1,938 matches
-
că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele predicativ) sau câtuși de puțin necesar, putând și lipsi, fără ca înțelesul comunicării să sufere simțitor, considerăm că avem a face cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237). Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără ca înțelesul comunicării să sufere simțitor, considerăm că avem a face cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237). Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simțitor, considerăm că avem a face cu o parte secundară de propoziție asemănătoare cu circumstanțialul de mod propriu-zis, dar nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237). Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând astfel, autorul constată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea părților de propoziție. Comportamentul structurilor cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
disting două situații: * situații în care dependența de verb e foarte slabă, întrucât verbul indică doar acțiunea în cursul căreia se manifestă o anumită caracteristică a subiectului sau a unui complement; în aceste situații dublul subordonat simultan nu are nuanțe circumstanțiale - Vara trece-așa sfântă și clară. * situații în care caracterizarea numelui în momentul acțiunii are legătură cu modul de desfășurare a acestei acțiuni. În aceste situații dublul subordonat simultan are nuanțe circumstanțiale (de mod, de timp, de cauză, de concesie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aceste situații dublul subordonat simultan nu are nuanțe circumstanțiale - Vara trece-așa sfântă și clară. * situații în care caracterizarea numelui în momentul acțiunii are legătură cu modul de desfășurare a acestei acțiuni. În aceste situații dublul subordonat simultan are nuanțe circumstanțiale (de mod, de timp, de cauză, de concesie): nuanțe de mod - Tătarii mâncau grăbiți lângă capetele cailor.; nuanțe de timp - Am cunoscut-o tânăr. ; nuanțe de cauză - Primarul Ion Pravilă intră în cârciumă frecându-și mâinile mulțumit. „Topica dublului subordonat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai poate face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai mute denumiri, și anume: : atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar etc. Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni; ● Sintaxa: Propoziția simplă; Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul); Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziție); Sintaxa frazei: Propoziția simplă; Propoziția condițională și fraza ipotetică; Concordanța în indicativ și conjunctiv. 1.3 identificarea valorilor etice - elemente etice și culturale în texte literare și și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]