7 matches
-
celei de a doua vârste a fierului, dar poate data și din perioada migrațiilor. 8. Pe malul "Râului Alb" s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca romană. 9. "Pe Straja (Wartberg, Warteburg)" s-au descoperit resturi dintr-o circumvalație datând, probabil, din perioada medievală. Biserica este pomenită pentru prima dată în anul 1415. În turn s-au păstrat trei clopote medievale, dintre care clopotul mic și cel mare, datate în a doua jumătate a secolului XIV, poartă aceeași inscripție
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
bătrâni și copii. Silva și-a dat seama că nu avea altă soluție de a intra în fortăreață decât să construiască o rampă, deoarece Masada era un loc abrupt. Pentru ca apărătorii să nu scape, romanii au construit o linie de circumvalație, întărită cu șase forturi. Când a fost finalizată rampa, a fost adus un turn care conținea un berbec. Acesta a fost urcat pe rampă și a început să facă găuri în perete. Romanii urmau a doua zi să intre în
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Morții" și "casă ceremonială a Morții", verbalizarea gropii ca "locuință" și "uter" (ceea ce explică poziția foetală a corpului, culcat pe partea dreaptă), urmată de verbalizarea ofrandelor ca "alimente pentru Moarte", și prin ritualul "deschiderii" și "închiderii" "casei-uter". Purificarea finală prin circumvalație rituală desăvârșește ceremonia. Pe de alta parte, comunitatea Kogi identifică Lumea - uterul Mamei Universale - cu fiecare sat, fiecare casă cultuală, fiecare locuință și fiecare mormânt. Când șamanul ridică de nouă ori cadavrul, el semnalează întoarcerea corpului la starea sa foetală
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
X-XIII, în Analele Univ. Iași, 23, 1977, p. 67-81; A. Rădulescu, Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța , III, 1970, p. 255-274; G. Ceacalopol, Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194; Petre Diaconu, Despre datarea ¨circumvalației¨ și a ¨bisericii treflate¨ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319; Idem, Despre organisarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (sec. X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120; I. Barnea, Din nou despre datarea valului și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunărea de Jos, în RdI 34, 1981, p. 1111-1132. Idem, Câteva considerații în legătură cu valurile de pământ din Dobrogea (sec. IX-XI), în Pontica 4, 1972, p. 373-380. Idem, Păcuiul lui Soare, vol. I, București, 1972 (vol. II, 1977). Idem, Despre datarea ˝circumvalației˝ și a ˝bisericii treflate˝ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319. Idem, Despre organizarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (secolele X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120. Diculescu C., Vechimea creștinismului la români. Argumentul filologic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este o cetate ideală, dacă nu luăm în calcul arta de asediator a lui Cezar, care înconjoară situl cu o *contravalație (linie fortificată) cu metereze, turnuri, șanțuri, crengi ascuțite și gropi prevăzute cu cuie pentru a împiedica orice ieșire. O *circumvalație îndreptată spre exterior îi protejează pe romani de contra-ofensiva armatei venite în ajutorul celor asediați (document I, p.45). Această armată este respinsă și Vercingetorix trebuie să se predea: dus la Roma, el apare în cortegiul triumfal al lui Cezar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fortificație asemănătoare dar orientată invers contra atacurilor din afară. Caesar, La Guerre des Gaules, VII, 72-75 (trad. L.A. Constans, Paris, Belles Lettres, 1964, p.263-265) Textul lui Cezar descrie în detaliu lucrările contravalației din fața Alesiei; ultimele rînduri fac aluzie la circumvalația (val de apărare) orientată către exterior. Situl de la Alesia a dat naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon al III
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]