destul de anevoioasă, deoarece stupii erau greu de păzit de urși și de lupi. Luam tava noaptea, băteam și fugeau urșii. Nu
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Părinte Firmilian Marin, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina și i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului și fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuș
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
jumătate, de unde a fost luat de Părintele Gherasim Iscu - Starețul Mănăstirii Tismana, județul Gorj. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Părinte Firmilian Marin, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina și i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului și fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria, din județul Neamț. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând Părintele Sofian Boghiu
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al Olteniei, IPS Părinte Firmilian Marin, a aflat însă de cel care stătea la Cioclovina și i-a propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea însă nu a aprobat acest gest al mitropolitului și fratele Anghel a ajuns la Mănăstirea Sihăstria. Acolo a fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuș
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
pentru coțcarii străini, pentru cei indigeni fie de un sex ori de altul, vacă cum e țara noastră rar se va mai găsi. Rău o fi fost și 'nainte, dar de când politicianul venetic, C. A. Rosetti, și-a ridicat adunăturile, cioclovinele de câte patru clase primare în sus, starea de lucruri de la noi nu-și mai poate găsi pereche. Se vede că nu le mai ajung roșiilor furtișagurile făcute cu ocazia răscumpărării liniilor Stroussberg și Cernavoda chiustenge; iar le-a venit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu sunt. Apoi oare cu oameni politici avem noi a face? Stupidul de Serurie, gheșeftarul Carada, paraliticul și ramolitul Cariagdis, camardinerul Chirițopol sunt oameni politici? 275 {EminescuOpXIII 276} Apoi oare lupte politice sunt cele de la noi? Politică e că o cioclovină ca actualul redactor de la "Romînul", comun, ignorant și impertinent, cu patru clase primare, din nimic, adecă din coate goale a poliției din Iași și din vivandieră a regimentului de muschetari, ajunge răscumpărător de drumuri de fier și milionar? Politică e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
amiazăzi, decât o turmă de oameni guvernată de un roi de coate goale în care paragrafii reglementelor traduse din franțuzește se bat în capete și unde totul, demnitatea omului și a statului, să atârne de judecata unui imens număr de cioclovine bugetare. Da! O lovire de stat este; o lovire de stat executată de paraziți în contra elementelor producătoare și cu rădăcini în această țară; o lovire făcută în interesul străinilor, cari se vor bucura văzîndu-ne de-a pururea condamnați a fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de oligarhi și aristocrați politici, s-ar afla cu de prisos pentru a administra, corecți și treji înainte de toate, căile ferate române, se pun în aceste posturi - cine? Săbiuțe politice, cârciocari de paragrafi de lege, universaliști și gheșeftari, agenți electorali, cioclovine de casa lui C. A. Rosetti și Carada, slugi de ale partidului roșu, fără capacitate, fără cunoștințe speciale, fără conștiință de datorie. Aceasta e cauza pentru care zicem că poporul românesc va ajunge într-o zi la starea de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fundamentate ale Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe lângă Prezidiul Academiei Române au fost propuse 11 parcuri naționale: Rodna, Călimani, Ceahlău, Piatra Craiului, Cozia, Domogled, Valea Cernei, Cheile Nerei-Beușnița, Semenic-Cheile Carașului, Cheile Bicazului-Lacul Roșu, Apuseni și două parcuri naturale: Bucegi, Grădiștea Muncelului- Cioclovina. În țara noastră, în momentul de față sunt declarate prin decizii centrale sau decizii județene peste 450 de rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lelese 16. Lunca Cernii de Jos 17. Luncoiu de Jos 18. Rachitova 19. Ribita 20. Sarmizegetusa 21. Tomești 22. Toplița 23. Vata de Jos 24. Vălișoara 25. Vorta B. Parțial ------- 1. Beriu - Cucuis - Magureni - Poieni - Sibisel 2. Bosorod - Alun - Bobaia - Cioclovina - Luncani - Prihodiste - Târsa - Ursici 3. Branisca - Barastii Iliei - Cabesti - Furcsoara - Gialacuta 4. Carjiti - Cherghes 5. Densus - Criva - Poieni - Stei 6. Dobra - Bujoru - Făgețel - Panc - Panc-Saliste - Stancesti - Stancesti-Ohaba 7. Geoagiu - Bâcâia - Bozes - Geoagiu-Băi - Homorod - Mermezeu-Valeni - Renghet - Văleni 8. Gurasada - Boiu de
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul și Biosferă"; ... h) Parcul Natural Bucegi; ... i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas; ... j) Parcul National Ceahlău; ... k) Parcul National Calimani; ... l) Parcul National Cozia; ... m) Parcul National Piatră Craiului; ... n) Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului; ... p) Parcul National Munții Macinului; ... r) Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei, desemnat ca Zonă Umedă de Importanță Internațională de către Secretariatul Convenției Ramsar; ... s) Parcul Natural Vânători-Neamt. ... Articolul 2 Autoritatea publică centrală pentru protecția
HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148865_a_150194]
-
Natural Apuseni; ... g) Parcul Na��ional Munții Rodnei; ... h) Parcul Natural Bucegi; ... i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas; ... j) Parcul National Ceahlău; ... k) Parcul National Calimani; ... l) Parcul National Cozia; ... m) Parcul National Piatră Craiului; ... n) Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina; o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului; ... p) Parcul National Munții Macinului; ... r) Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei; ... s) Parcul Natural Vânători-Neamt. ... ROMÂNIA Hartă rezervațiilor biosferei parcurilor naționale și parcurilor naturale LISTA ABREVIERILOR Anexă 2 STRUCTURA personalului administrațiilor parcurilor naționale
HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148865_a_150194]
-
de teren; - Parcul National Calimani - 15 persoane, dintre care 9 agenți de teren; - Parcul National Cozia - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; - Parcul National Piatră Craiului - 13 persoane, dintre care 7 agenți de teren; - Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina - 14 persoane, dintre care 8 agenți de teren; - Parcul National Semenic - Cheile Carasului - 17 persoane, dintre care 11 agenți de teren; - Parcul National Munții Macinului - 12 persoane, dintre care 6 agenți de teren; - Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei - 13
HOTĂRÂRE nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148865_a_150194]