17 matches
-
Pascalache Marin Marian. Articolul 8 Se conferă Medalia Virtutea Militară, clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. doamnei maistru militar clasa I Popescu Nicolae Elena; 2. domnului plutonier adjutant principal Angheliniș Mihai Gabriel; 3. domnului plutonier adjutant principal Ciritel Toader Mircea; 4. domnului plutonier adjutant Cimpoca Marin Alexandru; 5. domnului plutonier adjutant Dumitru Ilie Daniel; 6. domnului plutonier adjutant Patrichi Ioan Sorin; 7. domnului plutonier adjutant Podariu Mihai Nicușor; 8. domnului plutonier adjutant Sgîea Vasile Viorel; 9. doamnei plutonier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193393_a_194722]
-
Popoaia, Ripicenii Vechi, Râșca Comuna Roma Sate: Roma, Cotârgaci Comuna Românești Sate: Românești, Dămideni, Romănești-Vale, Sărată Comuna Santa Mare Sate: Santa Mare, Berza, Bogdănești, Bădărăi, Durnești, Ilișeni, Rânghilești, Rânghilești-Deal Comuna Sulița Sate: Sulița, Cheliș, Dracșani Comuna Trușești Sate: Trușești, Buhăceni, Ciritei, Drislea, Ionășeni, Păsăteni Comuna Ungureni Sate: Ungureni, Borzești, Călugăreni, Călugărenii Noi, Durnești, Mihai Viteazu, Mândrești, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Vicoleni Comuna Unțeni Sate: Unțeni, Burla, Burlești, Mănăstireni, Soroceni, Valea Grajdului, Vultureni Comuna Vlăsinești Sate: Vlăsinești, Miron Costin, Sârbi Colegiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
7 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 8 29. DELIMITAREA COLEGIILOR UNINOMINALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ NR. 29 - JUDEȚUL NEAMȚ A. Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Municipiul PIATRA-NEAMȚ Localități componente: Piatra-Neamț, Ciritei, Doamna, Văleni Str. 1 Decembrie 1918 de la nr. 50 la nr. 76 și de la nr. 49 la nr. 99 Str. 1 Decembrie 1918 de la nr. 101 la. nr. 313 și de la nr. 78 la nr. 234, nr. 250; Str. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ale. Zambilelor Comuna Alexandru Cel Bun Sate: Viișoara, Agârcia, Bisericani, Bistrița, Scăricica, Vaduri, Vădurele Comuna Dobreni Sate: Dobreni, Cășăria, Sărată Comuna Gârcina Sate: Gârcina, Almaș, Cuejdiu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputa��ilor nr. 2 Municipiul PIATRA-NEAMȚ Localități componente: Piatra-Neamț, Ciritei, Doamna, Văleni Str. 1 Mai Bl. D. 9 Mai de la nr. 21 la nr. 27 Bl. D. 9 Mai de la nr. 1 la nr. 19 și de la nr. 2 la nr. 30, nr. 41, nr. 45 Str. Adîncata Str. Albinelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
capătă aspecte controversate. Suprafața totală a orașului este de 7743 ha. În componența zonei periurbane intră localitățile: Doamna (situtată pe valea pârâului Doamna) și Văleni (situată la confluența cu Pârâul Turcului, pe dreapta Bistriței la poalele Cernegurei) - spre sud și Ciritei (situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii).. Municipiul este împărțit între micro-cartierele: Sărata, Valea Viei, Țărăncuța, Precista, Ștefan cel Mare(nord-est), Centru, Dacia (centru), Obor, Ocol, Dărmănești (nord), Pietricica, Speranța (est), Gara Veche, Mărăței, 1 Mai, Vânători (sud-est). Se
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Trușești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Buhăceni, Ciritei, Drislea, Ionășeni, Păsăteni și Trușești (reședința). Comuna este situată în partea de nord-est față de municipiul Botoșani, pe malul drept și stâng al râului Jijia. Conform recensământului efectuat în acel an, în octombrie 2011, comuna Trușești avea o populație de de
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
râului Jijia. Conform recensământului efectuat în acel an, în octombrie 2011, comuna Trușești avea o populație de de locuitori, în scădere față de anul 2002 când se înregistrau 5.749 locuitori. Este compusă din 6 sate: Trușești, centrul de comună, Buhăceni, Ciritei, Drislea, Ionășeni și Păsăteni. Comuna este străbătută pe o distanță de 13 km de râul Jijia, cu afluenții săi, râul Drâslea, râul Găinăria și râul Guranda. Prima atestare documentară a localității Trușești datează din 15 februarie 1568, conform unui Hrisov
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
cu oameni aduși din părțile Bacăului. În timpul domniei lui Vasile Lupu satul este înzestrat cu heleștee și cu mori în apa Jijiei. Comuna Trușești datează din anul 1835 și și-a păstrat componența actuală: Trușești, Ionășeni, Drislea, Buhăceni, Păsăteni și Ciritei. Din declarațiile localnicilor mai în vârstă, în anul 1890 a început construcția căii ferate, ce trece pe aici, de către o societate austriacă. Tot în acest timp a fost începută și construcția părții stângi a satului (din partea stângă a râului Jijia
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
Tănăsachi, în 1977, la Jigoreni-Țibănești (punctul La Școală), de C. Iconomu la Ciortești (punctul Schitul Vechi), în 1978, și Brădicești-Dolhești (punctele Cotu Perjului și Sub Margini), în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inv. 21194). Bibliografie: Dragomir 1972, p. 46; Basoc 1980, p. 25, 30 (fig. 4/10); Brudiu, Basoc 1992, p. 85, 101 (pl. XIV/4); Teodor 1997c, p. 159; Ilie, Nicu 2002, p. 37. 122. Țibănești (comuna Țibănești), județul Iași a) Ciriteii Mari: pe platoul aflat la aproximativ 1 km nord de sat, care se întinde și în zona vechiului cimitir, s-au descoperit fragmente ceramice, cu cioburi pisate în compoziție, ornamentate cu striuri orizontale și aparținând secolelor VIII-IX. Cercetare M. Tănăsachi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lepădat din cap căciula, spune femeia în gînd, și-a scuturat pletele ș-a înhățat baltagul. Atîta a strigat: mă slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în rîpă. Aceia au ferit pe după niște ciritei și s-au dus. De hoți nu se temea; avea stăpînire asupra lor. Doar dacă l-or fi pălit dintr-o lature, prieteni, pe furiș”. Un alt martor, Moș Pricop de la Fărcașa, avea și el cuvinte de admirație pentru purtarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe care până în 1966 au fost case, a rămas gol și ar trebui plantat cu pădure. Nu mai vorbim despre terenul de la Podiș-Alba pe care se întindea o pădure falnică. Locuri din câmp care poartă nume de păduri ca La Ciritei sau în Rădii sunt astăzi terenuri pe care în trecut au fost acoperite cu păduri și care în zilele noastre nici nu prea rentează din punct de vedere agricol. Tăierile masive de pe teritoriul comunei Hudești ca de altfel în întreaga
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Denumirea vine de la culoarea grâului de vară care se cultiva pe aici și care uneori avea culoarea între verde și albastru. Ciofică-tarla de teren agricol situată la est de satul Mlenăuți. Denumirea vine de la un locuitor care era poreclit Ciofică. Ciritei - teren agricol cultivat cu cereale, situat la mare distanță, în sud-estul comunei, în hotar cu Havârna. Fostă pădure care a fost defrișată. Au mai rămas câteva tufe de copaci. Ce falnică pădure o fi fost? Cișmea (La Cișmea)loc din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și a sărurilor, terenul capătă un aspect albicios, de mucegai. Cuvântul pâșcov poate avea înțelesul de alterat, mucegăit. Nu departe se află și locul numit La Pâșcov-Ochi, teren pe care se află un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ți-o trimite soli, Căci ți-e dat acum de soarte Viață fără moarte Și ți-e dată tinereță Fără bătrâneță. Un cuvânt măcar să nu zici, E sfârșitul unei muzici, Blânde și aeriane Ca sunarea din organe. Muma doarme-n ciritei, Intră zânele în tei, Muma doarme, pruncul râde, Teiul vechiu se reînchide, Iară pruncul și cu muma Față-n față dorm acuma Și cum dorm cu ochiu - nchis Au visat acelaș vis. {EminescuOpVI 93} URSITORILE Codru-i alb și frunza
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]