24 matches
-
Simona Tache Cadou de la Guta Yodda pentru citoarele blogului:
Să plângem puţin de Ziua Femeii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19019_a_20344]
-
-mi trag sufletul față de lungimea frazei, frază dificultoasă care mă tot obligă la virgule mi-am găsit și eu cadrul pentru a publica în întregime, spre citire și auzire deocamdată, răcnetele cu inflexiuni de amuzament cu care-mi tot provoc citorii, spectatorii și ascultătorii de vreo douăzeci de ani prin încercările de glumă din “Gura leului”. Și, fiindcă am trecut de prima frază în care ai multe de spus și simți că nu se mai termină, o pot zice acum pe
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
Lacul Bisericii. Firul acțiunii o conduce pe femeie în pragul casei. Obosită până peste poate, scriitorul, parcă se înseninează el însuși: Deschizând încet ușa, o lumină zâmbetul copiilor . Din umbra aparatului de filmat, prozatorul o fixează cu o întrebare nău citoare - Pe unde bântui, femeie ? Extensia oferită în comentariul nostru are menirea de a pune în evidență calitățile de prozator important ale lui Virgil Pătrașcu. Ele se reazemă pe „lecturi fidele” de critică literară despre realism, despre imaginar, despre interferențele acestora
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
carapace de un sunet nestemat”, implicând că este lipsită de substanță. Huxley folosește poemul ca un exemplu al poeziei lui Poe care este „prea poetică”, echivalentă cu purtarea unui inel cu diamant pe fiecare deget. Poetul Daniel Hoffman spune că citorul trebuie „să-și supună propria sa voință” „vrajei hipnotice” a poemului și „ritmului de o precizie mecanică” al lui. „Citind „Ulalume” este ca și cum ai face o mâncare de marțipan”, a spus el. „Ar putea fi hrană în ea, dar simțurile
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
fizic?, scria cuvinte grece? ți sau desena litere arabe, I?i notă gânduri sau impresii de lectur?, traduceri sau versuri, apoi f?cea exerci?îi de matematic? sau deslu?ea sensul unei maxime latine?ți: „ Cu sensul acesta de r???citor disciplinat prin toate culturile lumii, Eminescu devine o Universitate.” (C. Noica) Aceast? aspiră?ie de a studia cât mai mult din culturile lumii, ne Înva?? Eminescu, trebuie s? ia forma unei cunoa?teri profunde: „oamenii Înv????i, dar f??? talent
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care, f??? a ie? i din transcenden?a ?i incomunicabila lui unitate, se proiecteaz? În multiplicitatea aparen? elor". ????ritul magic al lunii este moment al revelă? iei: astfel va descoperi Hyperion am?girea iubirii pierdute În „acel p?mânt r??? citor" În care oamenii „dureaz?-n vânt/De?erte idealuri"; „ to?i se nasc spre a muri/?i mor spre a se na?te "; „ei doar au stele cu noroc / ?i prigoni?i de soarte", pentru ca, „din sânul vecinicului ieri / Tr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
destinat s? se Întrupeze cu lumina să pur? În geniu". În mijlocul miilor de stele sortite pieirii, Luceaf? rul e rază de lumin? desprins? din fuiorul ve? niciei: „ Un cer de stele dedesupt Deasuprai cer de stele ??rea un fulger nentrerupt ???? citor prin ele", este lumina care d? orizont spa? iului Îngust al cunoa?terii umane: „ Dar un luceaf?r, r???riț Din lini?tea uit?rii, ?? orizont nem?rginit Singur????îi m?rii". Ochii vis?tori ai poetului deveni?i oglind
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, ?? de-i vremea rea sau bun? Vântu-mi bate, frunza-mi sun?; ?i de-i vremea bun?, rea, Mie-mi curge Dun?rea. Numai omu-i schimb?tor, Pe p?mânt r???citor, Iar noi locului ne ?inem, Cum am fost a?a r?mânem: Marea ?i cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna ?i cu soarele, Codrul cu izvoarele ". Este acesta cel mai frumos chip pe care vreun poet 1-a d?ltuit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost condamnat la 8 ani de detenție politică. A suferit rigorile închisorilor comuniste în perioada 1958 1964. Ieșit din detenție, a fost o perioadă șomer, apoi mun citor la o Stațiune de Mașini și Tractoare din Vaslui, funcționar la Centrul de librării Iași și, începând din anul 1969, salariat al Muzeului Literaturii Române din Iași, până în anul 2003, când s-a pensionat. Din anul 1971 până în 1988 a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
elec pinat "nea să lăsat siv pe să e-am m-a va fi noi... ăcate, or idențiale discuție cunosc, nu red că nu Petre Ro âne carac osit, imed ert, moale sta o luase oar un pa arcă simpl citor, rem ț a PD, da deloc la te 81 torală, la m i caracter l-au îndep telefonică, veți fi in fac ce v man, iar c teristic. Șt iat ce am și lipsit de tare cu n ravan pent
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau suportării bolii trupului cu noblețe și cu mulțumire, scrie : „Acest lucru - am spus‑o de multe ori - l‑a Încununat pe Lazăr, acest lucru l‑a rușinat pe diavol În luptele cu Iov și l‑a arătat mai strălu‑ citor pe atletul acelei răbdări. Acest lucru, mai mult decât iubirea de săraci, decât disprețul banilor, decât pierderea pe neașteptate a copiilor și miile de atacuri, i‑a proclamat numele și a astupat cu multă bogăție gura nerușinată a acelui rău
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bariton. Iar gândul de a fi tenor, pentru care se pregătea temeinic la Conservator, nu i-a surâs niciodată atât de tare. Tot pe scenă ducea, dar parcă gloria era mai mult decât înjumătățită, luminile nu mai cădeau la fel de strălu- citoare, iar aplauzele erau mult, mult mai scurte și cu bătăi de palme moi, nu ferme. Viitorul nu-i părea lui Cristi la fel de măreț precum cel al colegilor săi, deziluziile lui tot mai multe și mai apăsătoare nu se comparau cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Îndelungate și mai crunte ale evreilor” <endnote id="(517, I, p. 117)"/>. Emigrat la București și apoi la Paris, filozoful Emil Cioran (originar din Rășinari, sudul Transilvaniei) acuză criza desțărării. Simțindu-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei această lungă paranteză cu două observații. În primul rând, știm că intelectualii ardeleni din secolele XVIII-XIX, atunci când Îi identificau pe români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
implicațiile sale. Demersul critic la Bachelard e conceput ca un sistem subiectiv de lectură care capătă valoarea de act creator. Prin intermediul acestui tip de lectură, opera supusă studiului critic se transformă În pretext de construcție a unui nou discurs de către citorul --critic care Își refulează dorința de a deveni scriitor. Acest lucru este evident și În scrierile lui G. Bachelard, scrieri care se Încadrează foarte bine În ceea ce mulți numesc literatură de grad secund. În Psihanaliza focului, criticul vorbește de două
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
asigurat, cu alte cuvinte intervin numai atunci și numai acolo unde am certitudinea că voi reuși. Din această cauză roman tismul îmi este cu totul străin: n aș putea fi niciodată în mod conștient propriul meu dușman, propriul meu nimi citor. De asemenea, pe plan exterior, mă supun mai mult sau mai puțin conștient acelor forțe care mă depășesc, încercând tot odată să dau lucrurilor o explicație acceptabilă, bazată fie pe principiul necesității, fie pe acela al plăcerii. Din păcate însă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Presei din Washington, la Newseum. V.A. : Deci erați cenzurați chiar de tipografi ? A.M.P. : Exact ! Și discuțiile cu tipografii erau teribile. Spuneau : „De ce numai domnul BĂcanu să se exprime în ziar ? De ce nu și noi, oamenii muncii ?“. Brusc mun‑ citorii au început să dea crezare gogoriței cu care îi îndoctrinase propaganda comunistă, cum că ei sunt clasa condu cătoare, că ei fac dictatura proletariatului. Atunci, o mulțime de fracturi au ieșit la iveală, foarte încurajate de Iliescu și ai lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în rolul Pantalone, tot din Mincinosul, un tînăr extrem de ambițios pe care l-am observat și de-a lungul facultății, la examenele de an. Profesorul Mircea Albulescu și asistenții săi au pregătit un repertoriu mai larg, încercînd să releve valențele citor mai mulți absolvenți de la această clasă. Spectacolele au fost: I love you, Amerika! un spectacol coupé după La limita de Paul Stamat și Autostrada fără ieșire de Clay McLeod Chapman, în care s-a distins Cristiana Rădută; Harap-Alb după Ion
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
numeroase proteste. Ca atare, sper că metafora se va dizolva încet-încet. Eu am fost contra luptei împotriva terorii de la început, dar a trebuit să fiu atent la ce spun, de frică să nu întorc publicul împotriva mea. Poate că acum citorii mei au devenit mai receptivi. Starea de război constituie o amenințare la adresa libertăților civile. în calitate de comandant suprem al armatei, președintele are mai multă putere executivă. Președintele Bush s-a folosit de această putere la maximum, apelând la interceptări ilegale așe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
palmieri sau de arbori de cauciuc, de unde mai străbătea o rază de la câte-o lampă de gaz atârnată de vreo creangă joasă, În lumina căreia Johan și Farah puteau să Întrezărească conturul ramurilor ori acoperișul improvizat al colibei vreunui mun citor de pe plantații. Prin ferestrele deschise ale mașinii pătrundea o volbură de aer cald care le răvășea șuvițele părului și-i plesnea peste obraji. Mă bucur că pe-aici nu poți să conduci ca un nebun, i-a zis Farah. Îndată ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să se roage păduri de culori. nu întotdeauna înțelepciunea aduce noroc, o pădure de curcubee se arată acum în fața adepților tăi, strânși aproape de tine, de miezul care ești tu și care ești, în esență, drumul tău către prințesa ta strălu citoare, viteza oștirii tale aruncă semenii tăi în înnodate curcubee, nu ai cum să eviți coliziunea. vezi numai cum un lac secret, un lac fermecat de pe pântecul pământului, se întunecă, și unele culori pălesc, unele curcubee devin moi, diluate, de apă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pământ, otravă sulfu roasă în corpul tău. ești extrem de hotărât, însă nu hotărârea te salvează, ci dragostea ta, deschizi ochiul cu care ai învățat să vezi cerul tău, de deasupra cerului celorlalți, și te agăți de steaua cea mai strălu citoare din cele șapte constelații, ea este o stea căzătoare, te trage afară din hățișuri, poți din nou respira, poți păși. șase deasupra: înaintezi fără strigăt, fără plânset, adormi și visezi în mersul tău lin, precum soldații, ți se arată înainte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Bună! Aș vrea să știu... Aaaa..! Un om! Cum ai ajuns aici? A spus piticul foarte agitat. Păi am căzut printr-o groapă din spatele unui tufiș și... Poftim? Printr-o groapă? Cum e posibil? Groapa transmitea cumva o luminiță strălu citoare? Da, dar de unde știi asta? Ooo... asta e de rău, e de rău! a spus piticul îngrijorat. Stai puțin! De ce e de rău? Tu cine ești? Eu sunt piticul șef de pe tărâmul piticilor, unde se creează toamna! Bine, asta înțeleg
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
lui Navale, probabil unul dintre pu?inii care au r?mas �n Fran?a liber?. Chombart de Lauwe venea din etnologie, dar ?i de la RAF. Pe Morin l-au p?scut mari pericole ?i a dus o via?? r?ț?citoare �n timpul r?zboiului. Nu eram marginali doar �n raport cu via?a universitar?, dar ?i �n raport cu aparatul comunist care ne �ncercuia. Nu polemizam cu intelectualii comuni?ți ai acestei epoci; eu n-am f?cut-o niciodat?; dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar Stere consideră c? ? elurile urm? rîțe de na? ionalism s�nt mai presus de revolu? ia social?. Fiind un antisemit moderat, �i consideră pe evrei drept reprezentan? îi �capitalismului r? ț? citor�. Poporani? ții nu d? deau vină, pentru problemele din Rom�nia, pe institu? iile occidentale, ci pe cauzele structurale ? i sociale, propun�ndu?? i s? le �nfrunte ? i s? le �nl? ture. �n art? ? i literatur? , poporani? ții nu erau de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]