104 matches
-
adică pe Creangă. Deși s-ar fi putut explica prin faptul că atunci, după incident, luase partea popii Oșlobanu... Căruța s-a stricat, oricum. În toamnă, feciorul Smarandei pleacă în fine la Folticeni, la ,,fabrica de popi." Trage la Pavel, ciubotarul, care îi va fi gazdă și de la care va învăța mai multe decât la Catihet. Cizmarul, zi și noapte, juca stos, lăsându-și ucenicii să-și facă de cap. Ba, într-o zi, îi dăduse pe la nas cu pap băietului
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
unele cazuri alternativ cu telegraful. Printre acestea și orașul Fălticeni, care număra pe atunci peste 9.000 de sufleteă 9.047 în decembrie 1895). Aici era o activitate economică intensă și o parte din cei 648 de meseriași: croitori, cojocari, ciubotari, pielari, dulgheri, zidari etc. și cei circa 500 de negustori, se vor fi folosit de la început de acest mijloc rapid de comunicare, în relațiile lor de afaceri cu alte localități din țară, mai ales că mulți dintre ei nu știau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
asemenea exegeți și admiratori, Eminescu trebuie să facă față unui destin postum dificil. în schimb, același număr al Daciei literare cuprinde texte extreme de interesante, imediat ce depășim zona aniversărilor festive. Sorin Alexandrescu, într-un dialog cu Valentin Talpalaru și Călin Ciubotari, ne oferă date inedite despre Mircea Eliade și despre relația cu celebrul său unchi, iar Katharina Kilzer comentează cîteva scrisori ale lui Heinrich Böll, trimise din România soției sale în timpul războiului, pe cînd caporalul Böll se afla la Iași (oraș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
30-31 decembrie, orele 1200, când împreună cu alți tovarăși de joacă, au făcut mare tărăboi pe la casele sătenilor, culminând cu scandalul de la casa popii Oșlobanu; insultă și calomnie la adresa lui Ion Oșlobanu, căruia i-au aplicat poște, și a lui moș Chiorpec ciubotarul, căruia i s-a adresat cu injurii de tipul: ,, chiorpecul dracului!”; degradarea bunurilor publice și profanarea celor sfinte, prin uciderea nevinovatelor muște între copertele ceaslovului bisericesc; tulburare de posesie, prin dărâmarea casei Irinucăi și omorârea unei capre; abandonarea locului de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dori să adaug probelor, depoziția martorului Ion Mogorogea. Procurorul: Se admite. Aprodul: Să poftească în sală, martorul Ion Mogorogea! Martorul (după ce depune jurământulă: Onorată instanță, în seara zilei de 23 februarie, noi, toți băieții, care stăteam în gazdă la Pavel ciubotarul, ascultam cu mare atenție poveștile lui moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi, însă de tot hazul. În timpul acesta, Nică a lui Oșlobanu a adormit și a început să sforăie de se cutremurau pereții. Atunci, Zaharia lui Gâtlan, enervat peste măsură
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
student de la Salamanca purtând o capă ponosită, deșirat și famelic, pe nume Juan Manuel de Parada, sau de Pradas, un tânăr pictor sosit de curând la Curte și recomandat lui don Francisco de prietenul său, Juan de Fonseca, și un ciubotar cârpaci de pe strada Montera numit Tabarca, foarte cunoscut ca șef al așa-zișilor muschetari: galeria de aplaudaci sau de huiduitori care, În funcție de interese, hotărau succesul ori eșecul unei comedii, la care asistau În picioare. Deși țopârlan și analfabet, acest Tabarca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
al mamei sale: Velázquez. În sfârșit. Vă povesteam că, după neizbutita Încercare a pictorului de a interveni În conversație, cineva menționă chestiunea Palatinatului, și toți se avântară Într-o Însuflețită discuție asupra politicii spaniole În Europa Centrală, prilej cu care ciubotarul Tabarca Își dădu În petec cu cea mai mare dezinvoltură, emițând păreri despre ducele Maximilian al Bavariei, despre Electorul Palatin și Papa de la Roma, care, știa el bine, se Înțelegeau tustrei pe sub mână. Interveni și un miles gloriosus din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu șiruri de bănci din lemn, galeria rezervată publicului feminin - cele două sexe erau despărțite și aici, ca la biserică - și spațiul liber din spatele scenei, pentru cei ce urmăreau reprezentația În picioare: adică faimoșii mușchetari conduși de căpetenia lor spirituală, ciubotarul Tabarca; acesta, Întâlnind grupul nostru, ne-a salutat grav și solemn, foarte pătruns de importanța rolului său. La ora două după-amiaza, străduța Del Príncipe și intrările corral-ului erau un vălmășag de negustori, meseriași, paji, studenți, preoți, conțopiști, soldați, lachei, scutieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
folosește formula "sat răzășesc" și cu sens propriu și cu sens figurat. Humuleștenii sunt, în primul rând, inși demni, cu gustul libertății în sânge. De unde să fi venit, ca un trib biblic, acești oameni între care predomină numele Humă și Ciubotar? Poate că au trecut, toți sau cei mai mulți dintre ei, Munții Carpați din Ardeal pentru a-și practica religia și obiceiurile într-un mediu mai propice, iar între aceștia bunicul Petre Ciubotar despre care nu aflăm nimic din Amintiri, dar despre
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
biblic, acești oameni între care predomină numele Humă și Ciubotar? Poate că au trecut, toți sau cei mai mulți dintre ei, Munții Carpați din Ardeal pentru a-și practica religia și obiceiurile într-un mediu mai propice, iar între aceștia bunicul Petre Ciubotar despre care nu aflăm nimic din Amintiri, dar despre care știm din acte, amănunt ce stârnește de la sine paralela cu bunicul băjenar David Creangă, că era un "băjenar hrisovulit". Deslușim vocea acestor oameni din cutele timpului, vocea viguroasă a corului
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
dovedesc fără putință de tăgad că vechiul sat Filipeni, de până la începutul secolului al XVIII-lea, a fost un sat răzășesc. Așa, de exemplu în zapisul de vânzare din 15 septembrie 1641 dat de Gravilă Hurdubiu din Hilipeani lui Ion Ciubotarul, fiul lui Tif (probabil Trif), tot din Filipeni, se arată că „mi-am vândut a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scurtă, din același material, un sumănel, care putea fi garnisit la mâneci și în fa cu benzi de piele maro. Un sumănar cunoscut la vremea sa a fost Gheorghi Pintilescu. Nu se mai poartă sumane și a dispărut și meșteșugul. Ciubotari și cizmari încălțămintea de bază pentru țăranul român a fost opinca, pentru care nu era nevoie de meșteri specializați; se confecționau de stăpânăul casei pentru toți ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai înstăriți, unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când industria de pielărie a luat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când industria de pielărie a luat un avânt deosebit, ciubotarii s-au limitat la reparat încălțămintea: puneau petice, aplicau pingele, coseau, băteau placheuri. Într-un timp, după 1950 pânăă prin 1955-1956 nu se găsea talpă de bovină pentru pusă pingele, dar la cooperativă se aduceau opinci din piele tăbăcită, groasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popa Andronică din Fruntești, cu preoteasa lui, Maria, și, din Filipeni apar cu numele mică Gherasim și Ionașcu, Andronic, Ion Platon, Iosep bătrânul, Gavril Arsenie, fiul Crâstinei și nepotul Moldei. Aceșștia se adaugă celor menționați în 1641: Gavril Hurdubeiu, Ion Ciubotarul, fiul lui Trif din Filipeni, Pavel din Fruntești și popa Vasile tot de acolo, ca să folosim expresia din zapis. Ca să ne facem o părere despre numărul fiilor dintr-o familie, să ne oprim asupra familiei Trif din Filipeni: pe lângă Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în asigurările vânzătorului. Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, a căror fructe negre sunt atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben, care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă. Caii horcăiau de căldură
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri, diferențe care NU sunt studiate sau explicate de NICI un PROFESOR de LIMBA ROMANI. Romii moderni nu știu NIMIC despre ISTORIA formării limbii romani în India. Nu se percep ca popor în sensul modern al
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
a mea: cuvintele. Cu ele-mi construiam castele, mă îmbrăcam împărătește, îmi mobilam vastele mele apartamentele imaginare. Ca să nu mă fac de râs, am botezat cuvintele „pitici”. Pentru că scriitorii nu sunt oameni obișnuiți. Părinții, bunicii lor au fost morari, blănari, ciubotari. Ne-am păstrat numele, dar având pitici pe creier, am devenit scriitori. Scriu mai ales fiindcă am constatat că mulți dintre cei din jurul nostru au uitat de război, tifos, de secetă, de abuzurile foștilor și actualilor potentați. De zilele când
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoțirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulțime de date despre acești meseriași ai urbei. De la primele atestări ale meșteșugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
fi un argument privind originea latină și descendența agrară. (Menționez că pe Creangă ar fi trebuit să-l cheme tot Ciubotaru, după numele tatălui, că etimonul persan al numelui lui Eminescu, „emin” înseamnă „reparator de încălțăminte”! Tot un fel de ciubotar, nu? Am afirmat că „ciubotăresc” vorbele, iar scrierile mele, pentru discutabila lor originalitate, au mai fost numite și ciubotarisme. Când nu dorm, sunt foarte deștept, adjectiv pe care-l accept cu anumite rezerve la superlativul lui absolut. Am și valoare
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
exact ca în India. Khil - unt sau semen virile? Toți romii din lume folosesc acest cuvânt indian vernacular pentru unt ("ghi" în hindusa de Bollywood). Doar ursarii îl folosesc cu sensul de "semen virile". Un prieten de-al meu, țigan ciubotar, s-a căsătorit cu o ursărița. Pe la începutul căZniciei fiind ei la masă, el i-a dat soției o felie de pâine unsa cu unt și i-a spus: "ha khil" - "mănâncă unt".Soția s-a supărat foarte tare, pentru că
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
neîmplinirii anilor veacului: „Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, ale căror fructe negre erau atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă.” Volumul este continuarea, dar
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]