5,141 matches
-
Bucureștiul cultural) condamnă și el ,falsa dezideologizare" (,nu de pamfletarism e vorba aici, ci de informație!") și observă că ,strategia eufemizarii politicului prin cultural și estetic privește și extrema dreaptă interbelică". Ștefan Borbély scrie și el (în Dilema veche, nr. cit.) despre ,surdinizările estetice", dar, spre deosebire de ceilalți comentatori, crede că ,a-i acuza pe coordonatori de edulcorare ar fi o greșeală... Retardarea metodologică a multor medalioane se explică, în principal, prin reticența autorilor de a situa fenomenul literar în context politic
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Liviu Vălenaș, op. cît., p. 46. 29 Ibidem, pp. 52-53. 30 Vezi în acest sens, spre exemplu, "Mesaj adresat de regele Mihai Țării, cu ocazia împlinirii a 46 de ani de la actul de la 23 august 1944", în Liviu Vălenaș, op.cit, pp. 302-308. 31 Ibidem. 32 Maria Bucur, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009, pp. 232-234. 33 Vezi facsimilul în Andrei Bădin, "Congresul Statelor Unite omagiază rolul Regelui Mihai în înfrângerea Germaniei naziste", România Liberă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și evident, obligația sacra de a le păstra! În consecință mai taie de pe ici de pe colo, dar numai chestiile care vin “de jos”și-l trag în jos pt că n-au suficientă putere de a-i face publicitate negativa.Cit despre epitetele care cad din “țării”:Pleșu,Liiceanu,Cărtărescu,Mihăieș,etc,etc alea sînt binevenite, publicitate negativă în toată regula.Ai nevoie, în fond, de un dușman exemplar dar ăla trebuie să fie cunoscut de toată lumea! Se știe cita notorietate
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
forțat să aleg între revelație și mister, aș opta pentru mister. Dezvăluirile ajută prea puțin: nu fac altceva decît să curme gîndurile ulterioare, în vreme ce misterul ne obligă la speculații. Scopul este să încurajezi imaginația, nu să-i reduci posibilitățile. (ed. cit., pp. 238-239) În 2004, Barry Gifford va reveni în România, pentru el o autostradă pierdută, dar de care este în chip misterios atras... La Teatrul Act se va monta în regia lui Alexandru Dabija Trilogia Camerei de Hotel și Editura
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
sunt eu - scrie el -, imparțialitatea o ignor. Și eu nu practic simpatia sau antipatia, ci dragostea și ura. Ceea ce aduc aici sunt convingeri care mă costă scump și ar putea într-o zi să mă coste chiar viața" (Spovedanie, ed. cit., p. 30). Or, la acest nivel al implicării afective, decepția apare cu atât mai gravă: Istrati este omul care înțelesese să se dăruiască total idealului său de justiție socială, în afara oricărui calcul politic care să fi vizat o formă sau
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ediții între ele, cercetând variante și varietăți, restabilind puncte și virgule, discutând cu gravitate date minime, aducând obiecții infinitezimale și inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
ele, cercetând variante și varietăți, restabilind puncte și virgule, discutând cu gravitate date minime, aducând obiecții infinitezimale și inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Germania - a doua sa patrie -, unde rigorile filologice erau respectate cu strictețe, "nemțește", în editarea clasicilor literaturii latine. Replica poate părea cu atât mai surprinzătoare cu cât se știe că G. Călinescu susținuse, în Prefață la Istoria literaturii române (ed. cit.), necesitatea publicării unor "bune ediții" de "opere complete" ale scriitorilor români, "pentru cercetători". Aceeași replică poate părea însă, totodată, cu atât mai nesurprinzătoare cu cât de asemenea se știe - e adevărat, de mai puțini - că Al. Piru cita, pe drept
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
nicăieri din comentariile sale nu reiese cu claritate ce înțelegea el prin cuvintele "bune ediții" de "opere complete", "pentru cercetători", și că edițiile de opere ale scriitorilor români menționate cam la grămadă în capitolul Bibliografie din Istoria literaturii române ( ed. cit.), nu reprezintă, toate, valori textologice, chiar și atunci când au apărut în colecții girate de savanți precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
noi, va consemna Marin Preda, amenințările astea nu ne speriau, nu știu de ce. Poate că eram prea tineri. Pentru noi era o primăvară continuă. Din cauza asta unul dintre noi a devenit chiar erou". (Convorbire cu Marin Preda. Marea călătorie, loc.cit.). Dintre toate aceste întâmplări la care fusese martor, unele aproape greu de crezut că s-ar fi desfășurat sau nu cu adevărat, Marin Preda se arată impresionat de destinul cu totul exemplar al gazetarului și poetului Sergiu Filerot, a cărui
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
arăta cu mult mai categoric față de acest aspect, condamnând cele "câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în text muntenismele dă și pă, care mie nu-mi plăceau" (vezi, în acest sens Sergiu Filerot, Reîntâlniri, ed. cit., p. 107).
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
a VI-a, col. 892A-B; a se vedea și Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
și Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat cu aripi, este liber să zboare în regatul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Botez, și are potențialul de a trăi în Împărăția cerească. Totuși, punerea în acțiune a potențialității depinde de numeroși factori, unul 24 Hymns on Nativity, XVII.2 eodem loco. 25 Afraat, Dem. VII.1, Post Nicene Fathers, 13:363; loc. cit. 26 Ibidem, 365. 27 Odele lui Solomon, oda 28, 1, traducere și introducere Ioan-Valentin Istrati, București, Editura Anastasia, 2003, p. 213. 28 Z. Alezeghy, Fuite du Monde, în Dictionnaire de Spiritualité, Vol. 5, col. 1575-1600. 29 Stuart Burns, Divine Ecstasy
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Vigiliae Christianae, 27, 1973, pp. 81-103. 10 Epistola către smirneni, 6.2, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1979, p. 221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
o altă calificare 19, Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola către efeseni, 4.1.2, p. 190. 18 Epistola către efeseni, 4.2, pp. 158-159. 19 Epistola către efeseni, 7.2, p. 191; a se vedea și Epistola către smirneni, 1.1, p. 219. 20 Pentru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
hristologiei și gândirii eleniste într-o structură coerentă urma a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p. 339. 67 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p. 339. 67 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp. 110-112. 12
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
credem că facsimilarea celor 44 de caiete Eminescu este o necesitate spre a se vedea ce a făcut, cât a trudit și ce mult știa Eminescu în ceasul acela al culturii românești" (am citat din Introducere la miracolul eminescian, ed. cit., p. 25-26). Nu cred că s-ar putea formula o altă argumentație mai convingătoare decât aceasta, a lui Constantin Noica. Eminescu e unul din miturile de legitimare ale culturii noastre - nu există nici o îndoială rațională. Eugen Simion duce, în sfârșit
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Vigiliae Christianae, 27, 1973, pp. 81-103. 10 Epistola către smirneni, 6.2, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1979, p. 221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
o altă calificare 19, Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola către efeseni, 4.1.2, p. 190. 18 Epistola către efeseni, 4.2, pp. 158-159. 19 Epistola către efeseni, 7.2, p. 191; a se vedea și Epistola către smirneni, 1.1, p. 219. 20 Pentru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
hristologiei și gândirii eleniste într-o structură coerentă urma a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p. 339. 67 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p. 339. 67 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp. 110-112. 12 Summary: The Deification of man in St
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]