11,674 matches
-
bolnăvicioase (titlul mi se pare în continuare nu tocmai fericit ales) s-ar putea să-i dezamăgească. Deși e vorba despre dragostea dintre două fete, sexul lipsește. Cele două-trei secvențe sînt aproape neglijabile (de altfel, una dintre acestea va apărea citată mai jos). Poate părea paradoxal, dar cartea a avut, astfel, numai de cîștigat: ea face acum figura unei abordări mature ce depășește o serie întreagă de abuzuri, deși, cronologic vorbind, le precede. Tema fiind generoasă, îmi închipui că tentația unui
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
frumusețea româncelor" (evenimentul zilei.ro) - pînă la bancuri - ,Servus, Ioane, ce faci? - Bine, mi-am luat sconcs..." (funonline.ro) - și la schimburile reale de saluturi: ,Ce faci?", ,Bine. Aștept vacanța!" (jurnal.md). Formula, cum se vede și în exemplele deja citate, presupune un răspuns pozitiv minimal - bine - și invită la continuare. Interlocutorul răspunde și re-adresează o întrebare similară, adesea în forme eliptice: ,Ce faci? Bine... dar tu? Bine și eu! Mi-e capul plin ..." (weblog.ro); Omule, ce faci? - Bine, voi
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
apparso per annullare îl peccato mediante îl sacrificio di se stesso", Eb, 9, 24-26. Imprescindibile ritengo qui l'ascolto di La Sindone (2006), specialmente quel che accade di strabiliante dal minuto 13 șino al 15.40, del compositore estone, già citato, Arvo Pärt, îl quale con rare forze timbrica e sonoră disvela la forza della luce della resurrezione, annunciata în quel velo che colma di salvezza la storia dell'uomo. 25 "Chi crede în me, non crede în me, mă în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
27 Così Giuseppe Tucci, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari 1987, p. 227. 28 "Ciò che vi è di tragico nella morte è che trasforma la vită în destino", così André Malraux, La condizione umană (La condition humaine, 1933), citato în Jean.-Paul Sartre, L'essere e îl nulla, (1943), trad. di G. Del Bo, îl Saggiatore, Milano 2008, p. 153. 29 Cfr. supra notă 28, e anche J.-P. Sartre, op. ult. cît., p. 160. 30 Cfr. Jorge Luis
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
4 Z. Bauman, Intervista sull'identità, Laterza, Roma-Bari, 2005; Id., Modernità liquida, Laterza, Roma-Bari, 2006. 5 "Quest'opera intende cogliere la letteratura europea come un tutto unico, e fondare tale unità sulla tradizione latină": così la recensiva infatti Erich Auerbach (citato în Moretti, La letteratura europea, cît., p. 2). 6 Cfr. rispettivamente Moretti, La letteratura europea, cît., pp. 1-2;R. Antonelli, Filologia e modernità, în E. R. Curtius, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 2000 [1a ed.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di frontieră prosperano più di prima, e mentre ci și accinge ad analizzarne îl senso, a parlarne, altri muri vengono annunciati, progettati, realizzati. Sotto questo profilo, îl XXI secolo sembra più "fecondo" del precedente. W. Brown, la studiosa statunitense appena citată, si richiama alle analisi di uno storico tedesco, Greg Egighian, che în un saggio significativamente intitolato Homo Munitus (che alla lettera è îl cittadino odierno "fortificato", protetto dalle barriere reali e simboliche del proprio Stato) traccia incidentalmente un quadro del
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ce nu e încă o portavoce a dreptei. Dar ea tocmai asta a devenit, un avocat al cauzei canstantinesco-basesciene pentru uzul intelectualilor creduli. Așa încât declarația de credință de atunci astăzi sună fals, ca o promisiune nerespectata. Subtil sau nu, articolul citat spune da dilemelor și dezbaterii, dar nu spune nu unor valori și criterii fundamentale, în direcția menționată și de Sartori, si anume că joaca post-moderna de cuvinte ar trebui să se oprească înainte de a relativiza chiar totul, pentru binele individual
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
E capătul pămîntului, e o bisericuță scorojită, e o cruce de lemn; cei trei au venit, la ieșirea din pușcărie, la mormîntul lui "nea Costică" ("nea Costică arăta ca un Dumnezeu cu vioară"...) E o secvență care va fi des citată, de-a lungul timpului, ori de cîte ori va fi vorba de unul dintre cei trei actori... Dar mai există, în Turnul din Pisa, o mulțime de alte momente antologabile; de pildă Dinică, filmat "din ceafă" (dar un mare actor
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
e țigan, nu ne-am mirat. Când a ieșit vorba: opt șantaje, opt etaje - iar nu. Dar mărturisim că ne-am mirat foarte când am văzut cu ochii noștri în "Curentul Magazin", o cronică literară semnată de d-sa." Fragmentul citat pregătește portretul lui Pamfil Șeicaru din "Azi", iar aceasta nu face decât să completeze seria, ca de colecție, a crochiurilor puse în circulație și de alte publicații, printre care și "Hiena", propriul ziar de polemică a lui Pamfil Șeicaru, întemeiat
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
spunea, cu glas tărăgănat și surd, se desprindea, cu amărăciune, o adîncă silă." E un chip nobiliar, adus în roman parcă dintr-o pînză a Renașterii italiene. Că e vorba de un portret apusean, confirmă imediat Povestitorul în fragmentul deja citat ("De o sobră eleganță... rămăsese apusean"). Putem, cu oarecare îngăduință, privi pasajul acesta tot ca o prolepsă. Portretul conturat de citirea semnelor chipului apare ceva mai încolo, dar chipul e cel al străbunicului, în secvența care, la rîndu-i, o anticipează
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ziarului, ADEVĂRUL a găsit loc pentru averile țărăniștilor în penultima pagină, sub titlul Săracii țărăniști bogați, Jurnalul Național, în schimb, ricanează pe pagina întîi: Liderii PNȚCD au mimat că-și declară averile: Țărăniștii vorbesc de sărăcie cocoțați în jeep. Ziarul citat își exemplifică ironia într-un subtitlu: Președintele Ciorbea a venit cu Toyota la întîlnirea unde și-a declarat averea de o Dacie. Ceea ce ar fi de ironizat mai degrabă e că Toyota de partid a liderului PNȚCD are ACD la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
le-ar fi la fel de ușor oamenilor să uite pe cît le este să tacă, acele două nume, Paetus Thrasea și Helvetius Priscus, pe lîngă alte cîteva, convertite în simboluri ale rezistenței republicane). Se spune despre Homer că e mai curînd citat decît citit - afirmația i se potrivește la fel de bine și lui Tacit și mult repetatului sine ira et odio, principiu al imparțialității istoricilor latini, dar care, deși a făcut carieră cu acest sens, nu înseamnă nici pe departe obiectivitate așa cum e
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
în timpul orelor! Mestecă fără rușine gumă, și-o scuipă spre mine când fac imprudența să le atrag atenția. Și atunci, cum să nu-i ard la examen? Dacă sunt atât de barosani, să plătească!" Aceste secvențe sunt strict autentice. Profesorii citați aproape mot-à-mot predau la o importantă universitate de stat. îi cunosc de ani de zile și nu mi s-au părut niciodată preocupați de altceva decât de învățământ și cercetare. Dac-au ajuns astăzi să vadă în mită echivalentul firesc
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
ascunsă și neputincioasă a unui om care nu mai scrie literatură, ci chiar un anumit fel de literatură. Și iarăși, insist, nu literatura care iese inevitabil dintr-un jurnal bine scris, nu expresivitatea involuntară (un concept foarte frumos și foarte citat, dar nesuferit, pentru că ne condamnă la o pasivitate auctorială nătîngă), ci chiar o specie nouă. Tia Șerbănescu scrie despre familia ei obișnuită, despre bărbații bețivi care o traversează somnambulic, despre mătușile fantastice, despre fiul iubit cu disperare, despre fetele nerușinate
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
faptul că "labirintul e înțeles ca sistem uman, irațional, apropiindu-se astfel de construcția malefică; labirintul nu este rodul acțiunii legii naturale, ci o intervenție împotriva acesteia." Interesante sînt, în această ordine de idei și trimiterile intertextuale, foarte numeroase (sînt citate o mulțime de nume ilustre de la Aristotel, Juan de Mena și Comenius, la Cervantes și Kafka). Urmînd aceeași metodă comparatistă, autorul urmărește configurarea raporturilor cu literatura universală, în cazul cărților populare. Definiția pe care o propune este una structurală (în
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
tropilor este bătătoare la ochi. Numai că nici cititorul obișnuit, nici criticul literar nu se simt nici o clipă derutați de o atare ariditate, și nu refuză să se angajeze, dintru început, în dimensiunea lirică a textului. În același timp, versul citat beneficiază de o arhitectonică perfect "închisă", de o construcție verbală atât de echilibrată, încât ne dăm seama că nici una din vocabulele care-l compun nu ar putea să fie dislocată, fără a-i prejudicia existența lirică. La fel se întâmplă
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
noțională a cuvintelor. De altfel, având în vedere morfologia acestora - trei verbe, plus un adverb - nici nu se putea să fie puse în valoare alte fațete, sau valențe, ale cuvântului (ale oricărui cuvânt), cum ar fi imaginea sau sunetul. Versul citat este atât de prozaic, atât de despuiat de orice figuralitate, încât pare a ține mai degrabă de un expozeu teoretic, decât de un discurs liric: el nu este nici un vers-imagine, nici un vers-melodie, ci doar un vers-idee. Dacă n-ar fi
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
băncile PSD-ului bătea vântul "Să nu dramatizăm ce s-a întîmplat în Senat" a spus premierul citat de CURENTUL. Se pare că premierul nu vrea să dinamiteze relațiile și așa tensionate dintre Palatul Victoria și senatorii pesediști, comentează ziarul citat. * "C.V. Tudor se dă de ceasul morții să împiedice intrarea României în NATO" titrează ADEVĂRUL. Nu ne îndoim. * Tot în ADEVĂRUL: "Năstase cere accelerarea restituirii terenurilor forestiere". Foarte frumos din partea premierului că s-a gândit să ceară așa ceva, numai că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
și - inevitabil - 1984 (1984), ecranizarea lui Michael Radford după romanul scris în 1948 de George Orwell, care a impus terifiantul personaj Big Brother. Deși încorporează momente frisonante care îți îngheață sîngele-n vine și trimit cu gîndul la distopiile mai sus citate, toată povestea aceasta este o îndrăzneață tentativă de demistificare a filmului horror, o parodie declarată chiar din prima secvență, care se petrece pe platoul de simulare filmică a unei imense corporații care produce, captează și înmagazinează strigăte de spaimă ale
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
compozitori români. Ea mă ajută să înțeleg pozițiile creatorilor numiți și mă încurajează să realizez o paralelă între cele trei concepții. De trei ori fascinați de timp - desfășoară lumi sonore în cadrul lui, îi reflectă durerile și îi surprind calitatea - autorii citați fac parte din trei generații diferite ale muzicii românești. Anatol Vieru scrie Clepsidra I în 1968, apoi Orologii în 1970. Este un moment al articulării unei concepții stratificate asupra timpului: un continuum sonor cu diferite încifrări simbolice curge de la un
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
exemplu ironia multor pasaje din cartea Marucăi este greu perceptibilă, este o construcție complexă. Metafizica în exces temperează unele "libertăți", justifică anumite gesturi - există aici un efect terapeutic. Reacția cititorului ar putea fi de respingere. Pe coperta a patra găsim citate cîteva rînduri din Jurnalul lui Eliade: "Vorbește în majuscule: Absolut, Viață, Ideal, Spirit de observație, expresii surprinzătoare. Și, ceea ce mă încîntă, vanitatea femeii care vrea cu orice preț să rămînă superioară, înconjurîndu-se exclusiv de oameni superiori, dirijînd discuția către ". Ironia
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
său pozitiv (arta are "menire dezalienantă, dizolvă fetișurile vieții cotidiene, aparența obiectuală a relațiilor umane") și ontologia în centrul căreia se află analiza categoriei fundamentale a muncii, este ironizatul "patron filosofic" al romanului. Patronul poetic-ficțional este Carlos Drummond de Andrade, citat chiar în deschiderea romanului (" Marțianul m-a întâlnit pe stradă și s-a temut de neputința mea umană. Cum poate să existe, și-a spus el în sinea lui, o ființă care pune în existență o atât de mare anulare
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
răulea. Că de-a binelea n-are cum fi" (22, 8, 1991, 5) sau - chiar dacă nu mai e vorba de antonimie propriu-zisă - enunțul "trepte la îndemînă? poate la îndepicior!" (Contrapunct 32, 1991, 2). Construcțiile pot fi in praesentia (precum cele citate) sau in absentia: "Stîngul la replică" (Tineretul liber 618, 1992, 5). Am citat acum cîțiva ani un caz de surprinzătoare analogie: într-un anunț matrimonial, un "tînăr timid, melancolic" căuta o "fată înțelegătoare, cu prejudecăți" (Flagrant, 18, 1992, 10): formula
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
ediție în 21 de volume a lui Philip Kolb, cât și aceasta din urmă - atestă prezența de zi cu zi a unui dialog viu, dus prin scrisori sau în saloanele vremii. Multe dintre textele care vor fi dintre cele mai citate figurează în Corespondența cu românii, iar meritul cu totul deosebit al Corneliei Ștefănescu este de a le fi scos dintr-un fel de indistinctă masă și a le fi redat originara lor fizionomie particulară. Tresărim puternic, într-adevăr, aflând că
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
detalii, dar ficționează fără scrupul realitatea pe ansamblu." Ideea lipirii jurnalului de dosar generează o poveste aproape literară. Bineînțeles, aceste interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]