103 matches
-
vreo rasă anume. Indienii și-au statornicit tabăra la mică depărtare de ei, apoi au tăiat niște pini înalți din care au meșterit porți și au delimitat terenul pentru sălbaticul lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii sumbre că se întîmplă ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman și ceilalți au acceptat provocarea. Au tăiat și ei
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
dar nu spunem mare lucru cu aceasta, acum, după ce am afirmat funcționalitatea vizualității. „Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii stricați de vărsat, arși de soare și de vînt. Pășește larg...”. Și „Calul e alb”, „cu gîtul întins, scobîlțind din picioarele ciolănoase”, cu „capul, mare cît o solniță”, „adormit parcă”. Apoi ulițele satului, valea, dealul, culmea...Imaginea „se întărește”, se pietrifică. Cizmele femeii sînt „tari”, picioarele calului sunt „ciolănoase”, rănile lui sunt „pămîntii”, rana e „tare ca potîngul”, iar înaintarea protagoniștilor este
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
vînt. Pășește larg...”. Și „Calul e alb”, „cu gîtul întins, scobîlțind din picioarele ciolănoase”, cu „capul, mare cît o solniță”, „adormit parcă”. Apoi ulițele satului, valea, dealul, culmea...Imaginea „se întărește”, se pietrifică. Cizmele femeii sînt „tari”, picioarele calului sunt „ciolănoase”, rănile lui sunt „pămîntii”, rana e „tare ca potîngul”, iar înaintarea protagoniștilor este lentă, încetinită mereu, gata să împietrească și ea... Și iarăși calul alb, slab, tras de căpăstru... Imaginea e gata să se rupă, ca să apară fragmentarul... „Bator se
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
uneia dintre fete, a nemțoaicei, să arunce cu sticle goale, dacă putea ochi pomii grădinii. Unele sticle cădeau și se făceau zob în fața cârciumii, numai cioburi erau a doua zi dimineața, când venea bătrâna să măture, dar Invalidul, cu nasul ciolănos ca un corn băgat în ziare, părea că nici nu observă. Sau nu-i păsa. Putea preferata nemților de sus să năruie și casa. Bătrâna bănuia ceva ascuns în viața lui și se-ntreba de ce n-a ieșit o dată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și, împreună cu ea, să iau un autobuz spre o destinație necunoscută - asta mi s-a părut că se apropie binișor de imaginea mea despre amour fou. Nu că aș fi simțit o mare atracție pentru menajeră - era extrem de înaltă și ciolănoasă și avea doi negi pe genunchiul drept -, dar, pentru a servi cauza sacră, trebuia să fii-n stare să treci peste un lucru atât de banal precum atracția fizică. Mi se părea că tocmai o mezalianță poate fi, în ceea ce
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
am aciuat boișorii. Și pe urmă? DĂNILĂ (leapădă din mână surcelele adunate): Da' fie, Smarandă, că boi ca ai noștri nu găsești să cutreieri șapte sate: porumbi la păr, nalți la trup, țapoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași, cum sunt mai buni de înjugat la car. Aud? (strânge iar surcelele) SMARANDA: Doamne, doamne! Bate tu darabana mult! Ai ceaun și apă, ce-ți mai lipsește pentru mămăligă? Da' plug, grapă, telegă, sanie, car, tânjală, cârceie, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spus ție, ditamai cadru' universitar, la anii tăi!?" Da, așa mi-a zis, personal, dom' director Ciucurel, în numele întregului serviciu administrativ." "I-auzi, porcu' ordinar!" Fornăi de nervi și-și aruncă brațul drept înainte făcând să zornăie pe încheietura-i ciolănoasă cele câteva zeci de brățări metalice: "Nenorocitu' ăsta ar trebui pus la punct neapărat. Da' neapărat, auzi?" " Cine să-l pună pe-ăsta la punct?", se încruntă Băși. Are un tupeu ce nu s-a pomenit. Eu cu urechile mele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
trebuia să ne dezbrăcăm în puța goală, să ne băgăm în pat, el să se suie pe mine, iar apoi să ne rostogolim, cu rostogolitul mai era cum era, dar când se punea pe mine era mai nasol, era greu, ciolănos și mă sufoca, i-am spus asta, ce joc tâmpit, însă el ținea musai să continuăm, murea să fie taică-su, apoi l-am auzit pe tataia la ușă, suna ca disperatu’, o fi avut plase, era încărcat, tataia ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
au Început să apară pahare de apă În tot soiul de locuri ciudate, apoi găleți Întregi de apă, și pînă la urmă au fost rîuri și torenți, bietele cămile au fost luate pe sus de șuvoaie și picioarele subțiri și ciolănoase li se zbăteau cumplit În timp ce cocoașele le trăgeau la fund. Îmi era Îngrozitor de sete. Poate că sarea de la transpirația ei mă făcea să mă simt așa, Însă știam precis că trebuie neapărat să găsesc apă. M-am dat jos din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
seara, după valsul cu foametea, Packer și Evelyn ies din sala de bal a hotelului, și în stradă se aude cineva cântând „O, Amherst, brav Amherst”. Pe stradă, Frances Dunlop Colgate Nelson, sau „Frizzi”, împreună cu Schuster „Pantoful” Frasier și Weaver „Ciolănosul” Pullman beau din dozele uriașe de bere, stând tustrei în picioarele goale, cu pantalonii murdari suflecați, într-o fântână arteziană. Hainele sărăcăcioase, spune Inky, sunt noile haine pretențioase. Acasă, Evelyn încearcă o duzină de saci menajeri, saci de plastic verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de protecție a societății. Bețivul de la Global Airlines se dovedește a fi Webster „Cercetașul” Banners, și, împreună cu Inky și Muffy, se întâlnesc cu „Slăbănoaga” și Frizzi. Apoi li se alătură Packer și un alt tip, „Barcagiul”. Apoi și „Pantoful” și „Ciolănosul”. Sunt beți cu toții și joacă șarade, și la un moment dat Packer strigă: — E cineva sub podul ăsta care să nu aibă măcar patruzeci de milioane de dolari? Și desigur se aude doar zgomotul traficului trecând pe deasupra. Mai târziu împing
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
aleg decât cu umilința. Îți poți imagina titlurile din ziare: „Un celebru cuplu din înalta societate se distrează în mizerie”. Sau: „Miliardarii se joacă de-a săracii”. Doamne ferește să amintească de Inky și „Cercetaș”, de „Slăbănoagă”, de „Pantof” sau de „Ciolănos”. Faptul că se vor face de râsul lumii n-o va salva pe fată. Suferința lor n-o va alina pe-a ei cu nimic. Săptămâna următoare apare în ziar știrea că fata a fost găsită moartă. Cu toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
foarte concentrat, înconjurat de fel de fel de piese, de truse cu scule, mișcându-se cu precizie și pricepere. În spate cele trei fete ale lui fac un adevărat vacarm în timp ce urmăresc un serial la televizor. Soția lui, o femeie ciolănoasă, cu pomeții prea mari și omoplații puțin curbați, ascunzând ca într-un căuș sânii și așa minusculi, cu bazinul și el prea lat, muncea pe undeva prin bucătărie, prin baie, mereu avea câte ceva de făcut, draga de ea. O femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Vasile Borlan. În spatele meu, Zoli Îl avea coleg pe Ioan Pintea, zis Biga. În prima bancă din partea stîngă, la geam, fuseseră așezați frații gemeni Vasile și Viorica Lupan. Nu știu cît de gemeni erau, el mi se părea mult mai ciolănos decît soră-sa, Îmbrăcată Întot deauna În alb și, de aceea, foarte fragilă, după efectul bluzelor și fustițelor ei asupra mea. În spatele lor, stăteau Ionel Caița și Ghiță Grosoș, cel mai greu de cap coleg pe care mi-a fost
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
isterice ale celor fără pedigree, mese pe stradă cu domni civilizați citind ziarele sau cu familii doldora de copii, toți vorbind în cor italienește. O farfurie cu pizza ocupă o jumătate de masă; femeile germane seamănă cu bărbații, trupuri aspre, ciolănoase. Fețele reacționează automat, de cum deschizi ușa magazinului apare zâmbetul ca la fotograf. Vorbesc scurt, parcă ordonă. Și Wannsee-ul, plin de vaporașe și feriboturi, o viață forfotitoare, oameni întinși pe iarbă. Încă mai crezi că zîmbetele îți sunt adresate numai ție
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
de noroi, de urină, rupte la colțuri, din care ies bucăți de burete maroniu, cîlți de lînă sau paie, cîrpe de toate culorile, mototolite lîngă sticlele de pepsi sau Dumnezeu știe ce lichide dubioase. Picioare desculțe cu degete rășchirate. Brațe ciolănoase strîngînd la piept femei sau copii de doi, trei ani, dormind lipiți de burta păroasă a taților tineri cu pantalonii lăsați pînă mai jos de jumătatea coapselor... nimic indecent, numai tandrețe și mizerie; îmi vine în minte expresia pe care
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
Venit de peste Ocean? Doar de peste Ocean?! Tânăra prezentatoare menită să ilustreze generozitatea, toleranța, înalta și correcta noastră morală, îmi amintește de anii postbelici când primele filme sovietice vroiau să ne convingă că actrițele sunt, și ele, niște stahanoviste ale ecranului, ciolănoase și boccii; anii când în „promovarea cadrelor”, patru clase primare erau preferate diplomei universitare și chiar bacalaureatului. Dar nu-i nevoie să mă întorc atât de departe în timp și spațiu. Cu mult mai recent și aici, în această lume
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
m-a sunat la 12 azi noapte ce mă mănîncă aici pe gît ia vezi am ceva turbez că a murit și nu i-am crăpat eu capul parcă’s vrăjiți nu-i găsesc decît calități una e neagră și ciolănoasă alta blondă și durdulie ți-e necaz că nu ești în locul ei pe cine crezi c-am cunoscut la expoziție pe frumosul ăla care a lansat ultimul hit e cel mai bun atît de atent erau nedespărțiți tună iar ține
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
reușit s-o facă nici zece minute, măcar în somn să reziste tentațiilor câteva zile. Și tocmai când socotea că e timpul să aleagă, oprindu-și privirea pe un conte de Savoya, tinerel, palid la față și plin de mușchi, ciolănoasa de Fibbia care dormea alături se răsuci în somn și-o lovi cu cotul în cap. Amada se trezi. Palatul, marchizul, pretendenții dispărură ca prin farmec. Sculându-se în capul oaselor și deschizând ochii, Amada văzu în locul acelor minunății șoarecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-ți strici gura de pomană, parcă vorbești la pereți și... țsă fi fost aprilie să fi fost mai stînjenii deși și Înalți parfumul lor albastru bărbatul Înfige cu nădejde sapa În pămîntul uscat de la rădăcina teiului Își Încordează trupul Înalt ciolănos se apleacă iar se Îndreaptă Își freacă palmele cămașa albă i s-a lipit de piept și de spate are fața Îmbujorată nădușită mustața blondă Îi dă un aer tineresc parcă-i un flăcău ieșit la horă femeia pirpirie Îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cald glasul lăutarului schelălăia Săbărelu-i cu dulceață trece iarna și nu-ngheață cîntecul preferat al bunicului ce chefuri trăgeau ei pe vremuri cu fudulii și momițe de berbec pe Griviții În dosul gării aveam nouă ani cînd am văzut mîinile ciolănoase și negre pe pulpele slăbănoage ale fetei cu fusta sumeasă pînă la gît găzarul o Înghesuia acolo la intrarea În grădina de vară ea necheza ca o iapă și lăcrima de ger și bunicul avea o cutie de tablă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
artă e întotdeauna decorativă. Ochii lor se opriră asupra unei femei despuiate care își alăpta copilul în timp ce lângă ea îngenunchea o fetiță arătându-i sugarului indiferent o floare. Stând într-o poziție dominantă deasupra lor era o babă zbârcită și ciolănoasă. Aceasta era Sfânta Familie în versiunea lui Strickland. Am bănuit că pentru figurile din fundal îi pozaseră băștinașii din gospodăria lui de lângă Taravao, iar femeia cu pruncul era Ata cu primul lui fiu. Mă întrebam dacă dna Strickland are habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dare de mână. De aceea, la botez micuța fusese purtată în brațe de o rudă îndepărtată care locuia în orașul nostru și care, la vremea Cazului, mergea pe 80 de ani. Adălaïde Siffert, așa o chema. O femeie înaltă și ciolănoasă care avea un chip cu trăsături ascuțite și picioare de măcelar, fată bătrână - și mulțumită că era fată bătrână -, dar o persoană generoasă. Timp de patruzeci de ani făcuse înscrisurile primăriei, fiindcă știa să mânuiască pana și cerneala cu grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ECVESTRĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ecvestră Pentru un cal aș da întreg regatul! Un roib arab - un bidiviu de rasă, Nu Rosinanta slabă, ciolănoasă; Vreau să colind de-a lungul și de-a latul, Nu după mori de vânt, doamne frumoase, Nici spre Ierusalim Eliberatul - Nu-s aventurierul însetatul De fapte iluzorii glorioase. Călătorie fără țel, întinsă, Vrea roibul să mă poarte în buiestru
ECVESTRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361387_a_362716]
-
din roamnul acela de dragoste și aventură dar își spune în gând “nu, eu merg la mănăstire, voi citi după post, ce mi-o fi venit să-l iau la mine.” Se plictiseste. Își studiază tovarășii de călătorie. Șoferul înalt, ciolănos, cam la 38 de ani conduce în ritmul muzicii. E atent la șosea dar și la calătorii din mașină. În spatele lui o femeie brunetă, foarte elegantă ‚”o fi venind de la o nuntă -dar ce nuntă în mijlocul săptămânii?!„ Neavând un răspuns
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]