60 matches
-
UTC, la studenți, aceia apucaseră să fie virusați de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea, cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în dolari, dar destui au falimentat când țâța contractelor cu statul, a privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
să fie virusați de sistem. Nu e unul liber de bolile clasice ale activistului bolșevic: bețivăneala, curvușagul, delăsarea, cinismul. După așa-zisa revoluție, mulți au intrat în afaceri. Vorba vine, afaceri: au fost desemnați să ciordească tot ce putea fi ciordit din avuția statului. Unii au ajuns milionari în dolari, dar destui au falimentat când țâța contractelor cu statul, a privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii. Îmi vine în minte un
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Steaua și Poli Timișoara Suntem în prima săptămână a lui August... Câte ceva din previziunile meteorologilor începe să se adeverească și e bine... A reînceput campionatul de fotbal, ediția 2006/2007, precum și primele bătălii între suporteri. Iar Scaraoschi, sfidând legea copiraitului, ciordește din Geneză spunând cu un rânjet: -Da, văd că e bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau cu subliniat respect, fiindcă toți se uitau la el ca la tartorele lor. Ce mai, el nu mișca niciun deget, dar îi punea pe alții la treabă: muierile proaste și puradeii ciordeau de pe unde se nimerea tot ce prindeau. Parfumeturi, adidași, telefoane, câte și mai câte. Le duceau în țară și le vindeau. Dar și alte afaceri, mai scârboase, a pus la cale: cu mașini, cu carduri, cu curve - prospături pe piața
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
-o; Ca mâine, ad-Dio, superbe femei Din Buftea, din Köln, din Toboso... Decenii spre șapte-ndărăt mi-au rămas, Căznite în febră nocturnă; Estimp, o dârloagă, de-i zicem Pegas, Mi-au stat lângă poartă, dejurnă. Și totuși, în treacăt, ciordind câte-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite mi-s, prea Și-n vânt hazardate ca fumu-s. (Găselnița asta, mă prind că nu vrea S-o bage
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
bâlbâite sau subtilitățile de limbaj trec pe lângă urechea electoratului ca niște ultrasunete. Unor politicieni neputincioși, electoratul le preferă tâlharii la drumul mare, pentru că măcar se află pe aceeași lungime de undă cu ei! Obișnuiți să-și completeze veniturile din furtișaguri, ciordind cu seninătate din curtea fabricii, din magazia de rechizite sau, pur și simplu, din grajdul împrejmuitor al întreprinderii, românul e uluit astăzi că nu mai are ce să fure! E indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
scenele de amor din filmele indiene, doar că nu pe după pomi, ci pe după rafturi. Dac-ar avea câine, pun pariu că l-ar pune să-ți miroasă o șosetă, după care l-ar asmuți să te urmărească până-n mormânt. Dacă ciordești vreo bucățică de leucoplast de pe raftul de reduceri, după care fugi să te îngropi împreună cu ea? Sau vreo aspirină și ți-o ascunzi în nas? Dacă intri în vreun magazin de, să zicem, articole sportive și ai un rucsăcel în
Românul s-a născut suspect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19915_a_21240]
-
în 8 septembrie 2009, că Victor Ciutacu "se victimizează" și că îi va furniza, "seară de seară", "probele" în legătură cu afirmațiile sale din emisiunea "Nașul" difuzată în 7 septembrie 2009, la B1 TV, când a spus despre "Victoraș" că ar fi "ciordit".
Victor Ciutacu a câştigat procesul cu Radu Moraru şi B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22384_a_23709]
-
ocupat de foști securiști, foști nomenklaturiști, foști turnători și de odraslele lor. Discursul public al acestor lipitori și al servitorilor lor este atât de grav viciat, încât cine-l crede trăiește parcă într-o lume paralelă, unde este normal să ciordești, este normal să înșeli, este normal să dai peste oameni cu mașina și să scapi de pârnaie, este normal să trișezi. Totu-i să fii poet (vezi Adrian Păunescu), să fii intelectual, poet și foarte inteligent (vezi Vântu) sau să
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cum se produsese acest fenomen. Înjură scurt și șoptit, întrucâtva arhaic, de grijania ăluia care sfertisise insecticidul. Spuse cu un aer grav: "Nenorocit om și Anton ăsta!". După care dădu disprețuitor din cap: "Prostu' tot prost, nene! Păi cum să ciordești tu, frate, atâta dintr-o singură canistră? Daa, Anton a fost. Sunt precis. Pă Vasile l-ar fi dus imediat mintea să ia din toate câte puțin și să puie apă după aia. Da' pă 'andicapatu' ăla nu". În clipa
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să să ascundă dă paparați. Sanchi! Cred că mai repede o urmărea ăia dă la hotel că fugise cu prosoapele și veioza. Umblă vorba prin târg că șade barmanii și bodigarjii cu ochii pă ea că pă nu știu ce, fi'ncă ciordește scrumierele și cănile dân localuri. Cică are colecție acasă, vai dă capu' ei dă cleptomancă!" "Mai termină-te, mă, odată! Tu chiar nu înțelegi în ce belea am intrat? Cin'zej' dă mii dă euroi erau a lu' un mahăr
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
neîncrederea În Uniunea Europeană, și să spună pe un ton blazat, că abia așteaptă să plece din țară. Apoi, microfonul cu pricina, este vârât În gura unui țigan tânăr și știrb care se bucură că ,, nu-i mai trebuie pașaport, ca să ,,ciordească,, prin Europa. În final, când nervii reporteriței par a fi luat-o razna și Întrebările s-au epuizat, apare o femeie cu un copil trist În brațe, care o scuipă cu sete, drept În față. Camera de luat vederi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și Szondi Zoltan. Probabil că teroriștii or să fie și ei trecuți în megaparohia lui Blănculescu, care cu siguranță le va veni de hac cu două-trei declarații zburlite. Cât privește sprijinul populației... O geantă abandonată în metrou fie va fi ciordită, fie ignorată - nu mă bag, nu m-amestec. Al-Qaida nici nu trebuie să se deranjeze prea mult, se găsesc urgent pe la noi inși care, pentru o mie de parai, să-ți faciliteze aruncarea în aer a metroului, București Mall-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
am întrebat pe tov. Sc. Carp de ce n-a folosit sectorul socialist, mi-a răspuns arogant: " Nu s-a găsit de vînzare decît la Mitropolie". Este un agnostic, un trișor mistic și trebuie schimbat deîndată din funcție. L-am văzut ciordind pelicanol, sugativă și caiete cu sîrmă din bunurile colective ale Filialei. Lipsește chiar și un taburet". "Să se compare, cerea Mistrie, în aceiași ani de venerație stalinistă, premiul gigant pe care și l-a atribuit singur tovarășul Carp, în detrimentul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
disperat al celor care nu puteau să se mai nască. Asociațiile umanitare au pichetat Primăria și au scandat lozinci. Orașul furat/Nu-l vrem duplicat, Un eșantion depui/ Mâine el va face pui, Mai bine populist, decât conțopist, Brăila-i ciordită de clica școlită, Bogătașii în valută/fac istoria să pută și alte slogane mai deocheate cu referire directă la șefii locali aflați în negociere cu invadatorii. Primarul era pregătit să renunțe chiar și la secretară, când ecologiștii i-au atras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
folosit verbul a prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni în conversația cotidiană sau în Parlament.
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Roxana Consilierul de onoare al premierului pe problemele romilor, Damian Drăghici, a făcut, luni, o declarație dură și, totuși, asumată. Prezent la reuniunea "Strategii de incluziun e a romilor", senatorul Drăghici a subliniat de mai multe ori "sunt țigani care ciordesc din fondurile europene". Declarația consilierului este cu atât mai asumată cu cât însuși Drăghici este de etnie romă. „Am avut succes la Hollywood, unde e mama curvelor, voi reuși și cu curvele din politică. Nu e poziția premierului, e a
Drăghici: "Sunt mulți țigani care ciordesc fonduri europene" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38055_a_39380]
-
cu cât însuși Drăghici este de etnie romă. „Am avut succes la Hollywood, unde e mama curvelor, voi reuși și cu curvele din politică. Nu e poziția premierului, e a mea, dar vreau să spun că sunt mulți țigani care ciordesc din fondurile europene”, a subliniat Drăghici, scrie AM Press. El a adăugat „În realitate nu se face nimic. S-au făcut birouri și s-au luat mașini din bani europeni, dar nimic nu se schimbă”. La reuniune au mai participat
Drăghici: "Sunt mulți țigani care ciordesc fonduri europene" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38055_a_39380]
-
e la noi antena ta ! Să moară mama! -Ha! Nu? Atunci eu am plecat și mâine mai vedem dacă e sau nu la voi. Vezi că las câinii liberi în curte, când plec de acasă. Dacă vă gândiți, să mai ciordiți ceva în lipsa mea și vă rup câinii mei, să nu spui, că n-ai știut! O să vedem cu toții de ce sunt capabili dracii lui Mefisto. Îi punem să se lupte dracii mei, cu dracii Claudiei, să vedem care sunt mai tari
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?... Nu tu țeapă, nu tu șmen, nu puteam ciordi un ac, Nici pe blat să mergi pe tren, vai de-al nostru cozonac! Iară hoții, evident, votau liber, nu forțați, Doar cu-o mână-n parlament, de cealaltă fi’nd scurtați, Și apoi, cu-a mea belea, Doamneee, ce
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
de ce, puță, de ce? ‒ D-a dreacu ce e. D-aia! ‒ Oleleoooo, fir-ar ea a Pârdalnicului!... Păi, vă certarăți? îl descusu și asta, a lu’ Trancanele. Ne certarăm o țâră, aha! Ne certarăm, țață Marioaro, că o prinsăi, când îmi ciordea din bani. A dreacu, ea crezu că dorm, că sunt beut. Că-mi dete să beau. Da’ eu nu mă-mbătai, că fusăi mai ‘oț ca ea, că m-a învățat nea Gogu, al lui Băscrăcea, să beau lapte înainte
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
un rom (hoț) m-a întrebat îngrijorată unde este cartea ei. Eu i-am spus că e la mine. I-am înmânat-o de față cu toată lumea... Pe chipul doamnei Julieta am citit îngrijorarea că Barbu Constantinescu ar putea fi ciordit într-un sac vulgar. Am mai fost făcut hoț....dar după cum am mai zis, rom înseamnă hoț. Dacă un rom fură o carte despre propria lui limbă, nu cred că merită să facă pușcărie decât la o bibliotecă. S-o
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe pirandele să pregătește ciorba-zumi yumi. Eu, doamna Julieta, reprezint SHRUTI, tradiția veritabilă. În familia mea se vorbește dintotdeauna limba romani. Sunt ȚIGAN ADEVĂRAT. Nu inventat, ongist. Dacă la actul de cultură nu are acces publicul
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
despre limba romilor nu s-a auzit limba romani. Chiar dacă erau doar doi romi vorbitori în sală. 1-BUZNI-capră în limba țigănească, un joc de cuvinte nefericit, știind că romii umblă cu ursu sau cu cioara vopsită. Referință Bibliografică: Barbu Constantinescu ciordit cu sacu - aventură la Academia Română / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Vai de noi dacă din autobuzul ăla cât e el de mare, tu pe ăsta l-ai văzut cel mai bine îmbrăcat, să-l lași fărăcoajă! Nu mai știu unde o să ajungem cu vremurile astea! Nu mai poate omul să ciordească cinstit un portofel garnisit ca lumea, de nicăieri! Așa că nu mă mai întreba ce căuta poza mea cu zulufi la el, că e nașul meu autentic și legal. Vino acasă lichea patentată că mi-e dor de tine. Am pus
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]