5,146 matches
-
ale materiei organice și anorganice, cu mult au progresat științele biologice, medicale, sociale, spirituale, psihologice, dar deocamdată mai predomină inventica și științele reale. Statele contemporane anume în aceste domenii de cercetare investesc cel mai mult. Și noi dorim să aflam cit mai multe lucruri noi descoperite de savanți. Însă, cunoștințele acumulate despre Lume și despre noi, oamenii, sunt împrăștiate într-o multitudine diversificată de direcții de cercetare și cunoaștere. Încă nu există o știință integratoare despre Lume și om. Hiperspecializarea, după
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1474617407.html [Corola-blog/BlogPost/374182_a_375511]
-
Aș vrea să lăsăm și cititorilor gustul acesta, pe care-l am eu acum, și anume că mi-a fost dat să discut cu o persoană agreabilă, înzestrată cu un talent literar deosebit. Este de fapt chemarea de a-ți cit toate romanele care, deși „epuizate”, se împrumută de la o familie la alta și în care întâlnim pagini de dragoste și ură pătimașă, suspans, trădări, vendete, răsturnări dramatice de situații, meditații asupra feminității, familiei, carierei, dialoguri ironice și comice, imagini inedite
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
că ovreii- dacă n-ar fi avut decât Biblia, drept carte sfântă- s-ar fi contopit în Biserica creștină născândă... Un lucru însă împiedică fuziunea și menținu pe ovrei printre popoare, - și acest singur lucru fu elaborarea Talmudului. (idem, L cit., p. 7). Deviza supremă după care funcționează Talmudul este: tob șebegoim harog! (pe cel mai bun dintre creștini, ucide-l!) O a doua deviză la fel de infernală ca prima, încolțită în mintea lui Iuda Ha-Kadoș, autorul Mișnei, sună astfel: Trebuie să
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
5] „...el (A.Tarkovski) avea o nevoie interioară, firească de a primi și trăi durerile și suferințele noastre”, Oleg Yankovski, Tarkovski - a Truly Russian Artist, în About Andrei Tarkovski, Ed. Progress Publishers, Moscova, 1990, p. 220. [6] Ian Christie, art. cit. [7] I. Shimov și R. Shejko, The Twentienth Century and the Artist, „Iskusstvo Kino”, nr. 4, 1989, p. 136. [8] Andrei Tarkovski: „Iarăși, oamenii se gândesc să-i mântuiască pe altii. Dar pentru ca să-i mântuiești pe alții trebuie mai întâi
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1408358761.html [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
pag. 23. (24) E. Șt. Holban, Prin veacurile învolburate..., „Basarabia”, nr.1/1992. (25) M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, București 1993, pag. 35. (26) N. Iorga, Românii de peste Nistru, „Basarabia”, nr.11/1992, pag. 89. (27) I. S. Nistor, op. cit, pag. 27. (28) A. Rațiu, Avertismentul, „Neamul Românesc”, nr. 1/1991, pag. 29. (29) D. A. Lăzărescu, „Imaginea României prin călători”, București 1986, vol. II, pag. 102. (30) A. Nour, op. cit., pag. 82. (31) XXX Istoria României în date, pag. 156
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
1963, nr5+6, p. 347+351 4. Radu Crețianu , Cine era Lupu Buliga , ctitorul Schitului Topolnița și ceva despre sfârșitul lui, în Mitropolia Olteniei M.O. XXI ,1969 ,nr.11-12, p.935-939. 5.Ibidem ,p.937-939. 6. I.C.Filitti, art cit, p. 284-290. Interesant este faptul că pe harta lui Szatmary din 1864 aflată la arhivele Statului București , cotă inv 24 - 1965, AVIII-1, în zona dealurilor Ciovârnășani -Ilovăț -est apare Măgura Buliga , Toponim menționat și de C.Pajură în Dicționar geografic
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
la arhivele Statului București , cotă inv 24 - 1965, AVIII-1, în zona dealurilor Ciovârnășani -Ilovăț -est apare Măgura Buliga , Toponim menționat și de C.Pajură în Dicționar geografic și topografic al județului Mehedinți , Tr-Severin ,1947, p. 26. 7 Radu Crețeanu , art.cit p. 939 .Înrudirea dintre Buliga și Duncești este probată de mai multe documente ulterioare ,comentate de unii cercetători .Pornind de la această presupusă înrudire se poate stabili o legătură de rudenie cum o face și preotul Haralambie Tudor din Izverna , între
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
surori .Fratele său Balaci trebuie să fi fost cel ce se îngrija de administrarea curților boierești și a averii , în creștere a familiei Buliga , căci Lupu mai mult lipsea .. 9.Nicolae Stoicescu , op.cit. p. 132.. 10. Ibidem, Radu Crețeanu , art.cit ,p. 940 -941. În aceeași calitate îl găsim pe Lupu Buliga , martor sau hotarnic în pricini pentru pământ pe valea Coșuștei sau în nordul Mehedințiului, dar și ca stăpân sau cumpărător de numeroase moșii sau trupuri de moșie, sate și
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
care ne vom ocupa cu alt prilej căci dovedește cu claritate că era om al locurilor , cunoscător al oamenilor și pământurilor de aici , om nou cm se spunea . 11. Ibidem A.O. VIII, 1929, nr. 43-44, 287-289; Radu Crețeanu ,art. cit p.937. 12. N.Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii Rumânești , în Cronicari munteni , vol. I, p. 373. 19.Radu Crețeanu crede că acesta nu a murit la Șoplea , că s-a întors
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
15] Nicolae Cabasila, “Despre viața în Hristos”, trad. de Pr. Dr. Teodor Bodogae, E.I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 193. [16] Terminologia și Programa analitică a Gimnaziului, Ed. Ministerul Educației și al Religiei, Atena 1980, p. 22-23. [17] Mantzaridi, art. cit., p. 403. [18] Ioan 17,22 [19] Mantzaridi, art. cit., p. 404. [20] cf. Mansi 407, p.1168. vezi Sf. Grigore Palama, Omilia 21 PG 151, 277 ab. [21] Mantzaridi, op. Cit., p. 405. [22] Pentru tema conștiinței păcatului și a
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Dr. Teodor Bodogae, E.I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 193. [16] Terminologia și Programa analitică a Gimnaziului, Ed. Ministerul Educației și al Religiei, Atena 1980, p. 22-23. [17] Mantzaridi, art. cit., p. 403. [18] Ioan 17,22 [19] Mantzaridi, art. cit., p. 404. [20] cf. Mansi 407, p.1168. vezi Sf. Grigore Palama, Omilia 21 PG 151, 277 ab. [21] Mantzaridi, op. Cit., p. 405. [22] Pentru tema conștiinței păcatului și a responsabilității colective vezi Ierom. Teofan Mada, „Conștiință și Compromis, Perspectivă
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
6, 12. [34] Mantzaridi, op. Cit., p. 409. [35] G. Florovsky, „Teme ale Teologiei Ortodoxe”, p. 143, 185. [36] Ibidem, p. 179 [37] Sf. Nicolae Cabasila, „Viața în Hristos”, 392 D. [38] Sf. Nicolae Cabasila, op. cit., 504 BC. [39] Mantzaridi, op cit., p. 410. [40] I Cor. 6, 15. [41] Ioan 4, 38. [42] Ioan 8, 32. [43] Matei 5, 48 [45] trăirea tipurilor religioase ale vieții bisericești, când e absolutizată, precum în cazul fariseului, limitează viața evlaviei la limitele măștii religioase
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
000 loc.), important oraș industrial în nord-vestul Italiei, situat pe malul stâng al râului Pad, capitala regiunii Piemont și, totodată, a provinciei omonime. O luăm de la gara Porta Nuova, tot înainte pe Via Roma, cum ne-a arătat ghida de la CIT (Centrul de Informare Turistică), ce ne-a pus, imediat, la dispoziție planul orașului. Via Roma este principala stradă comercială unde dăm, bineînțeles, peste cunoscutele mărci comerciale ale planetei. Nu era ziua de shoping! Și totuși... așteaptă-mă, puțin! Orașul este
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
cândva.” (Catrina Ion, op. cit. pag. 377.) Titlul romanului sugerează ideea de bază ce se desprinde din paginile sale: „Nu suntem decât niște ființe neputincioase și neștiutoare în mâna destinului, ca niște păpuși de sticlă fragile și inutile.” ( Catrina Ion, op cit. pag. 327.) Personajele cresc, se maturizează și se dezvăluie sub ochii noștri. Cititorul va suferi, se va bucura și va iubi împreună cu ele. Lectura acestui roman este o evadare dintr-o lume agitată, stresantă și epuizantă, către un tărâm interior
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Rafaela_traistaru_impresii_de_cititor_rafaela_traistaru_1333453412.html [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
epocii moderne , Editura MJM, Craiova, 2008, p. 98. 27. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 4389/1833, f 35. 28. Ibidem. 29. Ibidem, f. 83. 30. Ibidem, f. 19. 31. Ibidem, f. 13. 32. Paul Emanoil Barbu, op., cit.p.89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
consiliu comunal să fie înștiințat de către căpitanul Portului Tr Severin că se impunea mutarea la Schela Cladovei a trei dintre morile care funcționau în port(Arhivele Naționale Mehedinți,fond Primăria Drobeta Tr Severin, dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II, p.67-68); În 1881 funcționa chiar în Tr Severin, pe apa din Ogașul Fântânilor, care delimita spre est incintele Bisericii Maioreasa și Liceul Traian, moara ce aparținea Bisericii Sfintei Treimi din Cerneți (Documente ale municipalității severinene(1874-1900), vol. II
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Măneanu, Catalog de documente privind istoricul orașului Tr Severin, 1833-1944 , Drobeta Tr Severin, 1972, p. 43, 57.;Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, Camera de comerț și industrie”Oltenia”.140 de ani de istorie , Craiova, 2005, p. 82. 43. Ion Ionescu, op., cit.p.1-44 44. Ibidem. 45. Exemplul investițiilor masive din industria modernă a morăritului realizat în București, Craiova, Calafat, Tg Jiu și Tr Severin determină o dezvoltare importantă a acestei ramuri industriale în toată partea de vest a Olteniei situație ilustrată
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
M. Anastasescu (Tr Severin ), Tilică Ioanid(Tâmna și Ilovăț), Pompiliu Băbeanu(Plopi), frații Spulber(Broșteni), Corneliu Rădulescu(Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera de Industrie și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
București, 1966, P.36 Rațiu, Iuliu, O istorie a literaturii pentru copii, Biblioteca Bucureștilor, 2003 Rogojinaru, Adela, O introducere în Literatura pentru Copii, Oscar Print, 2000 1 G. Călinescu, Cronicile optimismului, E.P.L.Buc. 1964, p. 274 2 G. Călinescu, art.cit. pag.276 3 Ilie Stanciu, Literatura pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968, p. 19 4 I.Creangă, Amintiri din Copilărie, Ed. Minerva, București, 1971, P.38 5 M.Eminescu, Poezii, Ed.Lucman, București, 2000 Referință Bibliografică: Aspecte ale
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
împărțire este necesară doar pentru o mai bună abordare a subiectului în discuție, pentru o sistematizare absolut necesară dacă avem în vedere vastitatea și complexitatea acestei teme. (detalii despre unitatea revelației divine a se vedea la Carl F.H. Henry, op. cit, pag. 89- 94). [11] Pr. Prof. Univ. Dr. Petru Rezuș, Învățătura ortodoxă despre dezvoltare și împlinirea Revelației divine, în revista „Ortodoxia.”, nr. 1, 1966, pag. 37. [12] Anca Manolache, Biblia și Revelația în Biserica Tradiției, în revista “Mitropolia Banatului”., nr.
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, Ed. Mitropoliei Olteniei, 1987, p. 156. 13. Idem, Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfantul Ioan Gura de Aur, in < >, an IX (1957), nr. 4, p. 562. 14. Idem, Natura si har in teologia bizantina, art. cit., p. 426. 15. Idem, Semnificatia luminii dumnezeisti in spiritualitatea si cultul Bisericii Ortodoxe, art. cit., p. 440. 16. Idem, Studii de Teologie Dogmatica Ortodoxa, op. cit., p. 316. Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
lui Dumnezeu la Sfantul Ioan Gura de Aur, in < >, an IX (1957), nr. 4, p. 562. 14. Idem, Natura si har in teologia bizantina, art. cit., p. 426. 15. Idem, Semnificatia luminii dumnezeisti in spiritualitatea si cultul Bisericii Ortodoxe, art. cit., p. 440. 16. Idem, Studii de Teologie Dogmatica Ortodoxa, op. cit., p. 316. Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 10, Anul I, 10 ianuarie
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
marea simfonie”. Alteori intoducerea ex abrupto: „Ai biruit. O dungă-n miezul zilei- Și-o mare de cenușă-n asfințit”. Alteori, în fine, invocația „Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gândire” Parnasienii nu se exprimă așa niciodată.” (T. Vianu-op,cit...) „După melci”- arată tudor Vianu- se situează pe aceeași linie cu „Miorița”,cu ”Lunca de la Mircești” a lui Alecsandri, „Călin”, al lui Eminescu și „Nunta Zamfirei” a lui Coșbuc. În toate deopotrivă aceeași apropiere și familiaritate cu natura... Stilizarea naturii
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]