151 matches
-
a oferi - prin intermediul acestui personaj - o frescă de epocă în care virtutea cavalerismului era sinonima cu viața. În muzeu se află documente rare, codexuri cu scrieri străvechi, manuscrise și obiecte prețioase care au aparținut cândva Ordinului Cavalerilor Teutoni, ori măicuțelor cisterciene. Și în jocul de umbre și lumini filtrate prin vitraliile mai înguste că trupul unui copil, totul este învăluit în mister și taine care se cer descifrate. Acțiunea este antrenantă, plină de vioiciune, dinamica și cu iz de policier, iar
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
bilete de intrare, ci posesorii lor primesc prin acesta statutul de vizitatori VIP în cadrul programului. În schimbul sumei de 50 Lei acest pașaport de vacanța oferă accesul la 27 de obiective, precum la bisericile fortificate din Cristian și Biertan, la mănăstirea cisterciană de la Cârța si la Biserica Neagră din Brașov. Kirchenburgenpass este valabil de la 20 aprilie până în 31 octombrie 2014. Peste o sută de evenimente, de la concerte de orgă până la invitații la mese tradiționale sunt oferite vizitatorilor în acest sezon. Dintre ele
Vizitătorii români şi străini descoperă sufletul Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/6601/vizitatorii-romani-si-straini-descopera-sufletul-transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/98785_a_100077]
-
armuri de cavaleri cruciați, tot semne de oameni care s-au prefăcut demult în țărâna. Nu stie ce vrea, nici pe cine așteaptă. Este cert, nu mai este cea de dinainte de a fi intrat pe sub portalul fostei abații de călugărițe cisterciene. Nu a mai rămas mai nimic din ea, din femeia pragmatică, din omul de afaceri care, cu doar câteva ore în urmă încheiase încă o afacere profitabilă, un ,,bonus,, pentru aptitudinile sale de anticar veros și notoriu. Cât ai pocni
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
printre obiectele unor vremuri care au fost, așa cum habar nu are cum, după toată nebunia prin care trecuse la expoziția de artefacte din săptămâna trecută, ea continuă să revină zilnic, ca la o întâlnire secretă, aici, in pântecele fostei basilicii cisterciene. Se așează într-un colț fără nici un rost. Nu se roaga, nu meditează. Respira doar în timp ce priveste fix peretele picnit de igrasie, un soi de hartă stranie, iscata de sub coaja varului împrospătat chiar în vara trecută. Pentru ea nu contează
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cel mai bine spusă de inițiatorul ei pe site-ul centrului: „Am oprit mașina în mijlocul uliței, în fața turnului bisericii săsești. Uitat, dar încă impunător, stătea acolo din 1799. În spatele lui o pădure de pini se arcuia umbrind biserica, o abație cisterciană de la 1300. În fața lui, fosta casă parohială veghea încă demn, deși nu mai avea strălucirea de odinioară. Vandalizată, cu pereți scorojiți, cu acoperișul parțial spart și fără ferestre, mi-a atras privirea și m-a ținut locului până când un car
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
înaripat și încoronat face referire la vechea stemă a localității, care în anul 1736 era capitală de ocol. Narcisele reprezintă rezervația naturală din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Biserica simbolizează vechiul lăcaș de cult, biserica cisterciană (actualmente luterană), construită în formă de bazilică romanică, atestată documentar în anul 1211 și considerată a doua ca vechime dintre bisericile aflate în sud-estul Transilvaniei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250245_a_251574]
-
Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei travee
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
familie Gryfici, Boleslav și Grzymislawa au reușit să scape și să se întoarcă pe terenurile lor. Luptele peste Polonia Mică au continuat până la moartea lui Henric. Henric a murit în 1238 în Krosno Odrzanskie și a fost înmormântat la biserica cisterciană Trzebnica pe care a fondat-o în 1202, la cererea soției sale. Henric este considerat de istorici ca fiind unul dintre cei mai importanți prinți din Dinastia Piast din perioada de fragmentare feudală a Poloniei. Cu toate acestea, toată munca
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
că în anul 1240, când a fost preluată de cistercienii de la Cârța, bazilica romanică cu trei nave să fi fost în construcție. Se păstrează din această etapă majoritatea elementelor de construcție. Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene (ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt) se conservă și o serie de elemente din diverse alte perioade. Nava centrală, inițial acoperită cu un tavan, a fost boltită în 1595, după un incendiu care a devastat
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în secolul al XV-lea capela nordică a fost transformată în sacristie. Aceasta este boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă. Bolta urcă de pe console în formă de capete de bărbați cu mustață și
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost adăugate două secole mai târziu și sunt construite din tuf calcaros. Drumul de strajă a rezistat până în secolul
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
bisericilor greacă și latină; deși cu sănătatea șubredă a pornit în călătorie, însă o rană căpătată accidental la cap l-a forțat să se oprească la castelul nepoatei sale, aproape de Fossanova. După câteva săptămâni a fost transportat la o mănăstire cisterciană din vecinătate, unde a murit la 7 martie 1274. Procesul canonizării lui Toma a fost început de Papa Ioan al XXII-lea în 1316 și a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323. "Summa theologiae" (Summa teologică) este rodul
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
a fost o mănăstire de călugări cistercieni, ce a funcționat în Evul Mediu în Regatul Ungariei, pe teritoriul de astăzi al comunei Sânpetru din județul Timiș. Abația a fost întemeiată de călugării de la Pontigny, Franța, în anul 1179. Biblioteca acestei mănăstiri este prima bibliotecă atestată documentar pe
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
identificate în partea de vest a localității Igriș. A fost ctitorită în anul 1179 de Ana de Châtillon, prima soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originară din Franța. Mănăstirea a fost întemeiată ca abație-filială a mănăstirii călugărilor cistercieni de la Pontigny, fiind locuită inițial de călugări veniți tot din Franța. Numele maghiar atribuit mănăstirii și ulterior localității este derivat de la "eg", „cer, rai” și "res", „deschizătură, breșă”, cu înțelesul de „Poarta Cerului” sau „Poarta Raiului”. Prin etimologie populară a
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
de „Poarta Cerului” sau „Poarta Raiului”. Prin etimologie populară a fost pus în legătură cu cuvântul agrișă. Aici s-a aflat nucleul primei biblioteci propriu-zise de pe teritoriul actual al României. În anul 1202 călugării de la Igriș au înființat propria lor abație-filie, abația cisterciană Cârța, în apropiere de Sibiu. Din 1214, timp de un secol, abația Vérteskeresztúr din Ungaria a fost filie a abației din Igriș, iar abația Zám / abația Zam (Zam, județul Hunedoara ??), o altă filie a abației Igriș, a funcționat între 1214
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
situata în interiorul fortificației, cum e cazul la Prejmer). Casa parohială și locuințele țăranilor bogați sunt situate în jurul acestei piețe centrale. Unele dintre bisericile construite de sași și de secui în secolul al XIII-lea au fost puternic influențate de bisericile cisterciene de la Cârța și de la Igriș. Bisericile au fost fortificate începând cu secolul al XIII-lea și au jucat un rol defensiv până în 1788, data ultimei incursiuni otomane în Ardeal. Sub numele de "biserici fortificate ardelene" sunt cuprinse mai multe tipuri
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
de Carniola în sud, unde fiul său Ulrich (viitorul Ulrich al III-lea) devine în 1248 markgraf, în urma căsătoriei cu Agnes de Andechs, fiică a ducelui Otto I de Merania. De asemenea, el este creditat cu întemeierea Kostanjevica ("Landstraß"), abație cisterciană în Carniola inferioară în jurul lui 1234, ca și al viitoarei capitale a Carintiei, Klagenfurt, unde și-a mutat reședința din 1246. Bernard este înmormântat în abația Sankt Paul im Lavanttal. În 1213, Bernard a fost căsătorit cu Judith, fiică a
Bernard de Spanheim () [Corola-website/Science/327746_a_329075]
-
ca „Sorkingen”. Atunci se vorbește pentru prima dată despre biserica localității. Pe harta lui Johannes Honterus, publicată în 1532 la Basel, localitatea este numită „Schyrkengin”. În general, este acceptat faptul că în Șercaia, a existat o veche mănăstire de călugări cistercieni, amintirea acesteia perpetuându-se în câteva toponimedin localitate: "Montschebicher Wiech" (drumul călugărilor), "Montschenauer Hill" (dealul călugărilor) etc. Localitatea și-a schimbat deseori demografia datorită migrațiilor (1780 în Țara Românească, 1907 și 1920 în SUA), războaielor sau deportărilor (1945 în URSS
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
din bronz, precum și greutăți de țesut din lut și un ac de argint din epoca târzie a fierului. Prima atestare documentară a localității datează din 1322, sub denumirea de "Villa Abbatis". În evul mediu, localitatea a fost posesiune a Mănăstirii cisterciene Cârța, fapt ce a dat toponimicul german Appesdorf (“Satul Abatelui”). Biserica evanghelică, de tip biserică-sală, construită la începutul secolului al XV-lea în stil gotic, cu cor absidat poligonal sprijinit de contraforți. Turnul-clopotniță a fost construit mai târziu, în anul
Apoș, Sibiu () [Corola-website/Science/299825_a_301154]
-
Biserica Tuturor Sfinților (în sau "chiesa degli Ognissanti") este un edificiu religios romano-catolic situat în sestiere Dorsoduro din orașul italian Veneția. În 1400, pe terenul ocupat în prezent de către biserica se afla o mănăstire de călugărițe cisterciene care s-au mutat aici după abandonarea forțată a insulei Torcello, devenită insalubră. În anul 1472 a fost construit aici un ospiciu cu o biserică învecinată reprezentată, de asemenea, pe planul Veneției alcătuit de Jacopo de' Barbari în 1500 și
Biserica Tuturor Sfinților din Veneția () [Corola-website/Science/333512_a_334841]
-
fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin. Un act de donație din anul 1223 este prima atestare documentară a Cisnădioarei; prin acesta, bazilica fortificată din deal (finalizată în același an) era donată mănăstirii cisterciene de la Cârța de către Magister Goulinus. Săpăturile arheologice vorbesc însă despre o așezare mult mai veche, din perioada La Tène, aflată pe același deal. Satul aflat la mică distanță față de Cisnădie este influențat de viața orașului, unii localnici având acolo locul
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
, în , (n. cca. 1114, Klosterneuburg - d. 22 septembrie 1158) a fost un episcop și cronicar german, călugăr cistercian. Otto a fost al cincilea fiu al lui Leopold al III-lea, markgraf de Austria cu soția sa, Agnes, fiică a împăratului Henric al IV-lea. Din relația cu primul ei soț, Frederic I de Hohenstaufen duce de Suabia, Agnes
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
Se știe că a studiat la Universitatea din Paris, unde a deprins un interes special asupra filosofiei și se spune că ar fi fost printre primii occidentali care să fi introdus filosofia lui Aristotel în Germania. Devenit membru al Ordinului cistercian, Otto de Freising l-a convins pe tatăl său să întemeieze abația de la Heiligenkreuz în 1133, introducând în ceea ce va deveni mai târziu Viena atât studiile literare, cât și agricultura viticolă. Otto a devenit apoi abate al mănăstirii cisterciene de la
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
Ordinului cistercian, Otto de Freising l-a convins pe tatăl său să întemeieze abația de la Heiligenkreuz în 1133, introducând în ceea ce va deveni mai târziu Viena atât studiile literare, cât și agricultura viticolă. Otto a devenit apoi abate al mănăstirii cisterciene de la Morimond, în Burgundia în jurul anului 1136, iar la puțină vreme după aceea a fost ales ca episcop de Freising (în apropiere de München). Dieceza de Freising, și odată cu ea întreaga Bavaria, constituia pe atunci obiectul disputei dintre familia Welfilor
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
vor constitui obiectul licitației, pe care ea o așteptase de ani de zile cu nerăbdare. Acum, când nu o mai interesează profitul, nu pune ochii pe obiectul care are cea mai bună cota de vânzare. Vine În navă fostei mănăstiri cisterciene, doar pentru că acolo o trage ață. Destinul. Acolo nu Îi este foame, nici sete. Se simte contemporană cu unele dintre obiectele aparținând unor vremuri indefinite. Trece pe sub portaluri, prin sacristie unde așează crinul regal direct pe lespedea mormântului În care
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]