71 matches
-
presa îi dezvăluie matrapazlîcurile. Armata României nu găsește mijloace să astîmpere măcar bancurile proaste pe seama piloților ei, necum să mai ceară și, legitime, drepturi la replică. Dar, în aceste cazuri, poate că Armata mai bine face tăcînd, decît să se ciorovăiască, prin comunicate, cu ziare care de fapt nu își bat joc de Mig-uri, ci de cei care le pilotează. Sper că pînă la apariția acestui microscop se vor găsi publicații care să-l privească pe pilotul Adrian Săvulescu drept un
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
Grigoriu merită felicitări pentru că oferindu-i microfonul lui CVTudor și lăsîndu-l să spună tot ce i-a dat prin cap a realizat un document pe care peremistul șef nu-l mai poate nega. Dacă Grigoriu ar fi început să se ciorovăiască în timpul emisiunii cu CVTudor, acesta n-ar mai fi spus, pentru a doua oară, toată murdăriile periculoase despre șeful statului și despre ceilalți pe care i-a atacat. Miza emisiunii lui Paul Grigoriu e aceea de a-i determina pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
una crâncena. O bătălie grea într-un război fără noima, absurd și exasperant pentru cam toți contemporanii lor (zic „cam toți” pentru c-or fi poate și unii ce au fascinația uratului...). Lupta s-a-ncheiat ca să continue, iar acum combatanții se ciorovăiesc pe victorie, cine a câștigat, unul sau celălalt...Însuși mai sus-pomenitul Ghilghmesh, dar poate și Ginghis Han sau viteazul Attila, dimpreună cu el, sunt livizi de invidie, din ținutul de dincolo. Au dus cu toții lupte mărețe, dar la originalitate...să
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
ei într-o doară, că așa au apucat, dar nu rareori și nu fără motiv își râd în barbă (Între Rai și Ilinca lui Dudău, după romanul Minunile Sfântului Sisoe de același, maestru al ludicului, Topîrceanu). Altfel, oamenii se mai ciorovăiesc (femeile, mai ales, sunt rele de gură), dar îndeobște trăiesc în pace și voie bună. Un Bufon, cum i se cade unui personaj de basm, emite vorbe de duh impregnate de experiența de zi cu zi. Mai o întâmplare, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din ritualul ei, de ce era nevoie să fie un nesuferit de fiecare dată? Ea cu irigațiile, el cu ciorăpeii, fiecare cu ale lui, spune Tîrnăcop. — Pînă la urmă l-au lăsat pe el în pace și au început să se ciorovăiască între ele, scrisori, amenințări, telefoane la miezul nopții, înjurături, blesteme și tot tacîmul, așa a pățit-o și sistemul, s-a împuțit de la sine, zice Dendé. N-ați auzit pînă acum că fiecare revoluție are cîte un contingent masiv de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
drept care m-a bătut la cap tot liceul să mă-nscriu la un curs de stenografie. „Alex, ce s-ar fi ales de Billy Rose dacă n-ar fi știut stenografia? Nimic! Și-atunci, de ce mă înfrunți?“ Ceva mai devreme ne ciorovăiserăm din pricina pianului. Deși n-avea în casă nici fonograf, nici discuri, dăduse în patima instrumentelor muzicale. „Nu-nțeleg de ce nu vrei să te-apuci de un instrument, zău dacă pricep. Verișoara ta Toby e-n stare să-ți cânte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trăiască singură și să n-o interpeleze nimeni, Sanda se ofensa la orice critică, la cel mai mic comentariu. La rândul lui, independent și voluntar, Radu nu suporta să i se dea ordine ori să i se facă observații. Se ciorovăiau zilnic, soacra culcându-se plângând, ginerele bodogănind în pat, lângă soția palidă și suptă. Într-una din zile, el avu proasta inspirație să facă observația că vedea gravide pe stradă cărând sacoșe de la piață cu un elan demn de toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în nas, să se uite chiorâș, spunea. Ce să te avânți cu atâta amar de bani, sărea mama, doar îi dau și plapuma aia roz, cearceafurile noi cu broderie, perdele bune, fețe de masă. Astea-s mizilicuri, socotea tatăl. Se ciorovăiră aproape două ceasuri. Femeia nu voia decât să-l întărâte, de fapt era foarte mulțumită că el era de acord să scoată banii ăia de la CEC, în definitiv Elena fusese mereu feblețea ei, n-avea s-o lase să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
șaptezeci și cinci de ani în urmă, stătea cu străbunicul lui, în același moment statuar al zilei, în care orice activitate la câmp sau casnică înceta. Satul se cufunda într-o liniște ireală; animalele se pregăteau surd de culcare, cu excepția găinilor, care ciorovăiau vag și straniu. Și mâinile lui și picioarele se relaxau inerte, gârbovite de atâta muncă și soare. Dar gândurile alergau libere și stinghere prin tăcerea densă și apăsătoare. Bătrânul. Străbunicul, copilul și fereastra Bătrânul copil și străbunicul stau pe prispă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din ritualul ei, de ce era nevoie să fie un nesuferit de fiecare dată? Ea cu irigațiile, el cu ciorăpeii, fiecare cu ale lui, spune Tîrnăcop. — Pînă la urmă l-au lăsat pe el în pace și au început să se ciorovăiască între ele, scrisori, amenințări, telefoane la miezul nopții, înjurături, blesteme și tot tacîmul, așa a pățit-o și sistemul, s-a împuțit de la sine, zice Dendé. N-ați auzit pînă acum că fiecare revoluție are cîte un contingent masiv de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
comunismului și să vină să-l elibereze ca pe un fel de erou național. De ce râzi, ginere?! se miră țăranul. Ce e de râs?!... Nimic. Mă gândeam, așa... Ia lasă, ginere, nu te mai gândi!... Socrul și ginerele se mai ciorovăiră vreun ceas, fără să ajungă la nici o învoială, după care, ajunși de oboseală, începură să caște și să moțăie cu nasul în paharele de trăscău. Atunci se schimbară în cămeșoaie de noapte, stinseră lampa, ca să nu ardă gazul de pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai vechi timpuri, potrivnică, spre deosebire de codru, fratele său bun cu care a străbătut secolii, spre a patriei înălțare. Pentru toate acestea, să fie bine înțeles, n-are de dat explicații nimănui. Deoarece, luându-și în mâini soarta, cu care se ciorovăie tot timpul, își este propriul stăpân. Când se simte absolvit de toate obligațiile, românul zburdă în libertate, bănănăie pur și simplu în spațiul decompresat. Atunci, e relaxat, devine sfătos, oferă dezinteresat „cadrul” (adăugând: „V-am dat cadru, vi-l păziți
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
de muncitori cultivați există întotdeauna asemenea căi. Dar nu și altă lume în afară de cea proprie. Părinții lui au fost muncitori cu conștiință de sine, ceea ce nu le‑a folosit la nimic, din moment ce unul e mort, iar celălalt aproape. Rainer se ciorovăiește în continuare, e mai lipsit de scrupule decât Hans fiindcă are mai mult de pierdut decât acesta (care nici nu se pune pe sine în joc), și anume viitoarea sa carieră academică și literară. Hans n‑are decât de câștigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vânzătoare drăguțe, la care, încă de pe când eram prin clasa întâia, mă uitam cu drag și cu chemare. Lucru pe care-l simțiseră, pe semne, și ele. Pe la ore fără lume (cum ar fi cele de amiază) se strângeau să ciorovăiască. Uneori mă nimeream printre ele, cu toată timiditatea mea incurabila. Vorbeam, glumeau, mă aflam în treabă, în timp ce unul din părinți făcea ... Citește mai mult Mărunte amintiri. Din Bacăul de-altădată. Din copilăria de-altădată. Din carnetul de vise de-acum
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
vânzătoare drăguțe, la care, încă de pe când eram prin clasa întâia, mă uitam cu drag și cu chemare. Lucru pe care-l simțiseră, pe semne, și ele. Pe la ore fără lume (cum ar fi cele de amiază) se strângeau să ciorovăiască. Uneori mă nimeream printre ele, cu toată timiditatea mea incurabila. Vorbeam, glumeau, mă aflam în treabă, în timp ce unul din părinți făcea ... XXIX. RONI CĂCIULARU - ALBUMUL JUBILIAR AL PICTORIȚEI LIANA SAXONE HORODI - TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL, de Roni
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
țara! Și cu viața te războiești, chiar dacă o iubești. • Omul e ca un cîine, se dă cu capul de pereți pentru un os de ros. • Istoria este un câmp de bătaie pentru bani, pentru putere, pentrui avere. • Și amorezii se ciorovăiesc, chiar dacă se iubesc! ------------------------------------------ Harry ROSS 20 noiembrie 2014 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (5) - DESPRE PACE ȘI RĂZBOI / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Harry
GÂNDURI REBELE (5) – DESPRE PACE ŞI RĂZBOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349693_a_351022]
-
Un cocoș și o găină Se ciorovăiau de zor, El, zicea că-i Luna plină, Ea, că nu-i decât un nor: -Măi găină, tu ești chioară? Da-i rotundă ca și-o oală! Și de mare, e cam mare, Dar e Luna, ca și-un Soare
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
se bate la două uși, a mea și a patronului. Eu intru în orice birou fără să fiu anunțată și fără să bat la ușă, prin urmare, altă dată, aveți grijă ce vorbiți. Acum gata, nu am venit, să mă ciorovăiesc cu tine. Voi plecați la treaba voastră, am de discutat cu șefa. După plecarea fetelor, Olga a privit-o în ochi pe Sonia, apoi i-a zis: -Îndiferent care au fost relațiile noastre până acum, suntem nevoite, să colaborăm spre
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
Când erau pe cale să-ntărâte vorba de la o treabă care cam plictisise, nu mai știu care, cineva, parcă Lică al Vasilichii lu' Benga se întărâtase cu Vică al Corinului căutând să găsească sensul precis al unui cuvânt pentru care, se ciorovăiau ei între ei, consătenii cică lor nu l-ar întrebuința cum trebuie și de aici se trezeau cu multe încurcături în toiul discuțiilor iar o așteptată înțelegere, amânată... - Zi cuvântul și nu mai mă ține de la mână, vere Niță, uitând
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
vânzătoare drăguțe, la care, încă de pe când eram prin clasa întâia, mă uitam cu drag și cu chemare. Lucru pe care-l simțiseră, pe semne, și ele. Pe la ore fără lume (cum ar fi cele de amiază) se strângeau să ciorovăiască. Uneori mă nimeream printre ele, cu toată timiditatea mea incurabila. Vorbeam, glumeau, mă aflam în treabă, în timp ce unul din părinți făcea cumpărăturile obișnuite. La un moment dat, una mă-ntreabă, ca pe-un copil simpatic ce cred că eram: „Pe
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
la nevoie, despre averea lui fărâmițată de comuniști. Unii, puțini la număr, trăiau și au fost de bună credință. Alții, care munciseră cu ziua și au fost tratați cândva ca servitori, s‑au retras, au înjurat și chiar s‑au ciorovăit cu moș Dumitru, refuzându‑i orice susținere și alungându‑l de la poarta lor cu huiduieli. Libertatea cuvântului și egalitatea în drepturi, așa cum au perceput‑o ei de la radio și televizor, îi înfierbânta, îi încuraja și îi îndemna la fapte greu
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Dumnezeu. Așa cum i-a lăsat Dumnezeu! Că EL, i-a gonit din rai pe Eva și pe Adam, tocmai pentru că au mâncat poame din pomul cunoașterii. Mai bine de jumătate din sat, erau sectanți. Ceilalți, credincioși pe stil vechi... Se ciorovăiau pe tema credinței de când se știau. Și unii și alții, erau convinși că Dumnezeul lor e cel adevărat! Habotnici, nu voiau cu nici un chip să iasă din ignoranța lor. Ce pricepeau ei, era tot ce trebuia pe lumea asta. În
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
voi fi sincer și fără ocolișuri. Ne-am cunoscut în anul I, dar mai bine începând cu anul al II-lea, de când am devenit colegi de clasă. Nu cred că există vreun coleg cu care eu să nu mă fi ciorovăit sau pe care să nu-l fi enervat ,atunci când îi era lumea mai dragă și prin urmare , de vreo câteva ori te-am provocat și pe tine și am observat că luai o cu totul altă atitudine față de mine, decât
DEŞERTUL DE CATIFEA (88-90) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340521_a_341850]
-
la nevoie, despre averea lui fărâmițată de comuniști. Unii, puțini la număr, trăiau și au fost de bună credință. Alții, care munciseră cu ziua și au fost tratați, cândva, ca servitori, s-au retras, au înjurat și chiar s-au ciorovăit cu moș Dumitru, refuzându-i orice susținere și alungându-l de la poarta lor cu huiduieli. Libertatea cuvântului și egalitatea în drepturi, așa cum au perceput-o ei de la radio și televizor, îi înfierbânta, îi încuraja și îi îndemna la fapte greu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > INSULA Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Insula Am descoperit o insulă în care nu iau pe nimeni doar gândurile mele se -ntâlnesc, se ciorovăiesc și uneori ies învingătoare. Ploua cu soare, ies aburi din asfalt, dar pașii recunosc urma pierdută și-o mângâie scurt voalat, în vârful degetelor, gândul de ieri s-a mutat mă gâdilă-n tălpi pe-nserat. Așa s-a scurs o
INSULA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380843_a_382172]