18 matches
-
21 59 janssen.partners@wxs.nl Korenhof, C.J. De Braak, M. Oudshoorn-Kales, Mw. E.M. Laan van Nieuw Oost-Indië 42-44 2593 BV 's Gravenhage Nederland Postbus 93463 2509 AL 's Gravenhage Nederland (31-70) 383 61 00 (31-70) 383 69 06 kobra@cistron.nl Van Der Lubbe-Luhrs, Mw. J. Luhrs, L. Laan van Nieuw Oost-Indië 275 2593 BS 's Gravenhage Nederland Postbus 95595 2509 CN 's Gravenhage Nederland (31-70) 385 99 02 (31-70) 383 53 31 l.luhrs@luhrs.nl Van Mastrigt, E.
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
intensă de molecule de ARNr și o rezervă mare de precursori ribozomali exprimate prin volumul enorm al nucleolului (fig. 33.1). Amplificarea prin politenie conduce la formarea de numeroase copii ale matriței ADN pentru locusul genic în care sunt localizați cistronii ribozomali. Totodată la nivel citologic, se revelează și existența acestui locus genic „ab initio” în numeroase exemplare apărute prin duplicație genică în urma mecanismului de crossing-over inegal sau prin replicație eronată sectorială a ADN, astfel încât apar mai multe asemenea regiuni organizator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mecanismului de crossing-over inegal sau prin replicație eronată sectorială a ADN, astfel încât apar mai multe asemenea regiuni organizator nucleololare în care cromatina ia aspect decondensat, stare în care este posibilă transcripția genelor ribozomale. Prin apoziția produșilor de transcripție la nivelul cistronilor rezultă structuri nucleolare masive ce pot fi evidențiate electronomicroscopic, așa cum apar ele în figura 33.1. Toate acestea sunt o expresie a statutului „înalt sintetizator” pe care celulele din nodozități îl dobândesc în urma infecției cu bacteria simbiontă. Aflată în interiorul celulei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mult diversitatea acestora. Moleculele diferitelor subclase de imunoglobulină sunt produse de celule diferite și diferența în secvența lor de aminoacizi este mică. 2.1.3. VARIAȚIA ALOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Alotipurile imunoglobulinice sunt variante imunoglobulinice codificate de alele distincte din același cistron, apărute prin mutații punctiforme succesive ale genei de tip sălbatic. Asemenea mutații recurente ale genei normale a+ au generat seria polialelă a1, a2, a3.... an, reprezentând un marker alotipic distinct. Fiecare individ are o anumită combinație de asemenea gene alele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alotipice ale imunoglobulinelor pot fi detectate cu ajutorul reacției de precipitare cu aloantiseruri obținute în organisme care aparțin aceleiași specii, dar care au un alotip diferit de al organismului donor de Ig. Determinanții alotipici reprezintă alele distincte ale unuia și aceluiași cistron. Astfel, Gm (23) și Gm (-23) sunt determinanți alotipici, reprezentând alele distincte ale cistronului γ2. Simbolul Gm derivă de la gamma marker. Printre markerii alotipici bine caracterizați la om sunt cei codificați de acest cistron și sunt notați de la 1 la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organisme care aparțin aceleiași specii, dar care au un alotip diferit de al organismului donor de Ig. Determinanții alotipici reprezintă alele distincte ale unuia și aceluiași cistron. Astfel, Gm (23) și Gm (-23) sunt determinanți alotipici, reprezentând alele distincte ale cistronului γ2. Simbolul Gm derivă de la gamma marker. Printre markerii alotipici bine caracterizați la om sunt cei codificați de acest cistron și sunt notați de la 1 la 25. Ei sunt exprimați în catenele H ale subclaselor de IgG. Tot astfel, markerii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alele distincte ale unuia și aceluiași cistron. Astfel, Gm (23) și Gm (-23) sunt determinanți alotipici, reprezentând alele distincte ale cistronului γ2. Simbolul Gm derivă de la gamma marker. Printre markerii alotipici bine caracterizați la om sunt cei codificați de acest cistron și sunt notați de la 1 la 25. Ei sunt exprimați în catenele H ale subclaselor de IgG. Tot astfel, markerii alotipici A2m(1) și A2m(2) sunt exprimați în catenele Hα2 ale subclasei IgA2. Factorul alotipic Km (Inv) este exprimat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în linia germinală, față de limfocite - celulele somatice relevante pentru realizarea răspunsului imun. Informația genetică pentru sinteza imunoglobulinelor (Ig), ca și aceea care dirijează sinteza receptorilor de antigen din celulele T (desemnați TCR) este deținută nu de gene unice, adică de cistroni - unități funcționale în dirijarea sintezei unei catene polipeptidice, respectiv proteine, ci de multiple segmente genice, transmise pe linie germinală în toate celulele, dar care sunt supuse unor rearanjamente strict controlate într-o dinamică funcțională, riguroasă, doar într -o categorie aparte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organizării informației genetice operative pentru sistemul imunitar, „gena” înseamnă de fapt o secvență de ADN, care codifică doar o anumită parte a catenei polipeptidice imunoglobulinice L sau H. Nici una dintre aceste „gene” nu se poate exprima ca o unitate funcțională (cistron), independentă, precum se exprimă oricare genă, în înțelesul clasic al noțiunii. Astfel, unele asemenea „gene” codifică pentru regiunea variabilă (V) a catenei imunoglobulinice, pe când, altele asemenea „gene” codifică pentru regiunea constantă a uneia și aceleiași catenei polipeptidice imunoglobulinice. În cazul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
V-J, constituindu-se astfel o suprastructură de segmente genice nemijlocit lincate prin legături covalente fosfodiesterice, V-J-C. Această suprastructură reprezintă gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice. O asemenea combinație succesivă de segmente genice distincte, cu realizarea unui cistron imunoglobulinic, a fost numită recombinare somatică. Această suită de evenimente se desfășoară în cursul determinării și diferențierii limfocitului matur, în prezența unui anumit antigen. Acest mecanism recombinațional este unul nelegitim, deoarece implică participarea unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul și același cromozom, dar la distanțe mari, violând regulile „clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de segmente genice VH-D-JH. La această structură suprasegmentară va fi fuzionat covalent unul dintre segmentele genice CH, rezultând astfel o structură complexă multiseg-mentară VH-D-JH-CH, care reprezintă în sine gena funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice de tip H, adică cistronul imunoglobulinic pentru catena grea. Segmentul genic C H deține informația genetică ce conferă moleculei imunoglobulinice specificitatea de clasă și subclasă. Asamblarea, ca proces teleonomic care are ca finalitate construirea unei gene funcționale în dirijarea sintezei Ig, implică pentru fiecare celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
s-a angajat pe calea maturației, adică a diferențierii tuturor celulelor-fiice ale sale, rezultând clona de celule B producătoare a anticorpului corespunzător antigenului invadator. Toți componenții clonei de celule astfel rezultate vor avea o aceeași specificitate de antigen codificată de cistronul recompus, rearanjat, din segmente genice imunoglobulinice individuale, distincte. Această conservare a rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice este posibilă datorită mitozei, care conservă „memoria” celulei-mamă în celulele fiice, transmițând acestora exact aceeași informație ereditară pe care a avut-o ea, la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
omologe de ADN ce rămân strâns aliniate într-un același cromozom crește probabilitatea împerecherilor neomologe și a crosssing-over -elor inegale. Un astfel de caz se evidențiază pentru genele ribozomale la Xenopus laevis, la care în linia germinală apar 200-300 de cistroni ribozomali, cu o mare variabilitate a numărului de gene purtate de fiecare ovocit, multe fiind mutante deficiente. Situația e tolerabilă la această broască cu „gheare” sud-africană, grație marii sale prolificități (Brown și David, 1968). Atât poliploidia cât și duplicația în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ce este o alelă, în ceea ce privește alotipul;b)alotipul devine o problemă reală, de semantică, deoarece se pare că variantele Gm reflectă substituții unice de aminoacizi care sunt consecința mutațiilor punctiforme din secvența ADN ce codifică pentru catenele γ, adică din cistronii catenelor γ. Recombinările intracistronice care apar prin crossing-over sunt evenimente rare, dar în absența lor, cartarea markerilor prin metode genetice este imposibilă. În termeni de Genetică clasică, orice unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus genic, iar markerii genetici din cadrul locusului genic se numesc alele. În termeni moleculari, aceasta nu este o definiție satisfăcătoare, deoarece pot să apară recombinări în cadrul unuia și aceluiași cistron (crossing- over intragenic) ceea ce arată că în acesta există markeri separați spațial. A fost necesară introducerea termenului „homoalelă” pentru a descrie două secvențe ADN care până la un anumit punct se exclud reciproc sau se confundă, ceea ce denotă dificultatea înțelegerii mecanismelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suferă procesul de activare. Asamblarea segmentelor genice disparate se realizează prin mecanisme specifice, înalt ordonate care asigură combinarea lor în unități codificatoare, funcționale, reprezentând gene active pentru Ig, respectiv, pentru TCR. Asemenea mecanisme de asamblare de segmente genice separate în cistroni imunoglobulinici sau cistroni TCR implică mai întâi recombinarea de tip VDJ sau de tip VJ. Regiunile variabile ale moleculelor Ig și TCR sunt specificate de două sau trei tipuri de segmente genice, totdeauna un segment V se asociază cu un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
activare. Asamblarea segmentelor genice disparate se realizează prin mecanisme specifice, înalt ordonate care asigură combinarea lor în unități codificatoare, funcționale, reprezentând gene active pentru Ig, respectiv, pentru TCR. Asemenea mecanisme de asamblare de segmente genice separate în cistroni imunoglobulinici sau cistroni TCR implică mai întâi recombinarea de tip VDJ sau de tip VJ. Regiunile variabile ale moleculelor Ig și TCR sunt specificate de două sau trei tipuri de segmente genice, totdeauna un segment V se asociază cu un segment de atașare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]