189 matches
-
și o gafă de proporții. Acesta e semnalul dat de pesediști, ajunși la putere în numele unui naționalism sans rivages? Te-ai fi așteptat ca un partid cu o bază de masă atât de largă să umple litoralul de frunza dudului, ciuboțica cucului și ale plante cântate de strămoșii noștri. De unde palmieri la Ciorogârla?! Din fericire, bazaconia nu i se adresează în primul rând românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
Iedul -Dragul mamei băiețel, Închide zăvorul bine Și să nu deschizi defel Până nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
un ins s-ar înfățișa la o ceremonie într-un veșmînt de meșteșugar: "Acum cînd anotimpul acesta neașteptat de frumos vine pe furiș ca o fetișcană ce nu a cunoscut niciodată străzile orașului cu firmele lor ultramoderne cînd benzina poartă ciuboțele roșii iar toxicomania tinde să devină război mondial cînd undeva în mijlocul oceanului un disperat lansează semnale esoes pe care nu le mai interceptează nimeni din cauza bruiajului altora cu rentabilitate mai imediată cînd bomba cu neutroni face pipi de emoție înainte de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Am credința că am fost destul de limpede „respechive esact”. Nu? O țandără de cântec... Sandu Teleajen Și fiindcă primăvara este anotimpul renașterii să pornim în calea frumoasei cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Fata ce poartă ciuboțica cucului ̀în chip de conduri mlădiindu-și grațios trupul de silfidă ̀în mersu-i de cadână... În drumurile noastre vom fi însoțiți de multe ori, de ancestrala muzică, scrisă și interpretată de copitele cailor ce deapănă calea cuminți, cu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
picioarele ologite. Oricum nu sunt în stare să spun mai multe despre nenorocirea Minodorei. Nenorocirea asta a adus însă și o binecuvântare, venirea pe lume a Alindorei. PAGINI DIN JURNALUL MINODOREI Aprilie 1951, în Brodocul nostru din Baraba Am cules "CIUBOȚICA CUCULUI" (Primula oficinal) din vâlceau care parcă ar fi acoperită cu o cuvertură galbenaurie. Pe Vasili lam RUGAT să culeagă frunze de urzică (urtica dioica), fincă degetele lui sunt mai aspre ca ai mele. Impreună am cules mlădiți de soc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în devenire, să ia notă mai mare ca ea ! Într-un colț al paginii, lipită, o modestă floricică presată, o floricică de un galben decolorat cu pete cafenii date de vârstă, o floare unică protejată de o prelungă și elegantă ciuboțică verzuie. Septembrie 1951 în Brodocul nostru din Baraba Nu am avut timp toată primăvara și toată vara. Bunica Ulitia, Ana, Olga și Mama au lucrat din greu la câmpu cu varză care acum începe săse lege în căpățâni de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
revista secretă a lui Geo, cea pe care o frunzăream prin parc... Ah, ah, ah!: legătură sentimentală, dragoste, magnet curat, nu alta! Există viață și după plictiseală!... În gardă: "7 săbii!..." Și ce săbii! Un domn pișicher, cu bonetă și ciuboțele roșii, le ducea în brațe către o destinație misterioasă... Voce de Donna Mona, cu doi de n, nu puteam uita asta, deși nu înțelegeam: "Fii pe fază, pentru că altfel vei fi păcălită, înșelată. Un pic de viclenie feminină nu strică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Andrei Moisoiu (Google) Victor Ciutacu a scris pe Facebook că mai bine își ”zboară creierii”, decât să devină ”o legumă stranie”, într-un text în care critică aspru societatea actuală. ”Lumea asta a luat-o razna. Mănâncă știr, ciuboțica cucului și pizda țigăncii. Bea buruieni presate. Face benevol clisme și detox cu ceaiuri de rădăcini seculare de la alimentară. Naște acasă. Salvează mieii, iepurii și iezii (câinii-s deja titlulari în paradisul mănușilor, creveții stau pe lista de așteptare). Fuge
Ciutacu: Mai bine îmi zbor creierii. Vezi la ce se referă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35413_a_36738]
-
bucata de piele, și se făcea gurguiul 217 (vârful) cusut cu fâșie de piele, care apoi erau însăilate pe toată marginea superioară, încrețind pielea după forma piciorului. Dintre clăcașii mai înstăriți, unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și Nastasia Boca - era veniți din Părhăuți Bucovina . care au primit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a fi grasă, avea părul și ochii negri. Purta fustă creață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste cer răstoarnă. Cristina Ștefan, băcăuancă, deseori creatoare de interactivități scriitoricești, sub emblema Lirei 21, și de proze sculpturale, este prietenă de stih cu Sisif, Bacovia, Iulia Oniță, Adrian Grauenfels și alți 55 de poeți contemporani, căutătoare de veri cu ciuboțele roșii, de cozi lungi de colibri, când nu șoptește tandră poeme: Vizibil ești tu/ exemplarul pe cale dispariție/ când netezești lumina/ năluca sunt eu/ îmbrumată de tăcere. Elena Angheluță Buzatu locuiește în SUA. Scrie poezii pentru copii, poeme creștine, traduce de
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
o fărâmă de frumusețe care, de frig și pustiu, ne învelește! „Uită-te la mine-așa Hai, hai! Uită-te la mine-așa, Că-s fată din Sadova, Nici micuță, nici năltuță Și-mi stă bine țărăncuță. În picioare-am ciuboțele Ca să pot sări cu ele. Hai, hai! Catrincioara mi-i cu fir Și gurița trandafir Și bârneața din mătasă, Cămeșa din pânză deasă, Tulpănel cu franjuri multe, Cum se poartă pe la munte. Hai, hai! Când este strânsura-n vale Îmi
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
cu nevasta lui, prilej cu care frumoasa lui Estera de Chasseriau i-a arătat cerul și depărtarea și i-a spus povestea degetărelelor: Cică un degetărel, ca un potiraș delicat și albastru, a apărut peste noapte în poiana din pădure. Ciuboțica îl privea cu mirare din fîneață: -Am crezut că ești o părăluță, îi zice ea potirașului; dar nu poți fi părăluță, pentru că părăluța are petalele albe ... -Îmi pare rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
cu mirare din fîneață: -Am crezut că ești o părăluță, îi zice ea potirașului; dar nu poți fi părăluță, pentru că părăluța are petalele albe ... -Îmi pare rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i nimic, zice ciuboțica, și tu ești frumoasă ... Arnica, o floare cu petalele galbene, își ținea ochii închiși și se lăsa mîngîiată de razele soarelui. Vîntul abia adie prin fîneață și le mîngîie florilor obrajii. Ce chef ar avea el să zburde peste tot
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
lîngă potirașul delicat și albastru, care s-a speriat: -Vai de mine, tu cine ești?! -Mă scuzați, a zis cîrtița. Tocmai am săpat o galerie aiurea pentru că am greșit direcția ... de fapt, voiam să mă duc în vizită la arnică ... Ciuboțica cucului a rîs, amuzată. -Nu te speria, potirașule cu petale albastre ... cîrtița este prietena noastră ... sapă galerii prin care se aerisește solul și distruge insectele dăunătoare. -Ce interesant, s-a bucurat potirașul și i-a zis cîrtiței: Auzi, poți să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
fericite sub mîngîierea razelor soarelui. Dar, deodată, s-a auzit un sunet ciudat, care tot sporea în intensitate. Potirașul cu petale albastre asculta atent. Nu mai auzise niciodată asemenea sunete ... ce era cu acel zzz care parcă ieșea de sub pămînt?! Ciuboțica se înveselise: -Nu te speria, potirașule cu petalele albastre ... sosesc prietenele noastre cele mai bune ... ceea ce auzi tu acuma este zumzetul albinelor ... Și exact ca un zumzet de albine înnebunitor i-au pornit lui gîndurile pe sub fruntea înfierbîntată de urcușul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
îmi mângâie. O sărutare-mi fură Când vântul lin adie. Îmi așează cunună Cu steluțe de argint. Din petale de lună Îmi dă inel aurit. Prin frunze, vântul hoinar, Alaiul însoțește. Neobosit lăutar, Harpă veche strunește. Conduri la dănțuire Iau ciuboțele de cuc. Cu visul de nuntire, Pe-al iubirii Dor să urc. Codrul ne va cununa Pe pajiște-nflorită. Lumină aprinde luna, Că-i nașă iscusită. Lângă ofrande sfinte, Servite pe-ndelete, Sărutare fierbinte Dau din privire verde. În culmea fericirii
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
Iedul -Dragul mamei băiețel, Închide zăvorul bine Și să nu deschizi defel Până nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
peste cer răstoarnă. Cristina Ștefan, băcăuancă, deseori creatoare de interactivități scriitoricești, sub emblema Lirei 21, și de proze sculpturale, este prietenă de stih cu Sisif, Bacovia, Iulia Oniță, Adrian Grauenfels și alți 55 de poeți contemporani, căutătoare de veri cu ciuboțele roșii, de cozi lungi de colibri, când nu șoptește tandră poeme: Vizibil ești tu/ exemplarul pe cale dispariție/ când netezești lumina/ năluca sunt eu/ îmbrumată de tăcere. Elena Angheluță Buzatulocuiește în SUA. Scrie poezii pentru copii, poeme creștine, traduce de plăcere
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
să le mai dea ceva și de băut, că sunt și ei oameni, și tot așa , se formară două tabere și păreau extrem de violenți. Ana străbate drumul atrasă de mirajul florilor de câmpie, de murmurul pârâului, de aurul revărsat de ciuboțică peste iarbă , în luncă bărbații îl prinseră pe tatăl ei la mijloc, îl încolțiră acolo între ei, luîndu-l prin surprindere, fără apărare. Și, în situații din astea, nimeni nu-și pune pielea pe băț! Se uită înspre oamenii lui, din
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]