29 matches
-
grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli, scuipări, pălmuiri, batjocoriri. Grație așadar, pseudo-aristocrației interesate de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
goana după scaune plușate și stipendii grase, lăcomia disperată a Puterii își dă poalele peste cap fără complexe de vreun fel, din sincer dor și drag de majoritate parlamentară, cântând în struna măscăriciului violet, care, brusc lovit de amnezie, cheamă „ciocoimea” - scuipată în cap, cu mânie proletară, până mai ieri, zice-se, până și din grădinile Vaticanului, ori de prin șanțurile umezind pinii din Roma - la o mândră și patriotică șezătoare anti-băsesciană. În naivitatea mea - amendabilă, desigur, demonstrând imaturitate politică! -, îmi
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401770634.html [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
a fost și este de ani buni nu numai editorul și lectorul cărților mele, dar și prietenul care nu m-a lăsat la nevoie. Sunt multe, foarte multe de spus. De exemplu, la un proces de acum câțiva ani, cu „ciocoimea nouă” din Târnăveni, a rămas ore întregi cu mine în așteptarea înfățișării, ca martor în fața instanțelor de judecată, deși în aceeași zi era înmormântarea unei personalități istorice din Tg.-Mureș, cu care acesta colaborase intens. „Pe el nu mai pot
DESPRE PRIETENI DIN VIAŢĂ ŞI DIN MOARTE, DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_prieteni_din_viata_si_din_moar_al_florin_tene_1350477563.html [Corola-blog/BlogPost/358051_a_359380]
-
s-au șters din amintire. Ce vreți, aveam numai 11 ani.) Douăzeci, și toți cu găuri. Parc-ar fi să povestească Cum se odihneau sărmanii pe-o salbă sărbătorească, Pe-un grumaz de țărăncuță grăsuliu și răsfățat Pân' ce ghiara ciocoimii, din care i-a înhățat. De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca cel mai negru tăciune. Nu! nu vreau această pungă!Și chiar foame de mi-ar fi
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
minciuni, precum că nu s-a făcut recolta, ba că a fost secetă, ba că a plouat prea mult. Aceste baba-uri nu au ținut de foame pentru familiile perdanților, care au fost înșelați cu zâmbetul pe buze de noua ciocoime tranzitivă. Bătuți de ploi și de nevoi, cu palmele bătătorite, cu pălăriile roase, arși de soare pe obrazul adânc brăzdat de foame, acești martiri ai ogoarelor se simt umiliți, din nou. Pe ulițele desfundate apar bătrâni costelivi, proptiți în două
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
creștin, "scump și rău" e deviza lui când rămâne stăpânul pieții. Drept că înmulțirea evreilor în țările noastre au mers mână în mână cu reformele în senz liberal, că acestea au ajutat înmulțirea furnicarilor. Deja "regulamentul organic", care a pus ciocoimea alături cu boierii vechi, dîndu-i o egalitate de drepturi pe care n-o merita, au făcut ca fiecare din acești noi aristocrați cari fugeau de muncă și aspirau la slujbușoare să aibă câte un asociat jidan sub forma de orîndariu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă a societății noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă ușor înădușită de ciocoimea ei, de foastele ei slugi, cari, fără nici o muncă meritoasă pentru societate, se urcă repede în locul vechei aristocrații, ce dedese așa de tare îndărăt. Se va găsi că lenea este caracteristică românului "ridicat", pentru că s-au și ridicat din clase
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trăiască toată societatea română - țăranul. Dar chiar esploatarea directă era o muncă prea grea pentru aristocrația foștilor cafegii și ciubuccii, de aceea și-au introdus pretutindenea câte un asociat activ chezaro-crăiesc - câte un evreu. Acelaș proces se repetează însă. Precum ciocoimea au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra bunuri imobile la țară, ar lua în mâni proprietatea de mijloc, ai cărei arendași sunt deja astăzi, iar neamul românesc ar ajunge cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
barbarie și dotat de o ambițiune nemărginită”. Romanul este structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
primul roman ciclic în epica românească: Viața la țară (1894), Tănase Scatiu (1895), În război (1897), Îndreptări(1902) și Anna (1906-1910). Ca tematică, romanul descinde din Ciocoii vechi și noi. Duiliu Zamfirescu reflectă același proces istorico-social, descompunerea boierimii în contrast cu ridicarea ciocoimii. Personajul principal cel mai realist este negativ ca și cel din cartea lui Filimon. El se numește Tănase Scatiu, tip de arivist, care se va căsători cu Tincuța, fiica boierului de viță veche, Dinu Murguleț pentru a-i deposeda de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
o categorie diferită: sunt „romane țărănești”, în care se înfruntă pasiuni, într-o oarecare asemănare cu Ion de Liviu Rebreanu. Similitudinea e însă numai de subiect: erotismul și patima averii se profilează pe fundalul declinului boierimii vechi, ceea ce înlesnește ascensiunea ciocoimii și proliferarea parvenitismului. Ambele scrieri conservă unele trăsături ale sămănătorismului, au, totuși, o tentă de realism critic și, prin subiectul legat de crimă, violență și patologie, patimă și dezagregare morală, prezintă afinități cu literatura naturalistă. Diferite sunt Ruginoasa (1939), Fermecătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Ichim pentru că este un respectat gazetar profesionist și a-l recompensa pe dl Breban pentru că este un gazetar diletant, care distrează piața tipăriturilor cu o publicație de un cumplit umor involuntar, iată un aranjament care poate surveni doar la nivelul ciocoimii academice. Dl Răzvan Theodorescu are obiceiul de a se enerva foarte repede și de a da în clocot mai abitir decât un samovar imperial. Spre a evita să-l vedem din nou congestionat ca un gogoșar și cu părul vâlvoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Când te gândești că nu suntem decât spectatori la politica lumii, că se hotărăște de noi fără noi, ceea ce înseamnă că ne-am exclus din politica lumii, îți poți da seama de ce a însemnat în ochii politicienilor și ai noii ciocoimi interesul național. Ca să ne contrazică și ca să ne arate că nu suntem chiar singuri, domnul președinte a pus Dunărea să lucreze pentru interesul național (noroc că n-am vândut și Dunărea!) și a pus de-un summit pe valurile fluviului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
an, în țară vor rămâne doar invalizii în cărucioare, doar ciobanii din creierul munților și gușa supradimensionată a lui Eugen Florescu! în fața acestei tragedii naționale, președintele Constantinescu tace! Până în clipa de față, el n-a găsit de cuviință, din înălțimea ciocoimii sale, să adreseze vreun mesaj nației. Principal vinovat de ascensiunea naționalismului xenofob în România, dl. Constantinescu n-are altceva mai bun de făcut decât să înalțe o altă șleahtă de burtoși la rangul de generali! Oare pentru ce fapte de
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se plătea în piață:/ Moartea, neantul, sila de viață,/ și obligatoria oroare/ De națiunile conlocuitoare". Epoca s-a schimbat și norodul a lichidat "moșierimea, ciocoimea, bancherimea, profitorimea, trântorimea, plus tronul regal", aruncân-du-i "Ca pe niște balegă de cal,/ Peste râpă prăval". Poetul trebuie să coboare din turnul de fildeș și să se adapteze. Ritmul versurilor și rimele sunt de un comic involuntar: "Eu astralul cântăreț
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
artistic vorbind - nu este deloc neindicat". Cronicarul introduce o distincție între universul celor două opere, încercând să-l scoată pe autorul Năpastei din sfera criticilor aspri ai „stării civile": „Nu este vorba de o deosebire de straturi sociale (la Caragiale - ciocoimea; la Rebreanu - intelectualitatea burgheză), ci de praguri morale. Pe lângă universul crud al lui Rebreanu, viziunea lui Caragiale e aproape senină". La secțiunea „Însemnări", Doinaș polemizează cu Sică Alexandrescu, pe marginea regiei dramatice (Șt. Aug. D., Argumentele unui optimist, p. 85-87
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
stăpânul orașului. Niciodată în ultimii doisprezece ani feudalizarea societății românești nu s-a developat mai șocant. Dacă, de bine-de rău, la vârf politicienii s-au obișnuit cu critica, în provincie riști cotonogeala de îndată ce scrii lucruri neplăcute urechii delicate a noii ciocoimi. La București, Ioan Mircea Pașcu a fost obligat să dea dezmințiri peste dezmințiri pentru mârlăniile la adresa jurnaliștilor. La Craiova, dl. Mischie n-are nici o secundă de ezitare să amenințe cu cotonogirea ziariștii care-și bagă nasul unde nu le fierbe
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
crâșma sordidă de cartier și rafinamentul în materie de băutură tescovina. Mă refer la așa-numita elită culturală, la artiștii și creatorii ce constituie mândria oricărei națiuni. Or, bătălia respingătoare pentru ordine și medalii, înghesuiala jenantă la finanțări acordate de ciocoimea de partid și de stat explică în mare măsură decăderea morală și descurajarea societății românești. A făcut oarecare vâlvă miliardul de lei acordat de prim-ministrul Năstase pentru editarea unor cărți. Nu știu dacă sume similare au fost puse la
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
examinarea trăsăturilor feței). Unul dintre cele mai stranii comentarii pe care le-am auzit în ultima vreme este cel al ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, controlor de zbor înainte de Revoluție, din cîte am înțeles. Spunea dumnealui, în stilul arogant-sarcastic al noii ciocoimi post-comuniste, că e foarte greu, la noi, să construiești autostrăzi, întrucît, „una-două", sar arheologii și se agită că s-au mai descoperit „niște ruine", că se mai inaugurează un sit de cercetare. Dacii și romanii, concluziona el, nu ne lasă
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
mintea lumei cea rece și pustie, Înfășurat de slava-mi - simțeam că nu trăiesc {EminescuOpVIII 292} Decât numai în basmu și-n cântec bătrânesc, În mintea cea uitită a unor strănepoți Ce, spurii și nemernici, slăbiți și idioți, Făcea pe ciocoimea căzutului Fanar, Cu mintea cea vicleană, cu sufletul avar, M-am fost uitat din lume ca învechita veste Despre o vreme [care] demult, demult nu este, Ci amintirea-mi numa venea, din când în când, Ca sunetul de clopot pribeag
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce-și hrăni copiii flămânzi, "faptă gravă" pedepsită de litera legii cu trei ani de Închisoare. Și cu asta s-a mai dus o familie. Ce contează! ăștia sunt tălpașii, putem buieci și fără ei, așa hotărî și pecetlui noua ciocoime soarta vulgului. Și uite așa, pe nesimțite, prin legi și decrete, prin completări la decrete, prin ordonanțe la ordonanțe și prin tirade frumos miorlăitoare În Întreaga mass-media se săvârși dispariția justiției pământene În țara românească. Dar, și de acest dar
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
lumei cea rece și pustie, Înfășurat de slava-mi - simțiam că nu trăiesc De cât numai în basmu și-n cântec bătrânesc, În mintea cea uitită a unor strănepoți, {EminescuOpIV 468} Ce spurii și nemernici, slăbiți și idioți, Făcea pe ciocoimea căzutului Fanar, Cu mintea cea vicleană, cu sufletul avar. M-am fost uitat din lume ca învechita veste Despre o vreme care de mult, de mult nu este. Ci amintirea-mi numa venia din când în când Ca sunetul de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sudui copilul, nea Cristache?... Pentru că I-au bătut boierii? Și deodată fierberea izbucni din nou, ca flăcările dintr-un jăratic scormonit la timp. Trifon, care n-apucase a închide gura, continuă acum înfuriat: ― Apoi tălică se vede că tot spre ciocoime tragi, d-aia n-ai simțit în suflet și nu te doare când ne bate pe noi! Busuioc mirosi o dogoreală din grămada de țărani turburați. Deși adineaori i se părea caraghios să se zbuciume niște oameni în toată firea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și capitalismului... Gh. P. unu: Așa... Trebuie să te salvăm, înțelegi? Gh. P. doi: Păi...! Gh. P. unu: Așa că o să vorbesc cu tovarășii de la raion să-ți dăm... lemne... Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
prusianismului reacționar, „Deutschland” sub titlul „Viitorul Germaniei”. Ca publicist, Axelrad s-a dovedit a fi un scriitor de valoare colaborând la diferite publicații. Aniversarea a 70 de ani îl găsea pe Axelrad pe pozițiile sale firești de luptător împotriva „nesățioasei ciocoimi”, urmându-și neabătut idealul. * Bârladul Bârladul apare o dată pe săptămână la 20 iulie 1887, redacția la Tipografia română, unde se și tipărește. Nu‐și declină apartenența politică până la cel de al 50‐lea număr - 28 august 1888. Bârladul reapare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]