62 matches
-
iscodit, m-a luat el, abitir: De-am postit, de-am înjurat, de am boală pe dușmani, Ori cumva de-s ofticat, că, ai dracului, fac bani! De-am mințit, sau am dorit moartea caprei nu știu cui, Vreo surcea de am ciordit din pădurea dumnealui ... Nu cumva fusei tentat de Leanuța lu' Măran, Că, săraca, ce păcat!...e vădană de un an ... Însă, de m-aghezmuiesc, nici prin gând nu m-a-ntrebat, Căci doar zilnic îl cinstesc, dând de el la crâșmă-n sat
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1408412061.html [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Du_te_ma_si_tu_la_munca_ion_untaru_1337097475.html [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Du_te_ma_si_tu_la_munca_ion_untaru_1333004195.html [Corola-blog/BlogPost/359737_a_361066]
-
de ce, puță, de ce? ‒ D-a dreacu ce e. D-aia! ‒ Oleleoooo, fir-ar ea a Pârdalnicului!... Păi, vă certarăți? îl descusu și asta, a lu’ Trancanele. Ne certarăm o țâră, aha! Ne certarăm, țață Marioaro, că o prinsăi, când îmi ciordea din bani. A dreacu, ea crezu că dorm, că sunt beut. Că-mi dete să beau. Da’ eu nu mă-mbătai, că fusăi mai ‘oț ca ea, că m-a învățat nea Gogu, al lui Băscrăcea, să beau lapte înainte
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
e la noi antena ta ! Să moară mama! -Ha! Nu? Atunci eu am plecat și mâine mai vedem dacă e sau nu la voi. Vezi că las câinii liberi în curte, când plec de acasă. Dacă vă gândiți, să mai ciordiți ceva în lipsa mea și vă rup câinii mei, să nu spui, că n-ai știut! O să vedem cu toții de ce sunt capabili dracii lui Mefisto. Îi punem să se lupte dracii mei, cu dracii Claudiei, să vedem care sunt mai tari
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
care autentifica astfel de declarații date pe propria răspundere de țigani în familiile cărora nu s-a vorbit niciodată limba români, nu au criterii legale, si totusi pe baza acelor declarații legalizate, multi țigani au devenit romi și au subtilizat ciordind sumele destinate romilor autentici. Evident că există și romi care și-au uitat limba. Dar aceștia își amintesc că străbunicii lor vorbeau români. ONG-urile rome, după mărturia lui Nicolae Gheorghe ( fondatorul ONGisticii neo-rome) sunt formate în marea majoritate din
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
un rom (hoț) m-a întrebat îngrijorată unde este cartea ei. Eu i-am spus că e la mine. I-am înmânat-o de față cu toată lumea... Pe chipul doamnei Julieta am citit îngrijorarea că Barbu Constantinescu ar putea fi ciordit într-un sac vulgar. Am mai fost făcut hoț....dar după cum am mai zis, rom înseamnă hoț. Dacă un rom fură o carte despre propria lui limbă, nu cred că merită să facă pușcărie decât la o bibliotecă. S-o
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe pirandele să pregătește ciorba-zumi yumi. Eu, doamna Julieta, reprezint SHRUTI, tradiția veritabilă. În familia mea se vorbește dintotdeauna limba romani. Sunt ȚIGAN ADEVĂRAT. Nu inventat, ongist. Dacă la actul de cultură nu are acces publicul
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
despre limba romilor nu s-a auzit limba romani. Chiar dacă erau doar doi romi vorbitori în sală. 1-BUZNI-capră în limba țigănească, un joc de cuvinte nefericit, știind că romii umblă cu ursu sau cu cioara vopsită. Referință Bibliografică: Barbu Constantinescu ciordit cu sacu - aventură la Academia Română / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Vai de noi dacă din autobuzul ăla cât e el de mare, tu pe ăsta l-ai văzut cel mai bine îmbrăcat, să-l lași fărăcoajă! Nu mai știu unde o să ajungem cu vremurile astea! Nu mai poate omul să ciordească cinstit un portofel garnisit ca lumea, de nicăieri! Așa că nu mă mai întreba ce căuta poza mea cu zulufi la el, că e nașul meu autentic și legal. Vino acasă lichea patentată că mi-e dor de tine. Am pus
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Draga_cerasella_cu_doi_l_ion_untaru_1377610819.html [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
plapuma-i Tot mai strâmtă, burta crește, Gușa, curul, nu numai... Dar azi bagi sărbătorește Hălci din porcul ditamai... Tu mai crești, el nu mai crește De când guițând râmai... Porcul râmă, râma-n clește... Și-nainte consumai... Are azi cine ciordește, N-ai avut ce-acuma ai... Referință Bibliografică: Porcul râmă de-ntâi Mai / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1430633178.html [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
fără clasă, Ori vițeii de la bac Ce-au fost prinși cu mâța-n sac, Copiind, neinspirat, Teza lui de doctorat, După o lucrare, chiar, Demnă de un găinar, Ce-a facut-o, jur, să mor, Zdreanță, tot un amator, Când ciordi, bătu-l-ar vina, Oul și-a lăsat găina! Dar problema, științific, Are-un caracter politic, Fi'ndcă, cine puii mei, Dintre javre și căței, Pentru-n os de ros la stat, Tre' să aibe-un doctorat ?! Iar apoi, este
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_plagiat_parodie_valeriu_cercel_1341306891.html [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
scenele de amor din filmele indiene, doar că nu pe după pomi, ci pe după rafturi. Dac-ar avea câine, pun pariu că l-ar pune să-ți miroasă o șosetă, după care l-ar asmuți să te urmărească până-n mormânt. Dacă ciordești vreo bucățică de leucoplast de pe raftul de reduceri, după care fugi să te îngropi împreună cu ea? Sau vreo aspirină și ți-o ascunzi în nas? Dacă intri în vreun magazin de, să zicem, articole sportive și ai un rucsăcel în
Românul s-a născut suspect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19915_a_21240]
-
Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?... Nu tu țeapă, nu tu șmen, nu puteam ciordi un ac, Nici pe blat să mergi pe tren, vai de-al nostru cozonac! Iară hoții, evident, votau liber, nu forțați, Doar cu-o mână-n parlament, de cealaltă fi’nd scurtați, Și apoi, cu-a mea belea, Doamneee, ce
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1421767479.html [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
Sat: Vitănești Comuna Spineni Sate: Alunișu, Cuza Vodă, Davidești, Optășani, Profa, Spineni, Vineți Comuna Tătulești Sate: Tătulești, Bărbălăi, Lunca, Mircești, Momaiu, Măgura Comuna Teslui Sate: Teslui, Cherleștii Din Deal, Cherleștii Moșteni, Comănița, Corbu, Deleni, Schitu Deleni Comuna Topana Sate: Topana, Ciordea, Cojgărei, Cândelești, Ungureni Comuna Verguleasa Sate: Verguleasa, Cucueți, Căzănești, Dumitrești, Poganu, Valea Fetei, Vănești Comuna Vitomirești Sate: Vitomirești, Bulimanu, Dejești, Donești, Stănuleasa, Trepteni Comuna Vulturești Sate: Vulturești, Dienci, Valea lui Alb, Vlăngărești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri și Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. 4. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse, cu scopul de a nu fi înțeleși: biștari (bani), curcan (polițist), a ciordi (a fura), pârnaie, mititica (închisoare), mișto (frumos sau batjocură), nașpa (urat) etc. 5. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi:... <br>
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
personajelor este băcănia (de-a lungul întregii piese). Întregul act este un tablou vivant, cu o bogată tipologie (epitropi, un bragagiu, un cârciumar, un băcan, copii de mahala), totul pentru a contrasta cu comportamentul aberant al lui Hagi-Tudose, care-i „ciordește” pe fiecare. Actul al doilea prezintă familia Gherghinei și a lui Matache Profirel care sunt niște mahalagii îmbogățiți ca cei zugrăviți în operele lui Caragiale, Vasile Alecsandri sau Costache Faca. Actul al treilea pare o parodie după "Nunta lui Figaro
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
nebănuit“ îndeosebi celor ce reprezintă autoritățile, ori celor ce au legături cu autoritățile.». l are două funcții: de a încifra conținutul unui mesaj și de a diferenția „grupul social respectiv“ de majoritatea celorlalți vorbitori. Din pitorescul „vocabular“ argotic spicuim: "a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
-l convinsese pe psihiatrul curții judecătorești că ar avea bani să plătească, numai că era lovită de cleptomanie. Era mândră de asta și mă tot îmboldea să procedez și eu la fel dacă cumva mă vor prinde - știa desigur că ciordeam cărți. Mai era un lucru, de care nu era la fel de mândră. Cam cu un an în urmă, noaptea târziu, când tocmai trecea pe o alee spre Kimbark Avenue, un hoț încercase să-i ia gentuța și ea îl lovise între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
deloc cu ce-am auzit despre tine și Simon. Înțeleg că aveți succes. — Da, el e foarte bine... s-a căsătorit și are o afacere. — Da, asta am auzit de la Kreindl. Și tu urma să intri la facultate. De-aia ciordești cărți? Prindem o grămadă de studenți. Majoritatea nu ne fac o impresie bună. I-am explicat de ce aveam nevoie de bani, dându-i de înțeles că eu eram iubitul lui Mimi, pentru că altminteri ar fi fost greu să îl fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pupându-l pe obraz. Oamenii care jucau la aparate vecine Îi văzuseră câștigând și se Întorseseră să se holbeze. Pentru o clipă, Ruby crezu că o să aibă probleme când adolescenții În treninguri, care Încă erau pe-acolo, strigară: „Ne-au ciordit ăștia banii!“. Dar Își traseră glugile și o șterseră. —Vezi, râse Sam. Și mai râdeai de metoda Epstein. Dând din cap amuzată, Ruby se lăsă În jos și Începu să strângă jetoanele grămadă. O secundă mai târziu, el Îngenunchea În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
e metal strălucitor, cerșetorul nu e milogul, moneda nu e ban. Aurul este Însă bogăție, comoară, "valoare", dar de natură spirituală/estetică. Cerșetorul este doar o atitudine, aceea de a Întinde mîna ca să primești salariul, sponsorizarea sau, de ce nu, să ciordești ceva aflat la Îndemînă. Fără s-o spună sau să o propovăduiască, poemul dă de Înțeles că dezavuează "cerșetoria" ca o prestație calică și ineficientă, care nu face față duhului fabulos al toamnei și nu obține de la el decît disprețul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul cel mai caracteristic și mai bogat al argoului românesc (a ciordi, diliu, biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea cuvintelor și expresiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sălbatic cavoul de comuniști". N-aș crede că secretarul comunal PCR a dispus sustragerile și distrugerea, ci mai degrabă m-aș gândi la ravagiile războiului, ori la Gagarin Stănescu & comp., ai cărui urmași continuă și azi să opereze prin cimitire, ciordind cruci și grilaje, spre a le vinde la fier vechi. De altfel, furia revoluționară a gazetarului ce a publicat același text în două ziare "centrale" atinge ades cote ridicole și infantile: "comuniștii au încercat din răsputeri să șteargă orice urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
știi că primele patru litere aunt extrase din numele unui celebru regizor italian, creator al filmului La Strada. ggg Am preluat forma adjectivului de la Luca Pițu. hhh Termen argotic din idiolectul discipolilor mei metaliști din Galați pentru cuvântul standard "a ciordi" din zilele noastre. iii G. Master X: e sigur vorba de o traducere literală, LIT din franceză desemnând când e vorba de ape ALBIE (nu și pe cea de porci, frecvent folosită în mediile academice de cei înfipți pe scaunele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]