826 matches
-
ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu, și mereu clopotele depărtându-se ca niște cirezi într-o pădure de vis prădată de flutiri albi și de păsări albastre, s-a desfrunzit și gura ta de acel roșu care mă amețea,cuvintele se risipesc, norii vin în haite să ne-nvăluie cu ruine de amintiri care-ți
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
zis că poate astfel M-oi alege cu-o povața Să învăț și eu deaproape Care-i calea către viața. Mi-am zidit atuncea case Mi-am sădit vii și livezi Am avut și robi și roabe Turme, iazuri și cirezi. Am avut mai mult ca alții Am strâns aur și averi Și-am dat neamurilor mâna Să trăiască în plăceri. Am ajuns că toți mai mare Împrejur și-n toată lumea Și cu toate-acestea, totuși Mi-am păstrat înțelepciunea. Am dat
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464882680.html [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȚĂRANUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1438450623.html [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă( ... ). Toată
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
subpicioarele noastre e ,,inima de nisip''. O inimaginată plajă-cam pustie, egata a primii mosafirii sezonului. Plaja rămâne pustie, nefiind amenajată. Am putut distinge răvășeala nisipului, căci vânturile nu-i dau odihnă;urmele copitelor cailor sălbatici și locurile unde se adună cirezile depelicani, stârci și egrete. De altfel, Sfântu Gheorghe apare menționat ,înjurul anului 1300 sub denumirea italiană,,San Giorgio''în una din scrierilegenovezului Pietro Visconde. Casele sunt construite ca pe vremuri, parte din stuf și lemn. Cherhanaua-locul de distribuire a peștelui
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
a ajuns-o din urmă cu anii, aruncă mâncare la câteva păsări adunate în juru-i și care i se urcă pe picioare. De la casa vecină, o voce de femeie strigă la un copil să se trezească să ducă vaca la cireadă, miroase a mămăliguță fierbinte, semn că se pregătesc pentru câmp. Dar când începusem să mă bucur și să-mi strâng la piept amintirile, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Următoarea casă pare ruptă din filmele
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
o expozitie mai mare, care a crescut până am ajuns la peste 30 de lucrări, majoritatea creației mele de până acum. Mai am un proiect nebunesc, care sper să se realizeze pe parcursul expoziției: vreau să înconjor Casă Poporului cu o cireada de 365 de vaci. I-am spus Calea lactee - o masă de animale care merg pașnic într-o orbită galactica. Vacile au un ritm foarte special, știu din tinerețile mele, când mergeam la bunici. În 2000, când ai propus o
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? by http://uzp.org.ro/ce-mai-are-mircea-cantor-de-demonstrat/ [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
aibă chestia asta organică, de marcare a unor momente: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Miklos Onucsan, Rudolf Bone (cu care o să fac un performance chiar la vernisaj). Îmi place lucrul ăsta, ca artist trebuie să îndrăznești... Vorbeai mai devreme de o cireada de vaci care va înconjura agale Palatul Parlamentului. Crezi că vei primi autorizație pentru un astfel de gest? Eu CRED că da! Asta-i chestia: trebuie să CREZI. Când m-am dus la Yvon Lambert și le-am zis: „Vreau
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? by http://uzp.org.ro/ce-mai-are-mircea-cantor-de-demonstrat/ [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
ai Lui Dumnezeu? - cu ce e mai copìl al Lui Dumnezeu - un om - despre care se știe - de-acum - cât de ticălos este - și egoist și trădător și mincinos și...? - decât un pui de ciută sau decât un bou din cireadă - ascultător și muncitor pe brazdă - cât e ziulica de lungă...mai exact - cât e ziulica oamenilor de la crâșmă - care beau - chefuiesc și-o bat în cap...?!” “-dar omul este creația zilei a șasea...nu ca...!” “-chiar așa! - omul este creația
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
Și-l lăsară: boss-umflat! Fură paznicii comori Meseria e o artă Dacă ai fereastra spartă Să nu-i crezi pe oratori! Altul fură când e noapte Soarele de la amiezi N-a făcut din brânză, lapte Da-i cu ochii pe cirezi Fură taler de balanță Și statui fără vedere Magistrații din instanță Care n-au nici o putere Nu se sinchisesc de probe Nici de cei ce vând vreun pont Cât mai costă azi trei robe Să le-aprobe-ntr-un decont?! Nici de martori
DINTR-O STANŢĂ ÎN INSTANŢĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Dintr_o_stanta_in_instanta_ion_untaru_1333424129.html [Corola-blog/BlogPost/346193_a_347522]
-
este unicul scop în viață, care-i asigură atât indispensabila pâine, cât și sănătatea cea mult râvnită, nu are timp să mai și citească o carte. Pentru el și pentru mulți alții asemenea lui, viața se învârte în jurul câmpului, a cirezii de animale și a gospodăriei, pentru care trebuie să se spetească muncind din zori și până apune soarele. Proletarii zeloși fac și ei parte din aceeași categorie, căci timpul s-a comprimat deja pentru ei și le este imposibil să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-nu-hotarat-cartii/ [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
întins decât cel al evreilor, și se vedea că era mult mai multă prosperitate pe el - lanuri de grâu întinse și copaci de multe soiuri plantați armonios și în șiruri frumoase. Pe acel ostrov se vedeau izlazuri unde pășteau mari cirezi de vite, cămile și turme de oi, păzite cu strășnicie de slugile stăpânului locului. Într-adevăr, toate pământurile acelui ostrov erau ale unui bogat egiptean, Asenath pe nume. Acesta avea un conac mare, în întregime de piatră, cu bolți înalte
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului sute de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
dispărute ale stăpânului, dar asta în niște mlaștini de lângă un canal în care vitele intraseră și nu mai puteau ieși. De bună seamă, noaptea, crocodilii care atâta așteptau, veniseră de hac vitelor rătăcite. Deși se găsise motivul dispariției vitelor din cireadă, egipteanul hapsân nu dădu poruncă să fie înapoiate vitele luate cu japca de la evrei, ci, mai degrabă, paguba să fie la ei, nu la el ! În același an, când băieții lui Efraim, - Tamir și Menahem - , găsiră o pereche de boi
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
convinge. În satul de astăzi te asurzesc manelele de la boxele instalate pe prispă de indivizi care nu au citit o carte sau o revistă în viața lor. Faptul că tinerii nu mai fac nici armata, i-a transformat într-o cireadă zăpăcită de streche care o ia razna încotro apucă. Ar fi un miracol să iasă din ei oameni dar eu nu cred. - Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor Filiala Bacău, cum vedeți afilierea la o importantă organizație literară din România? - A
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
Pe lângă facultatea de teatru (și film, desigur) e o cireadă de case. Unele-s sinistre, altele sunt invizibile, iar câteva mai pufăie parfum de-arhitectură. Marea lor majoritate însă sunt cotropite de locatarii conlocuitori. Unii le zic de-a dreptul înlocuitori, dacă te apuci să le numeri țâncii. Vecinătatea cu
N-ai tu puterea să mă ierți! by https://republica.ro/n-ai-tu-puterea-sa-ma-ierc-i [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
repede în el. Se luară la întrecere care ajunge primul. Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și cum sta pe spate întinse brațele ca o răstignire. Cerul era cenușiu. Chiar atunci se vedea un avion la mare înălțime lăsând
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > PITICI PE CREIER DE ROMÂN Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: ‘’Când vezi cirezile de imbecili, devine suportabilă însingurarea’’ Petre ȚUȚEA Dau mereu nas în nas cu ciocoii noi, ridicați din fostele slugi cu sânge-n instalație, care au avut norocul, la rândul lor, să dea peste vreun directoraș de întreprindere socialistă dedulcit la
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414902802.html [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
voi și cei nou instruiți de voi, puteți împărți gratuit sănătate cu kilogramul oricui are nevoie de ea. Lumea vă va considera drept zei și vă va alege din primul tur cu toată oponența tradiționalelor partide.” „Nea Toader ai o cireadă ce câteva zeci de vaci de lapte. Ce-ai zice dacă vaca ar merge singură la instalația de muls după ce s-a hrănit pe săturate pe izlaz sau în grajd? Un vis frumos, o utopie! Uite că nu este așa
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
regularizată. O mică hidrocentrală regla surplusul de după baraj. Generatorul Viceversa transforma energia de prisos în elemente de construcție cu care satul întreg a fost modernizat. Nimeni nu se sfiia să pună mâna. Așa a început să răsară impozante grajduri pentru cirezile de vaci. Bineînțeles Moș Toader a făcut începutul cu automate de furajare și mulgere iar sătenii, unul câte unul, au prins poftă și s-au înhămat la treabă. Banii au fost într-atât uitați că nu se mai ocupa nimeni
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
cu mamă, Și-n exod de grea răscruce Ne vom risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă înfrân Duca-n lume să amân, Ci mă simt ca-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că sunt român Cât mai sunt, să mor în fân Și-n
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mandru_sunt_ca_sunt_roman_romeo_tarhon_1356506142.html [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă( ... ). Toată
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
astea sînt numai legende? Sînt adevăruri, dar nevoia voastră de fabulație vă orbește și nu aveți capacitatea să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine nu are valoare sentimentală, dacă
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
poate c-am murit demult; doar umbra mea se lasă grea prin toamna despletită, copacii trec pe lângă mine scuturându-și din ei ramul, trec și stele, peste lanțuri de tăcere și livezi goale de verde printre frunze parcă dorm, trec cirezile de nori peste cumpănă-n apus, a rămas acolo sus ciutura cu visuri moarte, jos, fântâna părăsită, prin izvoare să ne poarte drumul nostru pân’ la moarte și-un inel de piatră scumpă, în iluzia pustie, să ni-l puie
PEISAJ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1413095529.html [Corola-blog/BlogPost/383714_a_385043]
-
pentru confecționarea unui raft pentru înscrisuri”, că țiganului Macovei i s-a dat un florin „pentru repararea uneltelor de construire a șanțului”, iar „cheltuielile lui Thoros Premester pentru aducerea unui taur din Moldova, pe care el l-a dăruit pentru cireada orășenească”, au fost de 2 florini. Tabloul multicolor al epocii Documentul, care pune în balanță „suma cheltuielilor comparate cu veniturile” (în monedă austriacă) face mențiunea că „la sfârșitul lui octombrie 1784 rămâne un rest și o punere în socoteală pe
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]