17 matches
-
la nevoie. - Îhm... ai spus-o profund și pe toate părțile. Bun atunci. Păi... dacă tot n-o mai vrei, n-ar fi mai bine să mi-o prezinți mie? Că-i păcat de ea să-ncapă pe mâna cine știe cărui cioflingar. - Ăăă... sigur. Cum vrei tu, măi Jeane. - Nu vreau eu, măi, tu vrei. Că onoarea ta de nefamilist te obligă la multe. Cum ți-ar sta, care va să zică, după ce c-ai ratat-o pe trecere, să lași biata femeie și neatinsă
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_si_a_plimbat_sufletel_depresia_pe_florentina_loredana_dalian_1357651395.html [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
în continuu Se agită, dau din plisc! Toate fețele de pernă, Indivizi cu chip de lut, Papagalii și gușații Își fac zestre neîntrerupt. Znobi, hiene, injectații Prăvălesc fără rușine, Jecmănesc cu toți în haită, Țara este în ruină. Inși bezmetici, Cioflingari, ei lingăii, toată pleava Au o singură pornire, Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie marți, Se-nvârtesc în jurul cozi Penele să le boțească. Singuratic, rătăcit, neuronul ofilit Din zona izmenenelor, Nici mai sus
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1495575130.html [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
făcut olteanul când a văzut girafa: „Muică, așa ceva nu se există!” - N-ar fi făcut românul singur asta... în două mii de ani. - Păi, da! Noi am ars recolte și-am otrăvit fântâni... - Vai... steaua noastră. Barză, brazdă...gazdă... - Popor de cioflingari! Ne-am înghițit, în scârbă berea, apoi vorbele, iar la final, am înghițit în sec. Tăcere. Mai întîi am lăsat privirile în jos, apoi capetele și, dacă am fi putut, am fi intrat, ca struții în nisip. Ce liniște era
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche by https://republica.ro/vrajitorul-din-ozn-sau-cum-a-disparut-din-senin-un-cort-plin-cu-coreeni-din-vama-veche [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
și Zăpăcilă. Dar... Aceștia, parcă, nu fuseseră în cameră. Hotărât, nu! Când intraseră?! Ce e, băi? La ce te chiorăști, mocofane? Ce nu-ți convine? Ești dislexic, ai? Ți-a intrat morcovu'? Netotule! mârâie Momocilă. Ce te uiți, ca un cioflingar? Ți-a halit mâța limba? face și Bobocilă. Ți-ai bulit radaru'? Pupă-ne-n'...! Ciobane! Derbedeule! Ratatule! Hei, cu-cu , da' ce-i aicea? S-a mutat cinema-ul pe noi?! se-nfoaie Peticilă. Lăsați-l, măi, voi nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Azariĭa (în DA). Multe alte atestări sunt oferite de scriitorii secolului al XIX-lea, atât munteni, cât și moldoveni: Heliade (Or aide l-alde baba Comana, or Sorica), Grigore Alexandrescu (multe de-alde alea), Creangă (de-alde bătrînul Alecu Forescu, cioflingari de-alde tine, de-alde aceste) etc. 5 În limba mai veche există totuși și unele exemple de grupuri nominale nedeterminate precedate de alde. 6 Într-un context în care coreferențialitatea sintagmei cu alde e ambiguă (individul sau grupul său
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
folosire a lui alde apare deja la Dosoftei; multe alte atestări sînt oferite de scriitorii secolului al XIX-lea: Heliade (,Or aide l-alde baba Comana, or Sorica"), Grigore Alexandrescu (,multe de-alde alea"), Creangă ("de-alde bătrînul Alecu Forescu", ,cioflingari de-alde tine", ,de-alde aceste") etc. Putem constata că acest alde popular e destul de prezent în limbajul familiar actual, chiar și în scris. O căutare a cuvîntului cu motorul Google furnizează peste 5.000 de rezultate în română; eliminînd
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
mâna pe condei ca pe-o candoare Din inocentul fir de brebenoc, Și deslușești în sine-ți că răsare O tihnă-afectiv-mântuitoare, Și simți cum nervii ți-i aduni la loc. Pui mâna pe condei ca pe-o cravașă, Anume-n cioflingari să o pleznești: în urma lor abjectă și trufașă, Amirosind fetid a bulibașă Care-ți insultă semenii onești. Pui mâna pe condei părându-ți rază Purceasă-n univers, ca un lăstun, Și simți cum împăcarea se așează în zodia-ți trecută
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
cu Sița la Union, la panaramele lui Ionescu și căreia, de atunci, Academia și celelalte instituții îi zic Madam Limba română... Gazetarul român mai de soi, de pe timpuri, când voia să se lepede de câte o înșiruire plictisitoare de,... pardon, cioflingari, zicea nu ecțetera, - zicea ca strămoșii noștri, oratorii romani,...ejusdem farinae. Chestia cu făina, de care pomeneam adineauri. în legătură cu coca jurnaliștilor răsuciți, bătuți pe-o parte și alta, forma să iasă corect, ori împletiți în franzele de lux puse numaidecât
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
privire lacomă, ca de hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât de amarnic se luptase pentru ele, mai întâi cu moștenitorii ăilalți, din partea "cucoanei", adică din partea mă-si cea cu sânge albastru, și cu ăștilalți, cioflingarii, talpa țării - "talpa iadului", cum le-ar sta mai bine să li se zică, setoși de pământ, c-ar fi bine să le îndoape la toți mațele cu câte un kil-două, să se astâmpere! Ochii lui mari, galbeni în ceața
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
vis posibil al teatrului, de a închega o trupă de teatru. A durat prea mult până am izbutit să construiesc teatrul acesta, au obosit actorii, au îmbătrânit și, mai ales, au venit peste ei, peste actorii mei, tot felul de cioflingari. Pe unii i-am cocoloșit mai mult decât trebuia și asta i-a demoralizat pe cei care au crezut în mine, iar acum, când aș avea nevoie de întreaga lor energie, nu mai pot nici ei, nu mai au entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
În viață, În depărtare, În zorii zilei, albastrul azuriu al Adriaticei. Și toate pretextele de care s-a folosit pentru a amîna Întîlnirea cu marea erau atît de neconvingătoare: nu-i plăcea să meargă vara-n concediu ca orice turist cioflingar, nu avea destui bani (și aici nu era departe de adevăr), nu suporta soarele (deși toată viața lui a stat cu capu-n dogoarea soarelui), pe el să-l lăsăm În plata Domnului, se simțea foarte bine și În Belgrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În viață, În depărtare, În zorii zilei, albastrul azuriu al Adriaticei. Și toate pretextele de care s‑a folosit pentru a amâna Întâlnirea cu marea erau atât de neconvingătoare: nu‑i plăcea să meargă vara‑n concediu ca orice turist cioflingar, nu avea destui bani (și aici nu era departe de adevăr), nu suporta soarele (deși toată viața lui a stat cu capu‑n dogoarea soarelui), pe el să‑l lăsăm În plata Domnului, se simțea foarte bine și În Belgrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Știu și ei de veselul negoț de pe șantierele arheologice, dar acum, din enormitățile subordonatului, li se vădește și neajunsul că se și bea mult prea mult. Dacă, cumva, există.. Ce mai aștepți? Adă-l aici. Adă-l, bă, aici pe cioflingar, că te ia mama dracului! Pe străzile închiciurate de iarnă ale Bucureștiului, ale impresionantului an 1932, nimic esențial nu se schimbă, deși Ulpiu Galopenția debutează-n poliție. O încăpere minusculă, dar în Prefectura Generală a Poliției, o sobă, o masă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de ea, de Dorina. - Ia ieși de acolo, fă, căcăreazo de muscă! Că rad la botul tău două palme, de-ți umblă fălcile, stînga-dreapta, ca la mașina de scris!... Când e furioasă, pufoasa Dorina reușește să imite splendid jargonul de cioflingar al fratelui său - căruțașul Luță. Pe de altă parte, nici Tereza, care nici ea nu e vreo proastă, nu iese. O fi ea o angajată mai nouă, dar, de două luni, ea compătimește și mai dezinteresată cu Ulpiu, și dacă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cele mai îmbietoare. În centrul potcoavei adăstau lăzi de sucuri, vinuri, șampanie. La asemenea agape luau parte cel puțin treizeci de educatori. Festinul se prelungea până seara, după care cei mai bazați chemau un taxi și se prăbușeau în el. Cioflingarii, majoritar tineri, care mâncaseră cel mai cu spor - să bifeze problema asta pentru o săptămână -, nu aveau altceva de făcut decât să-și târâie burțile diforme peste pășunea din fața școlii, până la stația lui 102. În acele clipe toată lumea era mulțumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Întrebat dacă și când mergem la ei, fiindcă ne așteaptă negreșit. Răspunsul trebuie să i-l dau la amiază, când ies din spital. ― Grea treabă, dragule. Cum să te duci În șatra lor și să nu te trezești chemat de cioflingarul de Vătrai și să te ia la Întrebări? „Ce afaceri aveți cu șetrarii?” ― Așa este, domnule profesor. Și, totuși? După câteva clipe de gândire, profesorul a răspuns. ― Soluția ne-ar putea-o da nenea Mitru. ― Cum, domnule profesor? ― Mă gândeam
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ortografiat Hăsdeu sau Hăsdău) se bucură de mare atenție din partea ironicului Caragiale care avea în memorie replica acestuia cînd îi solicitase o colaborare la Epoca literară ("Unde ai văzut tu om serios ca mine, să dea hîrtie la mînă unui cioflingar ca tine?") dar uitase cuvintele de încurajare și chiar elogiu trimise pe un bilet de felicitare: "România are un Moliere al ei, un Moliere mai leneș, chiar foarte leneș, dar tot Moliere." Cel care îl numise garson de talent este
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]