464 matches
-
și Rus. Consecința: o credință Ortodoxă mai ortodoxă decât Ortodoxismul însuși. Ea este cauzată de extremismul Ortodoxiei Ruse și lupta contra ereziei Musulmane. Aceasta credință a avut repercusiuni asupra orientalizării excesive. Putreziciunea lăzii de mere a început prin caftanele și ciubucele adoptate de conducătorii și boierimea din țările românești. „Cum îi turcul și pistolul” De ce țăranul avut (chiaburul) să nu trăiască boierește? Și astfel mentalitatea țăranului, talpa țării, s-a nărăvit. Cultura a degenerat luând din Orient numai părțile negative favorizate
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
acesta, tremurând de spaimă, acceptă să cumpere acea carte. Eminescu, înspăimântat, se plânse lui Tirtec că odaia e bântuita de stafii, si birjarul se hotărî să nu doarmă într-o noapte, spre a da de rost duhurilor necurate. Își aprinse ciubucul cel lung și se puse să vegheze. Dar curând ațipi. Copiii pregătiseră dinainte un pepene găurit în chip de cap de mort, cu lumânare înăuntru, si un cearceaf mare. Cand sforăiturile bătrânului erau mai sonore, un zornăit lugubru cutremura ferestrele
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
giulgiuri fâlfâitoare, ieși dintr-un scrin ce se află în cameră. Tirtec sări în picioare. Că din depărtare, un glas înăbușit (un băiat vorbea într-un pahar apăsat pe buze) se auzi zicând: "Tirtec, iapa-ți piere-n grajd". Ținând ciubucul în mână, Tirtec dădu navală afară cu ochii speriați să vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
la tavă, berbecuț la proțap, hamsie prăjită, sau calcan cu mujdei de usturoi și mămăliguță. Prețurile nu erau mai mari decât cele practicate în restaurantul lui Ștefan din Neptun, unele chiar mai mici. După recuperarea Jeep-ului și achitarea unui ciubuc substanțial polițiștilor bulgari care supravegheau zona și-au continuat plimbarea spre stațiunile bulgărești de la malul Mării Negre, Albena și Nisipurile de aur. Dacă până la Balcik au mers pe o șosea cu două benzi numai plombe și gropi, de data aceasta parcă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
descurca mai ușor, ca între bărbați. Spera să găsească și un sprijin da că era din întâmplare acasă, la întâlnirea cu mama sa. Taxiul intră pe strada Traian și, după puțin timp, opri în fața casei părintești. Achită cursa, lăsând un ciubuc generos șoferului și, cu geanta într-o mână și buchetul în cealaltă, deschise poarta cochetei lor vile, situată în apropierea parcului din zonă, unde se jucase în copilărie de-a v-ați ascunselea cu prietenii. Când sună, spre bucuria sa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
s-a înseninat ca un cer primăvărati; și număra și tot număra, iar banii parcă izvorau din potofelul moșneagului. Ce crezi Costică, o avere, să nu-mi vină să cred, așa că ți-am triplat diurna și-ți mai dau un ciubuc să te distrezi... că dacă nu opreai, nu dădea așa noroc peste tine. Domnul senator, nu ați găsit niciun act de identitate? Ba da, o carte de vizită care n-are scris pe ea niciun nume. A, ba ui-te
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
descurca mai ușor, ca între bărbați. Spera să găsească și un sprijin da că era din întâmplare acasă, la întâlnirea cu mama sa. Taxiul intră pe strada Traian și, după puțin timp, opri în fața casei părintești. Achită cursa, lăsând un ciubuc generos șoferului și, cu geanta într-o mână și buchetul în cealaltă, deschise poarta cochetei lor vile, situată în apropierea parcului din zonă, unde se jucase în copilărie de-a v-ați ascunselea cu prietenii. Când sună, spre bucuria sa
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
în școlile de șoferi, cei mai tineri urmau diverse cursuri de scurtă durată și se vedeau ajunși meseriași cu patalama la mână: electricieni, bobinatori, mecanici, strungari, macaragii, etc. Șoferii trăgeau seara acasă cu camioanele, mai făceau câte o cursă la ciubuc și în loc să se cârpească, mai rău se rupeau. Pe un autobuz IRTA Moreni - Ploiești care trecea pe la noi, ajunsese șofer un flăcăiandru din sat. Într-una din zile pornește în cursă, ia banii de la pasageri dar eliberează mai puține bilete
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Pe vremea lui Ceaușescu, era inginer la fabrica de pantofi. Toți „trăiau de unde lucrau”, așa că, pentru că mai închidea ochii, primea de la subalterni, uneori, cafea „din Germania”. O ducea bine, foarte bine...avea apartament , de la partid, salariu bun, mai câte un ciubuc...și cadouri...gârlă. Într-o dimineață, la cafeaua de la lucru, văzu prin curtea fabricii, venind în fugă (întârziase deja), o fată...cu forme rotunde, părul lung, peste șolduri, blond și cârlionțat. Imediat a lăsat tot...s-o caute. Fata lucra
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
-nceput. Iar lui nu-i convenea deloc. Zilele se scurgeau una după alta ,căra bagajele clienților care soseau sau plecau, se mai ducea după câte un pachet de țigări sau un grătar pentru cei comozi și mai primea câte un ciubuc. Însă nu asta era tot ce își dorea el de la viață... - Eu sunt Spyros ! îi întinde recepționerul mâna într-un moment mai liniștit din serile sezonului de litoral. - Îmi pare foarte bine,eu sunt Mihai ! - Mihai ? Nu e un nume
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1450258294.html [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
Doctorul Samuel nu avea nici o relație din astea cu secretara blondă. Dar avea prea multă încredere în ea. Dumneaei era aceea care făcea programările. El nu avea nici un amestec, Și știi cum e, mai e câte una care, contra unui ciubuc bine plasat, intra fără să stea la coadă... Avea secretara tupeul și metoda patentată. - Ah, și l-au bănuit că e tovarăș cu ea. Știu eu niște întâmplări din astea care s-au terminat cu scandal, că așa și pe
SCHIŢE UMORISTICE (6) – CHERCHEZ LA FEMME de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1409374485.html [Corola-blog/BlogPost/370431_a_371760]
-
S-au făcut unele eforturi. Sunt oameni care fac asta din vocație. Stă în puterea noastră, încercăm să ne ajutăm între noi, să îi susținem altfel, nu financiar. În mediile profesionale, lumea a început să învețe să le recunoască meritele. Ciubuc? Nu vorbim de condiționarea actului medical. Florile nu se refuză... atențiile de genul acesta se fac peste tot pe pământ. Nu e o treabă pe care am inventat-o noi, noi am încercat să facem din asta o telenovelă. În
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” by https://republica.ro/neurochirurgul-bogdan-iliescu-despre-shogunii-din-sanatate-zvine-dumnezeu-la-spital-ca-pe-domeniul-lui [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
profesor a operat pe cineva apropiat de proprietarii Bic. I-a adus din primele pixuri Bic făcute pe pământul ăsta. Era gestul unei doamne de 80 de ani. Nu știa profesorul ce să facă cu el, dar a fost onorat. Ciubucul pare să fie o problemă doar la doftori. La mecanici, la frizeri, la primărie e lege (râde) sau la avocați... ne deranjeaza ciubucul la doftori, celelalte ciubucuri sunt ok.
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” by https://republica.ro/neurochirurgul-bogdan-iliescu-despre-shogunii-din-sanatate-zvine-dumnezeu-la-spital-ca-pe-domeniul-lui [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
doamne de 80 de ani. Nu știa profesorul ce să facă cu el, dar a fost onorat. Ciubucul pare să fie o problemă doar la doftori. La mecanici, la frizeri, la primărie e lege (râde) sau la avocați... ne deranjeaza ciubucul la doftori, celelalte ciubucuri sunt ok.
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” by https://republica.ro/neurochirurgul-bogdan-iliescu-despre-shogunii-din-sanatate-zvine-dumnezeu-la-spital-ca-pe-domeniul-lui [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
ani. Nu știa profesorul ce să facă cu el, dar a fost onorat. Ciubucul pare să fie o problemă doar la doftori. La mecanici, la frizeri, la primărie e lege (râde) sau la avocați... ne deranjeaza ciubucul la doftori, celelalte ciubucuri sunt ok.
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” by https://republica.ro/neurochirurgul-bogdan-iliescu-despre-shogunii-din-sanatate-zvine-dumnezeu-la-spital-ca-pe-domeniul-lui [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
social. Omul se împrumută de la cămătari apoi devine sclavul acestuia deoarece nu-și poate plăti nicicând datoria. Restul țării a fost și ea parte dintr-un imperiu asemănător celui Otoman, Imperiul Austro-Ungar. Tot un mileniu de subjugare dar occidentală. În loc de ciubuc și caftan ustensilele care arătau apartenența la marea boierime din Țările Române (Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
se conturează acum, într-o clipă, acea fântână. O fetiță blondă cu părul precum paiul de grâu, îmbrăcată cu o rochiță albastră, de vreo cinci-șase anișori, cu fundul pe budăiul fântânii, povestește de zor, vrute și nevrute, ținând în mâna stângă un ciubuc de un leu și lingând la el, cu mâna dreaptă ținând țeava pe care este mosorul pentru lanț. Mătușa Safta a lui moș Ghiță Butiuc scoate apă și ascultă moțata, a cărei guriță nu-i mai tace. Îi este tare
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
este sfătoasă și matură în gândire pentru vârsta ei. Dar nu știe, sărmana femeie, ce spaimă are să trăiască... Privindu-o cum povestește, într-o clipită o vede alunecând în fântână, rămânând suspendată cu mâna dreaptă pe acea țeavă și cu ciubucul în mâna stângă, strâns, să nu cumva să-i scape. Biata femeie, îngrozită pe dată, rămase cu mâna blocată pe roată și strigă îngrozită la părinți: “Măi, Traian! Fa, Ghenă! Vi se îneacă fata!”. Când fetiței îi cam dispăruse inspirația
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
De câțiva ani chiar am intrat în comunitatea Europei. De unde aberația că Ardealul s-ar îndepărta de Europa? Ce a adus România în marea comunitate europeană? Ce a avut în sud-estul ei. Adică orientul apropiat cu haremurile, caftanele, seraiurile și ciubucele sale. Puțin actualizate de timp, dar stringent retrograde. Acest orientalism a început să fie exportat în Ardeal odată cu alipirea sa la regat, pe la începutul secolului trecut și generat în special emigrarea sașilor. Sașii nu au plecat de condiții proaste de
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
între infractori și victime. Din păcate această adversitate se simte și în țară nu numai la nivel de Rom ci In special la nivel politic. De ce? Romul a fost tratat întotdeauna ca sclav. Boierii, mari latifundiari în caftane fumându-și ciubucul aveau drept de viață și moarte asupra lor. Lucrurile nu arată nici astăzi altfel datorită normalei rezistențe opuse de comunitate care dorea să-și păstreze originile etnice. Nu mai admit expresia peiorativă de „țigan”. Au devenit Romi cu înalta profesiune
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
soțul ei repara mașinile vecinilor de scară și pe ale altora din cartier, unii dintre ei fiind părinți ei elevilor săi. Sublinia și reproșa, de la un timp, că ea este o doamnă și el se milogește de ei pentru un ciubuc la întreținerea ori repararea mașinilor deși, între noi fie vorba, el era mai respectat. Lucra cu multă seriozitate și nu se apuca niciodată de treabă dacă nu era convins că are condiții să o facă de calitate. Era specialist în
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti¬nuat să fie chiar și după marea naționa¬lizare. Cebuc avea porecla asta fiindcă omul spunea cebuc în loc de ciubuc. Astfel, înainte de a încheia o afacere, el întreba invariabil: - Da’ mie-m’ iese vr’un cebuc, ceva- cumva? Tămădău era o poreclă datorată faptu-lui că Dinu Sporiș avea o înjurătură proprie și personală: atunci când era supărat sau ceva nu-i
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
om care s-a numit Tudor Vornicu și care a apreciat la maximum seriozitatea și felul în care s-a prezentat baletul din Timișoara sub conducerea mea. El a considerat că participarea într-o emisiune de televiziune nu este un ciubuc, o „șușanea”, ci trebuie să fie un act artistic, un act profund, gândit special pentru televiziune. Devotamentul nostru și sinceritatea pe care le-am avut în relația cu publicul național ne-au adus acest succes de a fi colaboratori ai
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
Radu și Enescu Marin Pătrașcu, Ion Doinea, Badea Gheorghe și Dănescu. Voicu Grigore, Crantea Florea, Craiu Dumitru, N.Georgescu Craiu Gheorghe, Ion Medințu, Zamfir Marin, D.Pătrulescu. Iagăru Florea, M.Fieraru, Ion Ciobanu, V.Burlan D.Deaconu, Anton Fieraru, Iancu Ciubuc, C.Chefălan. Arsănoiu : I., D., Radu ; Văduva, Stoian, Jianu Iagăru Cârstea, Dascălu, Radu Ion, Iancu Floreanu. Radu Sburliș, Belea Ion, Ionică I.și Stancu Ene M.Fieraru, I.Zăvelcă, Badea Marin și Pepene. N.Cârstea, Nicolae Luțu, Buzatu I.,Ion
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1495707680.html [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
alipite regatului format de regele Ferdinand. Nu sunt cumva munții Carpați limita Europei civilizate? Tare mă tem că Est-ul și Sud-ul țării se mai află ca pe vremea suzeranității turcești în orientul mijlociu? Nu mai avem boieri cu ciubuce și caftane dar actualii bogătași nu diferă, în special în concepții. Ne-am ales recent un Președinte român. Dar de etnie sas și religie creștin luterană. Un cu totul altfel de om ca reprezentanții comuni aleși de fantome. Nu pun
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]