18 matches
-
și aici, deși reușise din primul an, trecea examenele la limită, la „mica ciupeală”. Mai o fițuică, o intervenție... Învățase toate mișculațiile și dedesubturile trecerii examenelor. Și acum, ia uite la ăștia! Cum s-au mai schimbat! Uite la Firfirică Cireșel, tot pirpiriu și slăbuț, de parcă trăiește numai cu aer și apă. Așa era și acum zece ani, dar are o față mototolită, părul i s-a rărit, cu zbârciturile alea pe obraji, parcă este o maimuță de la grădina zoologică. Lângă
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445360627.html [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
De aceea intră în joc. --Bine, mă Dane, așa faci tu afacerile? În goana calului? --Și pe uscat? Se grăbi să spună Firfirică, pocnind cu degetul în gâtlej. Auzi cum sună? --Cum sună? întrebă naiv Zamfirescu. --A doagă uscată, spuse Cireșel cu mult năduf. Ceilalți râseră cu zgomot. Buhăianu îi spuse cu reproș: --Hai, mă Dane, să discutăm afacerea undeva! Ce dracu! Doar suntem oameni de protocol. --Măi, se fâstâci Zamfirescu, eu...să știți că sunt foarte grăbit...am niște probleme
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445360627.html [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
ca să aibă poftă de mâncare. Bălăngănindu-se, Firfirică se apropie de masa lui Mototolea, care privea nepăsător la lustra din plafon. --Domnu’...patron! Ați deranjat protocolu’, dom’le! Nu se face! Chestie de civilizație și respect. --Fiți liniștit, domnu’... --Firfirică. Cireșel Firfirică. Da’, e chestie de eleganță și diplomație. Chiar clientul matale susține protocolul și mata refuzi? --N-am eu treabă cu diplomația voastră. Eu sunt la dispoziția domnului Zamfirescu să-l transport. Protocolul e problema dumnealui în care nu mă bag
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447104695.html [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
sirenă se prelinse pe lângă el, fără să se lase atinsă de labele lui butucănoase. Printre sughițuri, Trache îi spuse colegului său de suferință: --Firfirache, pe tine te vrea. Fii atent, că acum îți aruncă trandafirul. --Aș vrea eu, suspină gingașul Cireșel. Pentru că misterioasa sirenă aruncă trandafirul lui Zamfirescu, făcându-i un semn discret cu degetul. În aplauzele celorlalți, Zamfirescu rupse floarea trandafirului și o puse la butonieră, zâmbind victorios. Se duse la sirenă, o prinse de mijloc și începu să danseze
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448298328.html [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
deschisă. Presimți că s-a întâmplat ceva, mai ales când auzi melodia tangoului „Trandafirul sirenei”. Scrâșni din dinți: ah, nemernica! Alergă în separeu, unde îi văzu pe Scârțoi și Pleșcan cu capetele pe masă, sforăind într-o veselie. Trache și Cireșel se consolau în continuare cu Busuioaca, răcorindu-și sufletele cu poveștile lor lacrimogene. Nu-i mai impresionau deloc sirenele din valuri, proiectate pe pereți și nici înfocatul tangou, care nu se mai termina. După ce au văzut că sirena de aur
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448616850.html [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
--Pardon, pardon, dom’ Bucă! Nu-ți permit să mă jignești! mârâi Trache ofuscat. Ăștia, pe mine m-au băut, nu pe mneata. --Mai du-te în...Nu auziți, bă, unde-i Zamfirescu și sirena de aur? --Da’, ce, domne, mârâi Cireșel ofensat. Ni i-ai dat în custodie? De ce nu mi-ai spus, că aveam eu grijă de ea?! Nu-i așa, dom’ Trache? Ha,ha,ha! --ra-ți ai...de bețivi! Să am încredere în voi, mormăi înciudat Buhăianu și alergă
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448616850.html [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
deschisă. Presimți că s-a întâmplat ceva, mai ales când auzi melodia tangoului „Trandafirul sirenei”. Scrâșni din dinți: ah, nemernica! Alergă în separeu, unde îi văzu pe Scârțoi și Pleșcan cu capetele pe masă, sforăind într-o veselie. Trache și Cireșel se consolau în continuare cu Busuioaca, răcorindu-și sufletele cu poveștile lor lacrimogene. Nu-i mai impresionau deloc sirenele din valuri, proiectate pe pereți și nici înfocatul tangou, care nu se mai termina. După ce au văzut că sirena de aur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
deschisă. Presimți că s-a întâmplat ceva, mai ales când auzi melodia tangoului „Trandafirul sirenei”. Scrâșni din dinți: ah, nemernica! Alergă în separeu, unde îi văzu pe Scârțoi și Pleșcan cu capetele pe masă, sforăind într-o veselie. Trache și Cireșel se consolau în continuare cu Busuioaca, răcorindu-și sufletele cu poveștile lor lacrimogene. Nu-i mai impresionau deloc sirenele din valuri, proiectate pe pereți și nici înfocatul tangou, care nu se mai termina. După ce au văzut că sirena de aur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Bolvașnița Sate: Bolvașnița, Vârciorova Comuna Buchin Sate: Buchin, Lindenfeld, Poiana, Prisian, Valea Timișului Comuna Bucoșnița Sate: Bucoșnița, Goleț, Petroșnița, Vălișoara Comuna Constantin Daicoviciu Sate: Căvăran, Maciova, Mătnicu Mare, Peștere, Prisaca, Zăgujeni Comuna Cornereva Sate: Cornereva, Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Cireșel, Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleț, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă, Prisacina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai, Țațu, Topla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Cireșel, întâlnit și sub forma Cereșenca (în , transliterat Cereșenka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 441 metri, în partea de
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
în , transliterat Cereșenka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 441 metri, în partea de centru a raionului Vijnița. Localitatea Cireșel a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cireșel a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). A fost parte a moșiilor familiei Wassilko. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cireșel a făcut parte din componența României, în
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cireșel a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). A fost parte a moșiilor familiei Wassilko. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cireșel a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate importantă de români. În perioada interbelică a funcționat aici Societatea "Jugenbund Edelweiss" . Ca urmare a Pactului
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Cireșel face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (2+1), adică 0,34% din populația localității . În prezent, satul are 1
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (2+1), adică 0,34% din populația localității . În prezent, satul are 1.084 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Cireșel era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a II-a, Costești, Ars Libri, 2008, 36 p. [56] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa I , Costești, Ars Libri, 2008, 31 p. [57] GRIGORIE, DIANA-IONELA, Alfabetul lui Cireșel: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2008, 108 p. [58] GRUIANU, CRISTINA-ELENA, Subiectul și propoziția subordonată subiectivă: lucrare științifică, Costești, Ars Libri, 2008, 39 p. [59] GRUIȚĂ, GLIGOR, Gramatică normativă: 77 de întrebări, 77 de răspunsuri, Pitești, Paralela
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad copiii pe tăciuni"), apoi Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), Brumari sau Promorari ("În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu; decembrie andrea, indrea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]