838 matches
-
D. Magheru, Casa Mureșenilor, Societatea Libris, Societatea Kronart, Librăria Ochian din Brașov etc. S-au susținut spectacole de muzică și poezie în cadrul parteneriatului cu Clubul pensionarilor Brașov, de asemeni s-au intensificat colaborările cu publicațiile din țară cum ar fi „Citadela”, „Viața de pretutindeni”, „Oglinda literară”, „Cetatea lui Bucur”. Filiala Hunedoara, la rândul său, a acordat premiul „Virtutea Literară” unor scriitori, membrii ai Ligii. O intensă activitate a desfășurat-o filiala Argeș. Un aport substanțial aducându-și scriitorii George Baciu și
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
românii noștri s-au stabilit mai demult din secolele anterioare, fie din cauza persecuțiilor politice sau religioase, fie au emigrat în căutarea unui trai mai bun, nu sunt respectate drepturile omului la standarde europene și internaționale, unele chiar în așa-zise citadele ale libertății și democrației, din Europa occidentală; e) avînd în vedere că unii indivizi din etnia țigănească care s-au săturat de propria identitate au cerut, iar unii din conducerea alogenă de la București au admis, denumirea de romi, situație care
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
Alte pagini din carte cuprind Conferința de la Teatrul Național din București, din 14 noiembrie 2010, conferințiarul nefiind altcineva decât ASR Principele Radu al României. Cuvântul Principelui începe cu o prezentare plasticizată și acoperită de date istorice ale uneia dintre magnificele citadele ale lumii, Londra, despre durabilitatea parlamentarismului londonez, despre fascinațiile evenimentelor regale în prezența Majestății Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. După o ceremonie care a avut loc la Westminster Abbey, Londra, în prezența Majestății Sale Reginei Elisabeta a
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
României, participant la acest eveniment, a observat la ieșirea din catedrală un stâlp de telegraf pe care era inscripționat anul 1890 și locul fabricației acelui stâlp. În acel moment Principele a constatat că „soliditatea Londrei, una dintre cele mai puternice citadele ale lumii, venea, printre altele, din continuitate. Nu numai regina era acolo de aproape 60 de ani, ci și stâlpii de telegraf. Nu s-a gândit nimeni să-i urnească din loc. Vor fi apărut între timp stâlpi de telegraf
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
nov. 1953, Mireasa desculță din stagiunea 1951-52 la care Radu avea ca asistent pe Ion Hândoreanu, (1m/.75m), Cetatea de foc, 1951-52, ca a 4-a premieră, Lupii, cu spectacolul din 29 ianuarie 1953, asistent de regie același Ion Hândoreanu, Citadela sfărâmată, Suflete tari, alături de un tandem cu Viața începe din nou 6-8 dec. 1952 și Hangița, 9-10 dec 1952. Priviți afișul la piesa Trei surori, 29 octombrie 1953,pe textul lui A.Cehov, ca a șasea premieră Gaițele din stagiunea
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
Blaga despre imaginea divei care erați în tinerețe, stimată doamnă Doti, mi-a confirmat adevărul că erați foarte aplaudată și adorată de mulți bărbați. Așa își amintește de dumneata. -D.S.: Am realizat în 1948 rolul Lidia în Viața din citadelă de August Jacobson, text tradus de Horia Deleanu. În creația scenic Domnul Director General de Alexandru Șahighian regizorul Ion Dinescu m-a ales pentru rolul Doamna Cristodorescu, iar Otto Rappaport mi-a dat rolul Tretaieva, împărțit cu Maria Comșa în
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
Mary, Vasile Brezeanu, Ion Besoiu, Nicu Niculesc u. Spectacolele erau bine structurate și succesul ne bucura pe toți. După nașterea fiului nostru Barbu în 1954, am jucat nu numai pe Mona din Steaua fără nume, ci și pe Irina din Citadela sfărâmată a lui Horia Lovinescu, în regia lui Radu Stanca. Apoi am jucat rolul Mariei Stuart, în piesa lui Fr. Schiller, pe care a tradus-o chiar Radu din limba germană în română. -A.S.: Ce vă amintiți de travaliul
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
să aibă) și pentru noi, românii din Cernăuți, deoarece l-am început ca întotdeauna cu Eminescu. Inimile noastre au bătut în unison cu întreg neamul care are o Țară, indiferent de locul unde i-a fost sortit să trăiască. Este citadela pe care o numim cu dragoste și mândrie România, căci „Eminescu-i România,/ Tăinuită în cuvânt”, după cum scria Adrian Păunescu, versurile prinzând aripi de cântec răscolitor. Pretutindeni unde există viță românească, în ziua de miercuri, la 15 ianuarie, s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
vieții”. Descrierile locurilor pe unde au purtat-o pașii ne-o arată ca pe o ființă sensibilă și iubitoare de frumos. Fie orașul Oradea unde și-a început activitate ca profesor de Limba și Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Luminisuri_cu_gandul_si_sufletul_spre_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
28 NOIEMBRIE 2016 Oră 10.00 - 14.00 - GALERIILE „CASĂ CU LEI” BISTRIȚA Vernisaj expoziție de caricaturi Marian Avramescu expoziție Lucian Dobârtă MODERATOR: Cornel Udrea Comunicări, dezbateri, lansări de carte „Literatura și Teatru” Intervenții: • Pop Aurel - Satu Mare - Editură și Revista CITADELA, Revista Mărturii Literare; •Hava Pinhas- Cohen - Israel; •Afif Shlewet, Rushdi Al. Modi - Israel; •Joël Conte - Franța; •Antonia Bodea - Cluj; •Vidican Alexandru - Bistrița; •Iulia Pațiu Rogvaiv Ami - Bistrița MODERATOR: Menuț Menut Maximinian. Oră 10.00 - PALATUL CULTURII - SALĂ „ALEXANDRU MISIUGA” TEATRUL
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU,EDIȚIA XII-A 26-30 NOIEMBRIE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478889128.html [Corola-blog/BlogPost/370764_a_372093]
-
respectiv "către viitor", așa cum apare în viziunea lui Nicolae Manolescu, exprimând, în acest fel, "nașterea poeziei moderne", sensul firesc al lirismului. Dacă pentru Eminescu poezia ar fi "expresia normală a ființei", pentru Macedonski aceasta rămâne o "himeră de căutat", o citadelă de cucerit, în general ceva ce "I se refuză" și care ar sugera o "emoție artificială". Poetul "Excelsiorului" exprimă, cel dintâi, la noi, acest "triumf al conștiinței poeziei asupra poeziei" (lungă contradicție dintre conștiință și poezie), căci, "geniul său înflorește
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
pădure etc. Toate aceste spații sunt puncte ale escapadelor care oferă spiritului, deschis spre mirare, adevărate momente de încântare. Odată cu maturizarea, eroul reintră în alte spații ale existenței și mai ales în descopreirea și descifrarea diversității surprinzătoare a umorului, adevărate citadele ce se așteaptă asaltate, cucerite și stăpânite. E înverșunată, dar necesară în maturizarea eroului, munca pe șantier sau în atelier unde reveria primește substanță vizionară, în „procente” consistente de viață, aspră, necesară, dar hotărâtă și victorioasă, ca în prozele: „Învăț
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
Și vezi din Slava Ta, în orice gânduri; Divinu-ți dar, e treapta alinării ... Principele BASARAB PETRU DEMETRIUS-CERCEL CAPITOLUL I Lăsând în urmă Codrii Vlăsiei, prin inima cărora duceau drumuri comerciale cu legătură spre multe orașe, o trăsură venea spre centrul citadelei acestei țări valahe, prin mahalalele murdare, peste care praful se așezase în toropeala zilei ca o pătură de lână groasă. Pe drumul râului care curgea leneș, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trăsură puteau vedea sălciile
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
consultant al „Dicționarului enciclopedic de marină”, ediția a II-a, Editura Semne, București, 2010 Reportaje și cronicidespre sărbători folclorice, religioase, literare, articole de literatură, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas comun”, „Slova creștină”, „Slova copiilor” „Analele Universității din Craiova”, „Citadela”, „Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica”, „Limba română”, „Siamo di nuovo insieme,” „Landul cuvintelor”, „Națiunea”, „Carte și arte”, „România maritimă și fluviala”, „Armonii culturale”, „Tricolorul,” „Cervantes”, despre sărbători
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
di nuovo insieme,” „Landul cuvintelor”, „Națiunea”, „Carte și arte”, „România maritimă și fluviala”, „Armonii culturale”, „Tricolorul,” „Cervantes”, despre sărbători folclorice, religioase, literare, ade literatura, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas comun”, „Slova creștină”, „Slova copiilor” „Analele Universității din Craiova”, „Citadela”, „Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica”, „Limba română”, „Siamo di nuovo insieme,” „Landul cuvintelor”, „Națiunea”, „Carte și arte”, „România maritimă și fluviala”, „Armonii culturale”, „Tricolorul,” „Cervantes”, www.radiometafora
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SUBLIMĂ E TĂCEREA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sublimă e tăcerea, aristocrată arta, Cochetă e Atena, o citadelă Sparta Obișnuiți cu vrăbii, 'invidiem pe ulii Cuminți ca ucenicii noi sprijinim mogulii Justiția e oarbă că noi i-am legat ochii Sărmană era Venus că n-avea bani de rochii Dăm pâinea pe săgeți și arbalete proaste Apoi murim
SUBLIMĂ E TĂCEREA de ION UNTARU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1442798566.html [Corola-blog/BlogPost/373792_a_375121]
-
1941 „Vă ordon: Treceți Prutul, Sdrobiți vrășmașul din Răsărit și Miază-Noapte.” - Elev pe frontul de est. Pierdut în imensa URSS „Era un marș de rutină, pentru că data de 25 mai 1943 în care ar fi treuit să înceapă operațiunea ZITADELLE(citadela) de lichidare a SALIENTULUI(intrândului) dela KURSK FUSESE amânată din nou, fiindcă ARMATA GERMANĂ nu era pregătită încă de ofensvă- deoarece FRONTUL nu fusese aprivizionat cu suficient armament, tancuri, tunuri, aruncătoare, comustiil, hrană, etc. Hitler își pusese mari speranțe în
MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE- CONSTANTIN ZAVATI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427379404.html [Corola-blog/BlogPost/357783_a_359112]
-
Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de pretutindeni, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul transilvan, Radix (Belgia), Românian VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia) ș.a. În total am publicat peste 6000 de articole și reportaje în
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
vetust, opac, înlănțuie insidios ființele umane, plonjându-le în neputință și derută. Cum e când, copil fiind, ești constrâns să înțelegi moartea mamei și te inundă doar o nedumerire sfâșietoare? Ce percepe un vlăstar omenesc din legile dure, implacabile din citadela adulților? Care este durata și spațiul de grație între dependență și libertate? Destinul se înfiripă gradual, din suma detaliilor caligrafiate cu finețe de stampă japoneză. Erosul subtil și spiritualizat își face simțită prezența, El și Ea, contopiți mai degrabă în
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_narativ_germinatoare.html [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
greco-catolice maghiare la Hajdu-Durog” și a văzut lumina tiparului în anul 2014, la prestigioasa Editură „Tipo Moldova” din Iași, în colecția „Omnia. Carte de Istorie”. De la început doresc să subliniez că este de bun augur colaborarea dintre cele două mari citadele ale Unionismului Românesc, Alba Iulia și Iași, într-un domeniu mai puțin bătătorit, și anume publicistica istorică. Lucrarea profesorului Ioan Străjan vine să pună în relief, cu pregnanță, locul și rolul său în cunoașterea aprofundată și afirmarea valorilor istoriei naționale
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
complementar de instructor la un club sportiv. Mai târziu a găsit și un post de profesor de educație fizică la un liceu din oraș. Condițile de locuit au devenit mai bune, în momentul în care orașul ce devenise o mare citadelă industrială a trebuit să se construiască mai multe cartiere de locuințe. Cei din cartierul meu care era considerat mai insalubru, au fost expropiați în întregime și au fost mutați în blocuri, astfel că tata având doi copii a primit un
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467452705.html [Corola-blog/BlogPost/385244_a_386573]
-
sinistră. Trei modalități ne-echivoce. Una este oferită de vis (Amintiri rafinate dintr-o deplasare ). Cealaltă de suprarealitate (delir asumat) (Colapsul unei invenții..., Donde Casă În Pădure: “lumile paralele fiind interschimbabile”). A treia - de inevitabila moarte (“A” de la amuletă, Vinele citadelei: “Ceilalți dădeau din cap a nerăbdare și așteptau ziua câd lutul îi va astupa gura, cum se întâmplă întotdeauna, fie afară, fie în căsuță”). Acesta ar fi traseul imediat lecturabil, imediat decodabil al volumului, cel descris de povestiri. Vom remarca
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Proza_lui_marian_drumur_sau_de_eugen_dorcescu_1391340223.html [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
urcări în piramide am renunțat. Pe vremea aceea, oamenii erau tare scunzi. O excepție, din toate punctele de vedere, a constituit-o Ramses al II-lea - 1,96 m înălțime. A urmat vizita în vechiul Cairo, câteva biserici creștine și Citadela lui Saladin - o fortăreață în punctul cel mai înalt al orașului, în mijlocul căreia se găsește o moschee imensă. Încă de la intrarea în curte a trebuit să ne descălțăm și să umblăm cu adidașii în mână. A doua zi am fost
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
văzut - niște catacombe, un obelisc numit pilonul lui Pompei ... Farul celebru si biblioteca nu mai există în ziua de azi. Nici măcar insula Pharos, de la care vine numele farului, nu mai există, acum e unită cu țărmul. În locul farului e o citadelă, similară cu cea din Cairo, cu o moschee în mijloc. Fiind zi de rugăciune, înghesuiala era maximă. Numai că pe noi ne-a luat de suflet un polițist, care ne făcea loc și ne prezenta citadela, pe post de ghid
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
În locul farului e o citadelă, similară cu cea din Cairo, cu o moschee în mijloc. Fiind zi de rugăciune, înghesuiala era maximă. Numai că pe noi ne-a luat de suflet un polițist, care ne făcea loc și ne prezenta citadela, pe post de ghid. La sfârșit am încercat să-i dau 5 lire -circa un dolar- dar a protestat - "twenty". N-am mai negociat, avea armă. Alexandria e un oraș diferit de restul Egiptului. Pe de o parte cosmopolit, pe
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]