96 matches
-
lasă-mă să-mi uit sufletul și chinul ochilor și pumnalul buzelor obosite și focul verde de pe colinele îndepărtate fiecare gură de mocirlă uitată Doamne Dumnezeul meu ziua care-mi spintecă țipătul pe care-l scot și cârdul multor păsări ciopârțită îmi este mânia și sângele meu năvălește liber. Din volumul In hora mortis, în curs de apariție la Editura Călăuza, Deva
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
de lucrat ca să-și alunge superficialitatea din prima parte. În fine, Enescu ne lasă să ascultăm vocea gîndurilor îndurerate ale Laviniei, cîteva șoapte ale suferinței pe care i le "spune" lui Titus, tatăl ei. Scena este tulburătoare și memorabilă. Corpul ciopîrțit și privirea hăituită sînt prelungirea acestor șoapte. "Mă dooaree"... P.S. Nu înțeleg de ce spectacolul nu are, totuși, un caiet-program.
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
a noului, nu putea fi decât un exersat. Și chiar dacă, de astă dată, variațiunea era mai modestă față de variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea din ce a rămas din Institutul ciopârțit. Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală armonică, pe care
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
de umbre și de lumini, o cameră ale cărei mișcări sunt la fel de "coregrafiate" ca cele ale dansatorilor. Și Marchizul de Sade e tot un film bazat pe o piesă: cea a lui Doug Wright. Dar marchizul (Geoffrey Rush) a fost "ciopârțit" în așa fel încât să personifice o figură grotescă, pe gustul publicului. Ca filmul să-ți dea și gustul depravării fără a oripila spectatorii. Lungmetrajul face să fie evident că de Sade se chinuie să scrie exclusiv de dragul pornografiei pe
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
un singur nivel. Ca să exemplific mai bine imaginați-vă o piesă de Oscar Wilde: personajele exudă spirit și ironie, dar, deși acționează în virtutea unor sentimente cică puternice parcă nu au suflet, până și crizele nervoase par mimate. Sunt atât de ciopârțite, reduse la datele de bază și pe de altă parte schimbând replici spumoase, încât sunt anti-veridice. Resnais chiar vorbește despre unul ca fiind "fantastic" și are dreptate: este vorba de soțul eroinei, Valandray, un magnat al metalurgiei care crede că
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
e o literatură de sertar, pentru că cele mai bune cărți de literatură pură sunt cele ale poetului Mircea Cărtărescu. Acesta nu se mulțumește numai cu poezia, ci publică și o carte, Visul, care apăruse în ultimii ani ai totalitarismului, dar ciopârțită. Acum e integrală, completată, și a apărut în românește sub titlul Nostalgia. A fost tradusă și în franțuzește și publicată în Franța, unde a fost foarte bine primită de critică. Tot în domeniul literaturii de sertar se integrează unul dintre
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
nu protesteze împotriva verdictului de la Viena, când 1.300.000 dintre ei urmează să treacă sub stăpânirea străină. De aceea, în fiecare oraș din Ardeal, ce urmează să fie alipit Ungariei, cât și în acelea, care vor rămâne în granițele ciopârțite ale României, se produc, zilnic, proteste, în timpul cărora românii strigă împotriva noii nedreptăți ce li s-a făcut, tocmai atunci când omenirea întreagă sângerează pentru libertatea și independența popoarelor. Din aceste proteste românești orice minte sănătoasă poate să tragă singura concluzie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Cosmin Ciotloș Iată cum, după ce s-a lăsat însoțit de doi ani de apariție diferiți, un titlu de carte ca Urcarea muntelui își ia, încă o dată, misiunea în primire. Cenzurat și ciopârțit masiv în 1985, republicat fără omisiunile primei ediții, în 1992, titlul volumului Ilenei Mălăncioiu devine - având intactă dreptatea de partea sa - emblema unei elegante și cuprinzătoare antologii. Într-o privință anume, prin transfer, cam în același fel au evoluat viziunile
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
făcu focul și nu auzi când strigă la un vecin să-i taie o găină. Dormea liniștită, cu o mulțumire copilărească pe chip. Poate visa ceva frumos sau poate chiar era fericită că se întorsese în acel cătun, chiar așa ciopârțit, de ani și de oameni. Capitolul 2 În tot cursul nopții de 22 spre 23 decembrie, luminile de la casele care nu fuseseră demolate din satul fraților Tălparu rămaseră aprinse. De fapt, nimeni, de peste tot, nu a închis un ochi toată
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pierdut printre propriile măști. G. Călinescu folosea, în poeziile sale, o metodă pe care a numit-o "uitare în model". Emil Botta se uită în modelul proiectat de propria sa putere imaginativă, își caută, bâjbâind prin obscuritate, chipul deformat și ciopârțit, exilat fără milă în interiorul ființei sale. Căutarea de sine seamănă cu o hilară Odisee. Are momente de surpriză, de candoare și de măreție, când crede că s-a regăsit: Odată crezui că m-am regăsit. Am început să strig, lovindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fâșiile de pânză, carnea sângera lacomă de viață, de o nouă viață, a treia, pentru ea. Sub ochii lui Musa, toate fibrele ființei ei interioare sângeraseră de spaimă, de umilință, de oroare. Și atunci murise puțin, cu numele și trecutul ciopârțite, amintiri serbede a ceea ce fusese odată. Își amintea ochii lui. Larg deschiși, așa cum își imaginase de multe ori că se deschiseseră și ochii celuilalt, ai mortului de la Guadalete, în fața umbrelor ce-i vesteau sfârșitul. Ascuțit, durerea își făcea loc printre
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
coalizat pentru a înlătura ultima barieră ce le mai stă în cale. E o alianță de moment, firește. În curând îi vom vedea pregătiți să-și scoată unii altora ochii, lacomi să înșface totul. Atunci să vezi capete sparte, trupuri ciopârțite, balamucuri la scenă deschisă! România viitorilor ani va fi o prelungire a Asiei turbulente ori o adaptare pentru uz balcanic a neodihnei politice din America Latină. Constat, de câțiva ani buni, că România nu e nici pe departe țara fără posibilități
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
atâta, că știm noi cât îți plătește pielea și mătăluță; doar unu-i Dănilă Prepeleac, și-o lume-ntreagă are știință de isprăvile dumnitale... Vezi să nu-ți prinzi urechile pe-aici, că nu le-i mai putea scoate decât ciopârțite și flendurite, de-i zice "aman, puiule!" DĂNILĂ: Ei, apoi să nu crăpi de ciudă când vezi un amărât de drac, așa cum îi acesta, că se obrăznicește? Da' ce crezi tu, pârlitule, dacă am făcut ce-am făcut când mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de odinioară. Cu o zi în urmă își cumpărase trei pălării. — E și cazul să te simți prost! zise Palmer. Cinstit vorbind, ar trebui să-ți tragem o bătaie bună, nu să te alintăm în felul ăsta! Mângâie afectuos părul ciopârțit al lui Georgie și-i întoarse capul puțin spre el. Simțeam că Honor Klein își ținea ochii ațintiți asupra mea, dar nu m-am uitat la ea. Stătea acolo având pe chip o expresie ștearsă ce aducea a zâmbet, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nu reușesc să ne intimideze. În ochii lor, noi suntem o varietate năsoasă de Protestanți Anglo-Saxoni Albi! Mamă, și ce mai înfulecăm! Dintr-o dată, nici porcul nu mai reprezintă o amenințare - deși, ce-i drept, ajunge pe masă atât de ciopârțit și mărunțit și ne este servit în farfurii în niște oceane de sos de soia, încât nu mai aduce deloc cu un cotlet sau cu o pulpă sau, cel mai scârbos din toate, cu un cârnat (bâh!)... Dar de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
incomodîndu-l. Drum bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după doi băieți, am avut o fetiță atunci viață! Aduna toate prosoapele, toate milieurile și-și înfășa păpușile. Răsuflam eu, ofta nevastă-mea. Oricum, te-aștept să bem. Lazăr promite o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spune Directorul General. Aș putea să vă arăt manuscrise foarte rare, versiunea originală a unor opere care au ajuns la public numai după ce au trecut prin filtrul a patru sau cinci comisii de cenzură și au fost de fiecare dată ciopârțite, modificate, atenuate, în fine publicate într-o versiune mutilată, edulcorată, de nerecunoscut. Pentru a citi cu adevărat, dragă domnule, trebuie venit aici. — Dumneavoastră citiți? — Dacă citesc nu numai din datorie profesională, vreți să spuneți? Da, aș spune că eu citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fragili, tibia de balerină, linia fină a botului alungit după depărtări, adulmecând parfumurile de mânze cu coame zburate a chemări la dragoste, pulpe vânjoase care despică aerul, gâturi încordate, urechi aplecate cu gura spre zare, în urma lor căruța cu trupurile ciopârțite ale copacilor în care zace ideea de flacără și în spatele atelajului spectrul calului mirat că aleargă după un șir de spectre de cai și căruțe, cu spectre de oameni, de lemne, pe când Luna se rostogolește ca un bulgăre uriaș de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
toiul unor lucrări de restaurare, imense dâre albicioase de stuc și ciment își întind tentaculele monstruoase, semănând dezolarea și oroarea acolo unde până mai ieri străluceau tonalitățile sclipitoare ale fragmentelor de sticlă șlefuită și pietrelor colorate. Scenele sfinte sunt literalmente ciopârțite, lipsite pentru veșnicie de sens și de viață, cercul care figurează în jurul Pantocratorului inelul celest este sfâșiat, fragmentele aurite ale mozaicului marii cupole sunt în parte desprinse, înlocuite de aceste suprafețe goale care desenează pretutindeni, dedesubtul bolților, în interiorul trompelor, de-
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Balaurului amintit, coregrafa nu reușește să-i taie decât două capete (poate pe cel de al treilea îl vom întâlni în spectacolul următor) și după acest moment povestea intră în plină actualitate, căci ce a urmat? „Păi, am trimis capetele ciopârțite celor care sunt obișnuiți să lupte cu balaurii, devenind astfel experți în domeniu: Centrului Național al Dansului. Și ei au decis că, pe data de 21 ianuarie, vor face o expoziție la MNAC... cu bucățile rămase din lupta mea.” Pe
Lumea dansului la început de an by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4919_a_6244]
-
ăsta, perfidul face Dreptul... Va fi poate judecător la tribunal într-o bună zi. Este prima oară când privește un spânzurat așa de-aproape... un spânzurat de mâine... În fine spânzurat?... nu prea știu... Radiourile sunt contradictorii... ba spânzurat! ba ciopârțit!... sfârtecat?... În orice caz osânda se apropie... O chestie de ore... Din Brazzaville, Berna sau Tobolsk, prin toate ferestrele cartierului, asta se rage, se mugește, se cârâie... La microfonul vitejilor din Londra e „tras în țeapă”!... New York cea mai cumplită
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
riscînd să-mi pierd degetele, izbii cu fruntea-n locul îndesit de semne și numere. Învinsesem! O liniște de început de lume plutea-n sufrageria mobilată cu paturi și dulapuri medievale. Conchistador fatal, îmi regăsii trupul pe preșul grav, nițel ciopîrțit, nițel aiurit, surîzător totuși... Pe urmă... (va urma?)
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
EL, SCRIITORUL Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1291 din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului EL, SCRIITORUL El, scriitorul, cu suflet plâns și inima cernită, El, pavăză iubirii și scut pentru idei, El, inimă de aur, Cu aur ciopârțită, El sfârtecat de schije, de săbii și călăi. E inima-i mai caldă și semeață Cum n-a mai fost demult printre vâltori, El, suflet sfânt, Crescut în albie de râu Și-n dor de casă și de viață. El
EL, SCRIITORUL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349242_a_350571]
-
scriu aceste rânduri decât murind. Bine măcar că le-am scris eu și nu altcineva, măcar pentru atât aș putea să-i mulțumesc... Vederea unui trup mort e prea mult pentru oricine poate gândi, indiferent dacă vătămat sau nu acel corp, ciopârțit sau descărnat acel trup, numai simpla reflecție asupra simplului fapt de a fi cineva mort fiind înnebunitoare prin neverosimilitatea ei pentru cineva aflat într-un stadiu de avansată demență, precum cel în care mă aflu eu. Dar vederea propriului corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
răbda rușinea ce-ți stă acum povară. Ești dată la străini, bucată cu bucată, De pe pământul tău pe care m-am născut, Ca un vânat gonit... ce-l fugăresc dulăii, Sunt alungați părinții, când încă n-am crescut. Din trupu-ți ciopârțit se-nfruptă azi călăii. În verdele naturii, păstrată de martiri, În aur strălucind, pe fruntea ta, coroană, Cu mintea lor bolnavă, lipsită de sclipiri, Ne sapă gropi comune la Roșia Montană. Plutește prin văzduh otrava argintie, Iar moartea stă să
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]