19 matches
-
și grind. din plopi ruguri se aprind când nu m-aștept iau sau trag fumul în piept și așa cum mă vezi mă îndrept spre întâia clopotniță baniță bântuită azi de ruguri din plopii despre care vorbii. din amvon se aude citania, liturghia mă gândesc la chilia în care se scriu cântece de pe Olt nu pot să nu le ascult. un tumult mă plimbă printre frați, printre bărbați adevărați le spun să mă aștepte puțin, revin după ce alung toate durerile peregrinului apter
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
a ridica monăstirea, așa socot. Pentru alat va fi un bun sfetnic, Pe omul rău, monăstirea îl face omelnic. MIRCEA CEL BĂTRÂN Valahii sunt oameni buni și muncitori, Monăstirea o să le fie precum soarele în zori, Loc de lumină, de citanie și învățătură, Omul luminat e mai puternic sub armură! Cum s-a crăpat de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea de veste al meu vis, Să aducă de peste tot chiar în aceste dnii Ucenici, calfele și meșterii. Căci
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
ediție însoțită de traducere românească a Hagadei de Pesach a apărut la Piatra Neamț, la tipografia Record, în anul 1937. Traducătorul, care a scris și introducerea în limba română, este Em. Hoenig. Titlul, in româna originală, este: ”Hagada șel Pesach: orânduirea citaniilor liturgice și explicațiile preceptelor ceremoniale ce însoțesc masa rituală, seder-ul; Paștele, sărbătoarea libertății, un studiu introductiv despre Paște, de Em. Hoenig”. Dintre edițiile apărute în ebraică însoțite de traducere idiș publicate în Vechiul Regat în perioada interbelică, menționăm două apărute
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492165975.html [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
pelerinaj și de meditație în același timp. Trecând prin fața unei chilii cei doi aud „un glas de cea mai adâncă pocăință”. Erau modulațiile unei voci ce psalmodia sfaturile Sf. Ioan Gură de Aur. „Ne oprim să ascultăm la masă sfânta citanie, lăsându-ne penetrați se sfântul glas. Suntem curioși să vedem figura venerabilă a monahului care-și citește așa de frumos rugăciunea de seară. Batem la ușă și suntem poftiți să întrăm. Cine era evlaviosul bătrân? Imposibil să bănuiți măcar. Era
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
două muzee: Muzeul de Arheologie Sociedade Martins Sarmento, situat la sediul său, cunoscut pentru colecțiile de pre-și protoistorie, de epigrafie latină și numismatica, precum și Museu da Cultură Castreja, situat la Solar da Ponte, în parohia Sao Salvador de Briteiros lângă Citania de Briteiros și Castro de Sabroso, dedicat culturii celtice. Două săli de spectacole principale ale orașului sunt construcțiile culturale din primul deceniu al acestui secol. Ele sunt Centro Cultural Vila Flor și Sao Mamede Centro de Artes e Espectáculos de
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
organizare a școlii, cât și nevoii de constituire a unei limbi literare, a fost pusă în umbră de apariția în 1828 a gramaticii lui Ion Heliade-Rădulescu; lucrările lexicografice sunt manuscrise, istoria, scrisă pentru „a birui și fireasca înlenevire cea spre citanie a celoru mai mulți”, a rămas netipărită, proza politică și juridică nu a fost cunoscută decât în cercurile boierești, iar mai târziu doar de specialiști. În schimb, prin câteva scurte poeme V. a fost recunoscut în chip de netăgăduit drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
liceu, legată de strălucirea propriului curriculum vitae - mi se părea o binecuvântare. Plăcerea de a contesta prin gesturi contrastante - care includ „Apelul către lichele” de Gabriel Liiceanu, concertele heavy metal, trocul Bach contra Sepultura, poezia lui Bacovia, pelerinajele și apoi citaniile sfinte - exprima de fapt nevoia profundă de regenerare lăuntrică și dorul de lumină, de inefabil sau de căldură vindecătoare 1. Vârsta etică a adolescenței confirmă așadar prioritatea intuiției holistice față de decupajul analitic, a gestului fondator față de hermeneutica întârzierilor savante. Confruntarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o țară atât de mică, cu mijloace atât de modeste -, să înfăptuiască lucruri atât de mărețe, aproape peste fire? E un miracol!" Monseniorul Dlugosz, episcopul Cracoviei, te are în mare admirație. A scris prea frumoase cuvinte despre "Ștefan cel Mare". Citanie Ioane! și Stanciu despăturește o hârtie și i-o întinde lui Tăutu. Tăutu își drege glasul și începe, solemn, emoționant: "O, bărbat minunat, glorios, pe care atât îl admirăm, întru nimic mai prejos eroilor antici pe care îi slăvim!" O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
De asemenea în fiecare creangă se mai așezau patru colaci împletiți în formă de scară, iar pentru preotul care a fost chemat să binecuvinteze Masa, se pregătește o naporojnă -colac făcut în formă de cruce. Crengile, după ce preotul le făcea citania de cuviință, erau oferite cu tot ce conțineau, nașilor, iar aceștia la rândul lor ofereau finilor care s-au dovedit a fi oameni serioși, capabili de a garanta constituirea unei familii rezistente, sănătoase, fie o oaie, fie un vițel, fie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu uită să implore protecția divinității în care crede, din păcate mai mult atunci când are nevoie de acesta. Așa de exemplu: - înainte de însămânțările de toamnă, fiece gospodar ducea o traistă cu secară la biserică, unde preotul satului îi făcea o citanie și-l ruga pe Bunul Dumnezeu să dea rod și ploaie pentru ca în anul care vine să obțină o recoltă cât mai îmbelșugată. -în jurul datei de 1 iunie din fiecare an, înainte de plecarea oilor la munte, toată suflarea satului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ascunsă în timp ce își bătea coasa speriind stafiile crescute în ierburi. Dialogurile cu nea Gheorghe erau mai aromate decât gutuile și perele pergamute. Măi nene, mă lua iar la rost, ce nu înțeleg eu . Păi dacă-ți place să citești, fă citanie la școală și nu aici, pe scară! I-auzi părinte, ce zici de ăsta. Și se uita lung spre București, unde se auzea că este închis popa Nicu. Că și ție, părinte, d-aicea ți s-a tras, de la citanie
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
citanie la școală și nu aici, pe scară! I-auzi părinte, ce zici de ăsta. Și se uita lung spre București, unde se auzea că este închis popa Nicu. Că și ție, părinte, d-aicea ți s-a tras, de la citanie. Îmi aducea mere și nuci în pălărie ca unui condamnat ascuns de lume. Încercase să mă alunge cu blândețe, dar a doua zi mă căuta cu un aer protector. Niciodată nu m-a bruscat, mai mult din respect pentru tatăl
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
în pălărie ca unui condamnat ascuns de lume. Încercase să mă alunge cu blândețe, dar a doua zi mă căuta cu un aer protector. Niciodată nu m-a bruscat, mai mult din respect pentru tatăl meu, bărbat temut, decât pentru citanie. El culca bălăriile, iar eu citeam mai departe, râdeam singur și nu-l mai auzeam. Râdea și el de râsul meu. Îl convinsesem pe jumătate. Taică, ăștia cu carte înnebunește, să știi de la mine. Ăștia n-ajunge bine, și arăta
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
aer vinovat, îmi adusese poame noi dintr-un măr nedescoperit încă, stă aici și citește, domn' director, nu scap de el, dar nu face alte prostii. După ore am revenit de câteva ori, până să cadă bruma, în grădina cu citanie pe furate, adevărat locus amoenus, hotărât să-l întrec pe Nică în drăcii. Competiția se născuse. Este prima oară când am trăit sentimentul invidiei ascunse și al rivalității declarate. Trebuia să comit cât mai multe năzdrăvănii ca să am ce povesti
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
umbra unui scriitor în devenire care să-i ierte toate păcatele. N-am fost deloc un copil cuminte, dar nici un copil rău, „un copil problemă". Un smintit nu putea crește în curtea tatălui meu. Sminteala mea, câtă era, venise din citanie. Eram victima cărților, precum Don Quijote, personajul romanului omonim primit drept premiu în clasa a cincea. Devenisem ceea ce se cheamă „o figură", fiindcă citeam mai mult decât alții și mă lăsam inspirat, mă inventam în spiritul cărților devorate și pe care
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
m-am trezit scriind cu cerneală verde, parcă stoarsă din cucuta crescută în curtea părintelui Voicescu, un caiet studențesc de dictando într-o vacanță de iarnă. Mă întreb dacă lectura de atunci și de azi mai păstrează ceva din inocența citaniei dintâi.
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu; Zdrobiți necurmat Cătușele-doliu! Slăvind cu strădanie, Cu dragostea danie, Frățește-n grijanie, Umblînd cu citanie, Vestind de pățanie, Și-i Domnul aproape De voi, să vă scape. Faust Ferice de mai poți spera Să ieși din marea asta-a rătăcirii! O, ce nu știi, ai folosi cumva, Ce știi nu ți-e în folosința firii
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
ca adieri călduțe, în care se întîmplă să mai "frigă", din timp în timp, cîte-o aluzie. Dacă bagi de seamă, citești un jurnal lucid de călătorie transatlantică și, cumva, interregn. Dacă nu, nici o nenorocire. Tot te poți ferici cu o "citanie" de vacanță, despre eclipsele parțiale (sau nu...) și comice ale puterii de judecată. Alexandra Târziu, Fapte bune cu Lisa, Editura Compania, București, 2004
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
oameni întrutotul onorabili. Pe ei îi alege, cu nădejdea că sînt destui, din lumea, altminteri, pestriță, motto-ul cărții: Omagiu celor cuviincioși... Cuvîntul înainte, al unui autor căruia simțul moral nu i-a împuținat - dimpotrivă! - darul scrisului, te îmbie la citanie, trecîndu-ți pe dinainte savuroase scenete cu părinți și bunici ai nesimțiților noștri, din care poți să vezi că respectiva mutație genetică e veche, în anii de-acum ea doar s-a adaptat timpurilor și a devenit, întrucîtva, dominantă: "Un filozof
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]